Seminare
Alema 43, 48–50: Aoaoina mai Mataupu o Taua


“Alema 43, 48–50: Aoaoina mai Mataupu o Taua,” Tusi Lesona a le Faiaoga o le Tusi a Mamona (2024)

“Alema 43, 48–50,” Tusi Lesona a le Faiaoga o le Tusi a Mamona

Alema 43, 48–50

Aoaoina mai Mataupu o Taua

Ata
sa Nifaē i o latou ofutau i se nofoaga o le saogalemu

O le vaega mulimuli o le tusi a Alema o loo faamatala ai se taimi o finauga ma taua. O fuafuaga faatino na faaaoga e sa Nifaē i nei taua e mafai ona fesoasoani ia i tatou e atiina a’e ai fuafuaga faatino e mafai ona tatou faaaogaina i a tatou taua i aso taitasi e faasaga ia Satani. O lenei lesona e mafai ona fesoasoani ia te oe e faatatau ai tusitusiga paia ia te oe lava ia ina ia maua ai le puipuiga a le Alii mai osofaiga faifai pea ma faateteleina a le fili.

Fesoasoani i tagata aoga ia maua le uiga patino i tusitusiga paia. Uunaia tagata aoga e faaaoga tomai eseese e suesue ai e faalautele ai lo latou malamalama i tusitusiga paia. E mafai ona latou vaavaai mo auiliiliga i le faasologa o tala, fai ni faatusatusaga ma ni fesootaiga i le va o tala faatusi paia ma o latou lava olaga, ma fuafua pe o le a faapefea ona latou faaaogaina mea sa latou aoaoina.

Sauniuniga a le tagata aoga: Valaaulia tagata aoga e suesue le Alema 43:18–21, 37–38, ma vaavaai mo lesona ia e mafai ona fesoasoani ia i latou i la latou taua e faasaga ia Satani.

Gaoioiga e Mafai Ona Aoao Ai

Iloaina o le fili

Mafaufau e faaali atu lenei faamatalaga ao talanoaina e tagata aoga a latou tali i fesili o loo mulimuli mai.

Sa lapatai mai Peresitene Boyd K.Packer (1924–2015) o le Korama a Aposetolo e Toasefululua:

O loo outou ola a’e i laufanua o le fili. … [O le fili] ua i ai o ia i totonu o fale, o faafiafiaga, o ala o faasalalauga, gagana—o mea uma o siomia ai outou. O le tele o taimi, e lē mafai ona iloa lona i ai. (Boyd K. Packer, “Pe Faapefea ona Ola i le Teritori a le Fili,” Liahona, Oke. 2012, 2)

  • O a ni ou manatu po o ni lagona e uiga i lenei saunoaga?

  • O a ni faataitaiga e mafai ona e mafaufau i ai e faapupula mai ai le mea na saunoa mai ai Peresitene Packer?

E ao ona mafaufau tagata aoga e uiga i a latou tali i fesili o i le parakalafa lenei, nai lo le taliina leotele.

Manatunatu mo sina taimi i le auala e faatatau ai le saunoaga a Peresitene Packer ia te oe. O a nisi o auala e te maitauina ai faaosoosoga a Satani o faatosinaina oe po o tagata e pele ia te oe? O a ni taumafaiga o loo e faia e puipuia ai oe lava mai ana osofaiga?

O taua i le va o sa Nifaē ma sa Lamanā

O le faaiuga o le tusi a Alema o loo faamatala ai nisi o taua na tutupu i le va o sa Nifaē ma sa Lamanā. A o e suesue i nei tala, e mafai ona e aoaoina ai ni lesona taua ia e mafai ona fesoasoani ia te oe i lau taua e faasaga ia Satani. Mo se faataitaiga, o faamoemoega ma togafiti a sa Lamanā e mafai ona faatusatusa i faamoemoega ma togafiti a Satani e faasaga ia i tatou.

Mafaufau e tusi mau faasino ma igoa nei i luga o le laupapa. I luga a’e o le Alema 43:5–8, tusi ai Seraemina. I luga a’e o le Alema 46:3–5, 10, tusi ai Amalekia. E mafai ona vaevae tagata aoga i ni vaega ma tofia e suesue se seti se tasi o fuaiupu.

Faitau le Alema 43:5–8; 46:3–5, 10, ma vaavaai mo mea na faia e taitai amioleaga o sa Lamanā ia e foliga tutusa ma faamoemoega ma togafiti a Satani.

Mafaufau e valaaulia ni nai volenitia e o mai i le laupapa ma tusi i lalo faamoemoega ma togafiti na faaaoga e le tagata sa latou suesueina.

  • Na faapefea ona pei faamoemoega ma togafiti a nei taitai e faapei o faamoemoega ma togafiti a Satani?

Ata
O Moronae ma le tagavai o le saolotoga

O autau a sa Nifaē sa taitaia e se tagata amiotonu e igoa ia Moronae.

Mafaufau e tusi le mau faasino lenei i luga o le laupapa i tafatafa o mau faasino muamua e uiga ia Seraemina ma Amalekia. Tusi Moronae i luga a’e o le mau faasino fou.

Faitau le Alema 48:11–13, 17, ma vaavaai mo uiga faa-Keriso po o uiga o Moronae.

Valaaulia ni nai volenitia e o mai i le laupapa ma tusi i lalo uiga o Moronae ia e faamanatu atu ai ia i latou e uiga i le Faaola.

  • O le a se mea sa e mauaina?

Faatatauina o tusitusiga paia ia te oe lava ia

O faatusatusaga ua e faia i tusitusiga paia e oo mai i le taimi nei e mafai ona saunia ai oe e faatatau, pe faafesootai, isi auiliiliga mai nei tala i lou lava olaga.

Faaali atu laasaga nei ina ia mafai ai e tagata aoga ona tagai i ai i le taimi atoa o le lesona.

O le faagasologa lenei e mafai ona fesoasoani ia te oe e faatatau ai tusitusiga paia i lou olaga. Tusifaamaumau nei laasaga i lau api talaaga o suesuega.

  1. Saili mo auiliiliga taua.

  2. Fai ni faatusatusaga i lou olaga.

  3. Saili lesona aoga.

  4. Fuafua le faaaogaina ai mo oe lava ia.

Faataitai le tomai o le suesueina o tusitusiga paia o le faatatauina e ala i le faaaogaina o lenei faagasologa a o e aoao e uiga i se tasi o taua i le va o sa Nifaē ma sa Lamanā.

O mea nei ua faamoemoe e taiala ai tagata aoga i le faatatauina o tusitusiga paia ma ia saunia ai i latou e faia lenei mea e i latou lava i se taimi mulimuli ane o le lesona.

Laasaga 1: Saili auiliiliga taua

Faitau le Alema 43:17–21, 37–39, 51–54, ma vaavaai mo auiliiliga taua. E mafai ona aofia i nei auiliiliga ia tagata, nofoaga, meafaitino, po o faatinoga o loo faamamafaina ai.

Fai atu i tagata aoga e faasoa mai ni auiliiliga taua na latou maua i nei fuaiupu. E mafai ona tusia nei mea i luga o le laupapa. Afai e manaomia, fesoasoani i tagata aoga e faailoa mai auiliiliga taua nei.

O nisi o auiliiliga atonu na e maitauina e aofia ai Moronae o loo puipuia ana autau i ofutau ma ofu mafiafia, o sa Lamanā e leai ni ofutau puipui, ma sa Nifaē o loo faatoilaloina ia sa Lamanā e ui ina matuā sili atu lo latou toatele .

Laasaga 2: Fai ni faatusatusaga i lou olaga

Mafaufau pe mafai faapefea ona faatusatusa ia auiliiliga na e faailoaina i le laasaga na uma atu i se mea faaleagaga po o tulaga i lou olaga.

Atonu na e faatusatusaina le ofutau o sa Nifaē i le ofutau o le Atua. Atonu foi na e faatusatusaina le manumalo o sa Nifaē i le faatoilaloina o Satani ma ana faaosoosoga.

Laasaga 3: Saili lesona e aoga

Mafaufau e uiga i mea ua e aoaoina mai lenei tala lea e mafai ona faatatau ia te oe. E mafai foi ona e mafaufau e uiga i mea ua e aoaoina e uiga i le Faaola.

Valaaulia ni tagata aoga e faasoa mai a latou tali i fesili nei.

  • O a nisi o lesona ua e aoaoina mai lenei taua i le va o sa Nifaē ma sa Lamanā lea e mafai ona fesoasoani ia te oe i au taua e faasaga ia Satani?

  • O le a se mea o aoao mai e lenei tala ia te oe e uiga ia Iesu Keriso?

O se tasi o mataupu faavae e mafai ona tatou aoaoina e faapea, ua ofoina mai e Iesu Keriso ia i tatou le puipuiga tatou te manaomia i la tatou taua e faasaga ia Satani.

Laasaga 4: Fuafua le faaaogaina patino

Manatunatu pe mafai faapefea ona e faaaogaina lesona na e faailoaina i le laasaga na sei mavae atu.

  • O le a se mea e mafai ona e faia ia maua ai le puipuiga a Iesu Keriso e faasaga ia Satani?

I totonu o le tele o auala e faaaoga ai lenei upumoni, atonu na e mafaufau pe o faapefea ona maua le puipuiga a le Faaola e ala i faatinoga faamaoni e pei o le tatalo (tagai Mataupu Faavae ma Feagaiga 10:5), suesueina o tusitusiga paia (tagai 1 Nifae 15:24), po o le tausia o poloaiga a le Alii (tagai Mosaea 2:41).

Toe faataitai le faatatauina o tusitusiga paia

O mea nei ua faamoemoe e fesoasoani ai i tagata aoga e faaaoga le tomai o le faatatauina o tusitusiga paia e i latou lava. Afai e manaomia, atofa i tagata aoga se paga po o se vaega e galulue faatasi ai. Faaali atu mau nei, ma faasino tagata aoga i laasaga e fa na faaali muamua atu i le lesona ina ia mafai ai ona latou faaaogaina i latou a o suesue ai.

Filifili ia lē itiiti ifo ma le lua o seti nei o fuaiupu, ma, a o e suesue, faataitai ona faaaoga le faagasologa laasaga-fa mo le faatatauina o tusitusiga paia.

Tuu atu i tagata aoga se avanoa e faasoa mai ai mea sa latou aoaoina mai a latou suesuega. E mafai foi ona e mafaufau e faaopoopo i ai ou lava malamalamaaga mai nei fuaiupu.

  • O a ni auiliiliga taua na e faailoaina mai se tala na e suesueina?

  • O a nisi o faatusatusaga na e faia i le va o na auiliiliga ma tulaga o lou olaga?

  • O le a se lesona se tasi pe sili atu na e aoaoina mai lenei tala?

  • E faapefea ona e faaaogaina nei lesona i lou olaga?