2020
Te mau ha’amana’ora’a faufa’a pae vārua
Me 2020


Te mau ha’amana’ora’a faufa’a pae vārua

’Ia ha’apōiri-ana’e-hia tō tātou ’ē’a e tō tātou iho mau fifi ’aore rā, te huru o te orara’a nā te ao nei e ’aita ho’i tātou i ani i te reira, te mau ha’amana’ora’a faufa’a i te pae vārua o tō tātou buka o te ora ’ua riro ïa ’ei mau ’ōfa’i ’ana’ana ’o te tauturu i te tūramara’a i te ’ē’a.

’Ahuru ma va’u matahiti i muri a’e i te ’Ōrama mātāmua, ’ua pāpa’i te peropheta Iosepha Semita i te hō’ē ’ā’amu pāpū nō te mau mea i orahia e āna. ’Ua fa’aruru ’oia i te pāto’ira’a, te hāmani-’ino-ra’a, te ha’ape’ape’ara’a, te mau fa’ari’ari’ara’a, ’e te mau ’arora’a pūai.1 « ’Ua ’ite mau vau i te māramarama, ’e i roto i taua māramarama ra, ’ua ’ite au i nā ta’ata to’opiti, ’e ’ua paraparau mai iho ā rāua iā’u ; ’e noa atu ’ua au’orehia vau ’e ’ua hāmani-’ino-hia vau nō te mea ’ua parau vau ē, ’ua ’ite au i te ’ōrama, e parau mau iho ā ïa. ’Ua pāpū te reira iā’u, ’e ’ua pāpū ato’a iā’u ē, ’ua ’ite te Atua i te reira, ’e ’aita e nehenehe iā’u ’ia huna i te reira ».2

I roto i tōna mau hora fifi, ’ua ho’i roa te ha’amana’ora’a o Iosepha fātata e piti ’ahuru matahiti i muri, ma te ’ite pāpū i te here o te Atua iāna, ’e i te mau ’ohipa tei fāri’i i te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai i tohu-maoro-hia. ’A feruri noa ai ’oia i ni’a i tōna haere’a pae vārua, ’ua parau o Iosepha : « ’aita vau e fa’ahapa i te hō’ē a’e ta’ata nō te ti’aturi-’ore-ra’a i tō’u ’ā’amu. ’Āhani ’aita vau i ’ite i te mea o ta’u i ’ite, e’ita o vau iho e ti‘aturi ».3

Terā rā, ’ua ti’a mau te mau ’ohipa i tupu, ’e ’aita roa i mo’ehia iāna ’aore i hunahia e āna te reira, ma te ha’apāpū ma te marū i tōna ’itera’a pāpū ’a haere ai ’oia e noho i Carthage. « Tē haere nei au mai te pinia māmoe ra i te tāparahira’a », tōna ïa reo, « terā rā, tē vai hau noa nei ā vau mai te po’ipo’i tau mahanahana ra ; tē vai hau nei tō’u mana’o ma te ’ore i fa’a’ino atu i te Atua, ’e i te ta’ata ato’a nei ».4

Tō ’outou mau ’itera’a fa’ufa’a pae vārua

Tē vai ra hō’ē ha’api’ira’a nō tātou i roto i te hi’ora’a o te peropheta Iosepha. E tūaea i te arata’ira’a hau ’o tā tātou e fāri’i nei nā roto mai i te Vārua Maita’i, i terā ’e terā taime, e ha’apāpū pūai mai te Atua ia tātou tāta’itahi iho ē, ’ua ’ite ’oia ia tātou ’e ’ua here ’oia ia tātou ’e e ha’amaita’i ta’a ’ē mai ’oia ia tātou ma te mahora maita’i. Nō reira, i roto i tō tātou mau taime fifi, e fa’aho’i mai te Fa’aora i teie mau ’itera’a i roto i tō tātou ferurira’a.

’A feruri i tō ’outou iho orara’a. I te roara’a o te mau matahiti, ’ua fa’aro’o vau e tauatini rahira’a ’itera’a pae vārua nō te feiā mo’a nā te ao ato’a nei, tei ha’apāpū mai iā’u ma te tapitapi ’ore ē, ’ua ’ite ’e ’ua here te Atua ia tātou tāta’itahi, ’e tē hina’aro pāpū nei ’oia e fa’a’ite mai iāna iho ia tātou nei. E nehenehe te reira mau ’itera’a e tupu mai i te mau taime faufa’a o tō tātou orara’a, ’aore rā, i roto i te mau ’ohipa e ’ere i te mea faufa’a roa ’ia hi’ohia atu, terā rā, e ’āpe’e tāmauhia te reira mau ’itera’a i te hō’ē ha’apāpūra’a pae vārua pūai ta’a ’ē o te here o te Atua.

’Ia ha’amana’o ana’e tātou i teie mau ’itera’a faufa’a i te pae vārua, nā te reira e fa’atūturi ia tātou, ma te parau mai te peroheta Iosepha : « Nō te ra’i mai te mea tā’u e fāri’i nei. ’Ua pāpū te reira iā’u, ’e ’ua pāpū ato’a iā’u ē, ’ua ’ite te Atua i te reira ».5

E maha hōho’a

’A feruri nā i ni’a i tā ’outou iho mau ha’amana’ora’a faufa’a pae vārua, ’a fa’a’ite atu ai au i te tahi mau hōho’a nō roto mai ia vetahi’ē.

Hōho’a
Peresideni Russell M.<nb/>Nelson

Tau matahiti i ma’iri a’e nei, tē vai ra hō’ē patereāreha ruhiruhiā nō te titi e fifi tōna i te pae o te māfatu. ’Ua ani ’oia i te taote Russell M. Nelson ’ia tāpū iāna, noa atu ē, i taua taime ra, ’aita e vai ra te mātēria nō te tāpū i te hō’ē pae o tōna māfatu. ’Ua fa’ati’a te taote Nelson i te hope’a e tāpū. Teie te mau parau a te peresideni Nelson :

I muri a’e i te ’īritira’ahia te ’api māfatu mātāmua, ’ua tae māua i te piti o te ’api māfatu. E mea maita’i roa te reira ’api māfatu terā rā ’ua ’oru roa nō reira ’aita e tere maita’i fa’ahou. ’A hi’opo’a ai au i teie ’api māfatu, ’ua puta mai ra hō’ē poro’i i roto i tō’u upo’o ma te pāpū maita’i : ’a fa’aiti i te menemenera’a o te ’aurima. ’Ua fa’a’ite atu vau i te reira parau poro’i i tō’u tauturu. ‘E rava’i noa te ’api mai te mea e fa’aiti mai tāua i tōna menemenera’a o te ’aurima ’ia riro mai te huru mau’.

« Nāhea rā ?… ’Ua puta mai te hō’ē hōho’a i roto i tō’u ferurira’a ma te māramarama, ma te fa’a’ite mai e nāhea ’ia nira—nō te tūfetu i’ō nei ’e e tūfetu fa’ahou i’ō. Tē ha’amana’o noa nei ā vau i taua hōho’a ra—’e te mau toma i te mau vāhi e nira. ’Ua ravehia te tātā’ira’a mai te au i te hōho’a i roto i tō’u ferurira’a. ’Ua tāmatamata māua i te ’api māfatu ’e inaha, e mea iti roa te tahe o te toto. ’Ua parau mai ra tō’u tauturu, ’e temeio teie’ ».6 ’Ua ora te patereāreha e rave rahi matahiti.

’Ua arata’ihia te taote Nelson. ’E ’ua ’ite ’oia ē, ’ua pāpū i te Atua ē, ’ua ’ite ’oia ē, ’ua arata’ihia oia.

Hōho’a
Beatrice Magré

’Ua fārerei māua Kathy ia Béatrice Magré, nō te taime mātāmua, i Farani a 30 matahiti i ma’iri a’e nei. ’Aita i maoro a’e nei, ’ua fa’a’ite mai o Béatrice iā’u i te hō’ē ’itera’a tei ha’aputapū i tōna orara’a pae vārua i muri noa a’e i tōna bāpetizora’a ’ei tamāhine ’āpī. Teie tāna mau parau :

« ’Ua rātere te feiā ’āpī nō tā mātou ’āma’a ’e tō rātou feiā fa’atere nō te haere i te pae tahatai nō Lacanau, hō’ē hora ’e te ’āfa te ātea ia Bordeaux.

« Hou ’a ho’i ai i te fare, ’ua ’ōpua te hō’ē ti’a faatere e haere e ’au hō’ē taime hope’a i roto i te mau ’are ’e tōna tīti’amata. I te puhāra’a mai ’oia, ’ua mo’e tōna tīti’amata. ’Ua mo’e i roto i te moana.

« Nō te mo’era’a tōna tīti’amata, ’aita ïa tāna e nehenehe fa’ahou e fa’ahoro i tōna pere’o’o. E mau roa ïa mātou i te ātea i tō mātou fa’aeara’a.

« ’Ua parau mai ra te hō’ē tuahine tei ’ī i te fa’aro’o ’ia pure mātou.

« ’Ua amuamu vau, e mea faufa’a ’ore ’ia pure mātou, ’e ’aita vau i au roa ’ia ’āmui i roto i te pupu nō te pure ’āmui, ’a ti’a noa ai mātou i roto i te miti reru tae roa i te tau’upu.

« I te otira’a te pure, ’ua ha’amahora vau i tō’u nā rima nō te pipi i te miti i ni’a i te ta’ata. ’A fa’atere ai au i tō’u nā rima nā ni’a i te miti, ’ua mau mai ra tōna tīti’amata i roto i tō’u rima. ’Ua puta mai ra te hō’ē mana’o pūai i roto i tō’u vārua ē, tē fa’aro’o mau nei te Atua i tā tātou mau pure ».7

E maha ’ahuru ma pae matahiti i muri a’e, ’ua ha’amana’o fa’ahou ’oia i te reira mai te huru ē, nō ananahi ra te tupura’a. ’Ua ha’amaita’ihia o Béatrice ’e ’ua ’ite ’oia ē, ’ua pāpū i te Atua ē, ’ua ’ite ’oia ē, ’ua ha’amaita’ihia ’oia.

E mea ta’a ’ē roa te mau ’itera’a o te peresideni Nelson ’e te tuahine Magré, terā rā, nō rāua to’opiti, ’ua vai pāpū i roto i tō rāua ’ā’au te hō’ē ha’amana’ora’a faufa’a pae vārua o te here o te Atua.

Pinepine teie mau ’ohipa faufa’a i te tae mai i roto i te ’apora’a mai i te ’evanelia i fa’aho’i-fa’ahou-hia mai, ’aore rā, i roto i te fa’a’itera’a i te ’evanelia ia vetahi ’ē.

Hōho’a
Floripes Luzia Damasio ’e Neil L. Andersen

’Ua patahia teie mau hōho’a i São Paulo, Beresiria, i te matahiti 2004. 114 matahiti tō Floripes Luzia Damasio, nō te titi nō Ipatinga i Beresiria. ’A fa’ati’a ai ’oia nō ni’a i tōna fa’afāriura’ahia, ’ua parau mai te tuahine Damasio iā’u ē, ’ua hōro’a te mau misiōnare i roto i tōna mata’eina’a i te hō’ē ha’amaita’ira’a autahu’ara’a i te hō’ē ’aiū e ma’i rahi tōna, ’ua ora mai rā nā roto i te temeio. ’Ua hina’aro ’oia e ’ite rahi atu ā. ’A pure ai ’oia nō ni’a i tā rāua parau poro’i, ’ua ha’apāpū mai te Vārua iāna i te hō’ē ’itera’a tapitapi ’ore ē, e peropheta o Iosepha Semita nā te Atua. I te 103 matahiti, ’ua bāpetizohia ’oia, ’e i te 104 matahiti, ’ua rave ’oia i tōna ’ōro’a hiero. Pauroa te matahiti i muri mai, e tere ’oia 14 hora nā ni’a i te pere’o’o fa’auta ta’ata nō te haere i te hiero hō’ē hepetoma te maoro. ’Ua fāri’i te tuahine Damasio i te ha’apāpūra’a nō te ra’i mai, ’e ’ua ’ite ’oia ē, ’ua pāpū i te Atua ē, ’ua ’ite ’oia ē, e parau mau te fa’a’itera’a.

Teie te hō’ē ha’amana’ora’a pae vārua nō roto mai i tā’u misiōni mātāmua i Farani a 48 matahiti i ma’iri.

I te taime ’imi-haere-ra’a, ’ua vaiiho māua tō’u hoa i te hō’ē Buka a Moromona i te hō’ē vahine pa’ari. ’A ho’i fa’ahou ai māua i te fare o te reira vahine pa’ari hō’ē hepetoma i muri iho, ’ua ’īriti mai ’oia i te ’ōpani. Hou ’a fa’ahitihia ai te hō’ē parau, ’ua fāri’i au i te hō’ē mana pae vārua pāpū. ’Ua vai noa taua mana’o pūai ra ’a ani mai ai te tuahine Alice Audubert ia māua ’ia tomo i roto i te fare, ’e ’a parau mai ai ’oia ē, ’ua tai’o ’oia i te Buka a Moromona ’e ’ua ’ite ’oia ē, e parau mau. ’A fa’aru’e atu ai māua i tōna fare i taua mahana ra, ’ua pure au, « e te Metua i te ao ra, ’a tauturu mai ’oe iā’u ’eiaha roa ’ia ha’amo’ehia iā’u i te mana’o tā’u i fāri’i a’e nei ». ’Aita roa atu vau i ha’amo’e.

Hōho’a
Elder Andersen ’ei misiōnare

I roto i te hō’ē taime mana’o-’ore-hia, i mua i te hō’ē ’ōpani mai te mau ’ōpani e rave rahi, ’ua fāri’i au i te mana o te ra’i. ’E ’ua ’ite au ē, ’ua ’ite te Atua ē, ’ua ’ite au ē, ’ua matara te hō’ē māramarama nō te ra’i.

Tāta’itahihia ’e te pāpū mau

E tae mai teie mau taime faufa’a rahi pae vārua i terā e terā taime ’e i roto i te mau huru ta’a ’ē, fa’ata’ahia nō tātou tāta’itahi.

’A feruri i tā ’outou mau hi’ora’a au roa i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a. Te feiā i fa’aro’o i te ’āpōsetolo Petero, ’ua « putapū atu ra tō rātou ’ā’au ».8 ’Ua ti’aturi te vahine ’ati Lamana o Abisa i te « hō’ē ’ōrama ta’a ’e i ’iteā e tōna metua tāne ».9 ’E hō’ē reo i te taera’a mai i roto i te vārua o Enosa.10

’Ua fa’ata’a mai tō’u hoa o Clayton Christensen i te hō’ē ’ohipa i tupu i te taime tai’ora’a nā roto i te pure i te Buka a Moromona : « ’Ua hā’atihia vau e te hō’ē vārua nehenehe, te māhanahana ’e te here, ’e ’ua ō i roto i tō’u vārua, ma te pu’ohu iā’u i roto i te hō’ē mana’o o te here ’aita nā vau i feruri ē, e nehenehe au e ’ite i te reira, [’e ’ua tāmau noa teie mau mana’o i terā pō ’e terā pō] ».11

Te vai ra tē tahi mau taime e pou roa te mau mana’o vārua i roto i tō tātou ’ā’au mai te auahi te huru, ma te ha’amāramarama i tō tātou vārua. ’Ua fa’ata’a mai o Iosepha Semita ē, i tē tahi taime e fāri’i tātou « i te mau mana’o tā’ue » ’e i tē tahi taime, « e tae pāpū mai te māramarama ».12

Nō te pāhono i te hō’ē ta’ata ’ā’au tae mau tei parau ē, ’aita a’e nei ’oia i fāri’i i te hō’ē ’itera’a mai te reira, ’ua a’o mai te peresideni Dallin H. Oaks, « ’ua pāhonohia paha tā ’outou mau pure, fa’ahou ’e fa’ahou ā, terā rā, ’ua ha’amau ’outou i tā ’outou mau tīa’ira’a i ni’a i te hō’ē tāpa’o rahi ’aore rā, hō’ē reo pūai, i feruri ai ’outou ē, ’aita ’outou i fāri’i i te hō’ē pāhonora’a ».13 ’Ua paraparau te Fa’aora iho i te parau nō te fa’aro’o rahi o te hō’ē nūna’a tei « [ha’amaita’ihia] i te auahi ’e te Vārua Maita’i, [’aita rā rātou] i ’ite i te reira ».14

Nāhea ’outou ’ia fa’aro’o iāna ?

’Aita i maoro a’e nei, ’ua fa’aro’o tātou i te peresideni Russell M. Nelson i te paraura’a ē : Tē ani nei au ia ’outou ’ia feruri hōhonu ’e te pinepine i ni’a i teie uira’a : Nāhea ’outou ’ia fa’aro’o iāna ? Tē ani ato’a nei au ia ’outou ’ia pe’e i te mau ta’ahira’a nō te fa’aro’o iāna ma te maita’i a’e ’e te pinepine a’e ».15 ’Ua tāpiti fa’ahou ’oia i teie anira’a i teie po’ipo’i.

E fa’aro’o tātou iāna i roto i tō tātou mau pure, i roto i tō tātou mau fare, i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a, i roto i tā tātou mau hīmene, ’a ti’amā ai tātou nō te rave i te ’ōro’a mo’a, ’a fa’a’ite ai tātou i tō tātou fa’aro’o, ’a tāvini ai tātou ia vetahi ’ē, ’e ’a haere ai tātou i te hiero ’e te mau ta’ata ti’aturi. E tae mai te mau taime faufa’a pae vārua ’ia fa’aro’o ana’e tātou nā roto i te pure, i te ’āmuira’a rahi, ’e ’ia ha’apa’o maita’i atu ā tātou i te mau fa’auera’a. ’E te mau tamari’i, nō ’outou ato’a teie mau ’itera’a. Ha’amana’o, « ’ua ha’api’i [Iesu] i te mau tamari’i… ’e nā [te mau tamari’i] i fa’a’ite i te mau mea rarahi ’e te māere ».16 ’Ua parau te Fatu e :

« [Teie ’ite] ’ua hōro’ahia atu ïa nā tō’u vārua nā ’outou… e ’āhiri e ’ere i tō’u nei mana e ’ore ïa e noa’a ia ’outou ;

« Nō reira, e ti’a ai ia ’outou ’ia parau atu ē, ’ua fa’aro’o ’outou i tō’u nei reo ’e ’ua ’ite ho’i i tā’u mau parau ».17

E nehenehe tātou e « fa’aro’o iāna » maoti te ha’amaita’ira’a o te tāra’ehara fāito ’ore o te Fa’aora.

E’ita tātou e nehenehe e mā’iti i te taime nō te fāri’i i teie mau taime faufa’a, ’ua hōro’a mai te peresideni Henry B. Eyring i teie a’ora’a i roto i tō tātou fa’aineinera’a : « I teie pō, ’e ananahi pō, e ti’a ia ’outou ’ia pure ’e ’ia feruri hōhonu, ma te ui i te mau uira’a : ’Ua hāpono mai ānei te Atua i te hō’ē parau poro’i nō’u ana’e ? ’Ua ’ite ānei au i tōna rima i roto i tō’u orara’a ’aore rā, i te orara’a o tō’u [’utuāfare] » ?18 E ’īriti te fa’aro’o, te ha’apa’o, te ha’eha’a, ’e te hina’aro mau i te mau ha’amāramarama o te ra’i.19

Hō’ē fa’ahōho’ara’a

Hōho’a
Rātere i roto i te orara’a
Hōho’a
E ha’amāramarama te mau ha’amana’ora’a pae vārua
Hōho’a
Tauturu ia vetahi ’ē ’ia ’ite fa’ahou i te māramarama pae vārua

E ti’a ia ’outou ’ia feruri i tō ’outou mau ha’amana’ora’a pae vārua mai teie te huru. Nā roto i te pure tāmau, hō’ē hina’aro pāpū ’ia ha’apa’o i tā tātou mau fafaura’a, ’e i te hōro’a o te Vārua Maita’i, tātou e rātere ai i roto i te orara’a. ’Ia ha’apōiri ana’e tō tātou iho mau fifi, te fē’a’a, ’aore rā, te mana’o paruparu i tō tātou ’ē’a, ’aore rā, ’ia arata’i ho’i te huru o te ao nei ia tātou ’ia uiui i te mana’o nō ni’a i te ao a muri a’e, e riro tō tātou mau ha’amana’ora’a faufa’a pae vārua i roto i tō tātou buka o te orara’a ’ei mau ’ōfa’i ’ana’ana o te tauturu i te tūrama i te ’ē’a i mua, ma te ha’apāpū ia tātou ē, ’ua ’ite te Atua ia tātou, ’ua here ia tātou, ’e ’ua tono mai i tāna tamaiti, o Iesu Mesia, nō te tauturu ia tātou ’ia ho’i i te fare. ’E ’ia vaiiho te hō’ē ta’ata i tōna mau ha’amana’ora’a faufa’a i te hiti, ’e ’ua mo’e ’aore rā, ’ua ano’ino’i, e fa’afāriu tātou ia rātou i ni’a i te Fa’aora ma te fa’a’ite ia rātou i tō tātou fa’aro’o ’e te mau ha’amana’ora’a, ma te tauturu ia rātou ’ia ’ite fa’ahou i taua mau taime pae vārua faufa’a ra tā rātou i poihere i te hō’ē taime.

Nō te mo’a ho’i o tē tahi mau ’itera’a, e ti’a ia tātou ’ia tāpe’a noa i te reira i roto i tō tātou ha’amana’oraa pae vārua ’eiaha e ’ōpere.20

« Te parau atu ra te mau melahi nā roto i te mana o te Vārua Maita’i ; nō reira e parau ai rātou i te parau a te Mesia ».21

« ’Aita ato’a te mau melahi i fa’aea i te parau mai i te tamari’i a te ta’ata nei.

Inaha ho’i, tei raro a’e rātou [i te Mesia], ’ia ha’apa’o mai te au… i tāna fa’auera’a atu, ma te fa’a’itera’a mai ia rātou iho i tei roto ia rātou te fa’aro’o rahi ’e te mana’o ’āueue ’ore i te mau huru mea ato’a e au i te parau paieti ».22

’E « nā te Fa’aa’o rā, nā te Vārua Maita’i ra… e ha’api’i mai ia ’outou i te mau mea ato’a, ’e e fa’a’ite fa’ahou mai ho’i ia ’outou i te mau parau ato’a tā’u i parau atu ia ’outou na ».23

’A tauahi i tō ’outou mau ha’amana’ora’a mo’a. ’A ti’aturi i te reira. ’A pāpa’i i te reira. ’A fa’a’ite i te reira i tō ’outou ’utuāfare. ’A ti’aturi ē, ’ua tae mai te reira ia ’outou ra nā ’ō mai i tō ’outou Metua i te ao ra ’e i tāna Tamaiti here.24 ’A vaiiho i te reira ’ia hōpoi mai i te fa’a’oroma’i i tō ’outou mau tapitapi, ’e te hāro’aro’a i tō ’outou mau fifi.25 Tē fafau atu nei au ia ’outou ē, mai te mea ē, e ’ite ’outou ma te hina’aro mau ’e e ha’apa’o māite ho’i i te mau ’ohipa faufa’a pae vārua i roto i tō ’outou orara’a, e rahi atu ā ’o tē tae mai ia ’outou ra. ’Ua ’ite te Metua i te ao ra ia ’outou ’e tē here nei ’oia ia ’outou.

O Iesu te Mesia, ’ua fa’aho’ihia mai tāna ’evanelia, ’e mai te mea e vai ha’apa’o noa tātou, tē fa’a’ite pāpū nei au ē, e riro tātou nōna e a muri noa atu, nā roto i te i’oa ’o Iesu Mesia ra, ’āmene.

Fa’ata’ara’a

  1. Hi’o Saints: The Story of the Church of Jesus Christ in the Latter Days, buka 1, The Standard of Truth, 1815–1846 (2018), 150–53; hi’o ato’a Joseph Smith, « History, 1838–1856, buka A-1 [23 December 1805–30 August 1834] », 205–9, josephsmithpapers.org; Saints, 1:365–66.

  2. Iosepha Semita—’Ā’amu 1:25.

  3. Te mau Ha’api’ira’a a te mau Peresideni o te ’Ēkālesia : Iosepha Semita (2007), 121.

  4. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 135:4.

  5. Tē māere noa nei au i te mau parau i roto i te Iosepha Semita—’Ā’amu : « ’Ua pāpū te reira iā’u, ’e ’ua pāpū ato’a iā’u ē, ’ua ’ite te Atua i te reira » (Iosepha Semita—’Ā’amu 1:25). E tītauhia iāna ’ia ti’a i mua i te Atua ’e ’ia fa’a’ite ē, teie mau ’ohipa i roto i te uru rā’au mo’a, ’ua tupu mau i roto i tōna orara’a, ’e e’ita ïa tōna orara’a e riro fa’ahou mai tei mātarohia maoti te reira. Fātata e 25 matahiti i ma’iri a’e nei, ’ua fa’aro’o mātāmua vau i te tauira’a o teie pereota nā Elder Neal A. Maxwell. ’Ua hōro’a ’oia i teie hi’ora’a : « E mea maoro i teienei i te ’āva’e Mē 1945, ’ua tupu te hō’ē ’ohipa ta’a ’ē roa nō’u i te motu nō Okinawa i te ’ahuru ma va’ura’a o tō’u matahiti. ’Aita vau i rave i te hō’ē ’ohipa ’aito, ’ua tupu rā te hō’ē ha’amaita’ira’a nō’u ’e nō vetahi ’ē i te taime i te tūpitara’ahia tō mātou ti’ara’a nā te nu’u tāpone. I muri a’e i te tūpitara’a tāmau i’ō atu i tō mātou ti’ara’a, ’ua ha’amata te nu’u ’enemi i te fa’atano. ’Ua ti’a ho’i ia rātou ’ia pupuhi nō te fa’atano, terā rā, ’ua tae mai te hō’ē pāhonora’a nō te ra’i mai i te hō’ē pure mata’u ’e te pipiri. ’Ua fa’aea te tūpitara’a. ’Ua ha’amaita’ihia vau, ’e ’ua ’ite au ē, ’ua ’ite te Atua ē, ’ua ’ite au » (« Becoming a Disciple », Ensign, Tiunu 1996, 19).

    ’Ua parau fa’ahou o Elder Maxwell ē, e ’ere noa ē ’ua ’ite ’oia, e ’ere noa ato’a ē, ’ua ’ite te Atua, ’ua ’ite rā te Atua ē, ’ua ’ite ’oia ē, ’ua ha’amaita’ihia ’oia. Nō’u nei, ’ua ha’amara’a te reira i te ti’a’aura’a hō’ē fāito i ni’a a’e. I te tahi taime, e ’āpiti mai tō tātou Metua i te ao ra i te hō’ē ha’amaita’ira’a tei hōro’ahia ia tātou i te hō’ē ha’apāpūra’a pae vārua pūai ē, tē ti’a nei tō te ra’i ’ei maita’i nō tātou. E parau pāpū te reira. E vai te reira i roto ia tātou, ’e mai te mea ē, ’e ’ā’au parauti’a tō tātou ’e te ha’apa’o maita’i, e tarai te reira i tō tātou orara’a i roto i te mau matahiti i muri nei. « ’Ua ha’amaita’ihia vau, ’e ’ua ’ite au ē, ’ua ’ite te Atua ē, ’ua ’ite au ē ’ua ha’amaita’ihia vau ».

  6. Russell M. Nelson, « Te mana au o te pure », Liahona, Mē 2003, 8.

  7. ’Ā’amu o te ta’ata iho nō roto mai ia Beatrice Magré fa’ati’ahia e Elder Andersen i te 29 nō ’Ātopa 2019; ’āpe’ehia mai e te rata uira i te 24 nō Tēnuare 2020.

  8. Te mau ’Ohipa 2:37.

  9. Alama 19:16.

  10. Hi’o Enosa 1:5.

  11. Clayton M. Christensen, « Te ’itera’a faufa’a rahi a’e », Liahona, Tēnuare 2009, 23.

  12. Hiʼo Te mau Haʼapiʼiraʼa : Iosepha Semita 132.

  13. Dallin H. Oaks, Life’s Lessons Learned: Personal Reflections (2011), 116.

  14. 3 Nephi 9:20.

  15. Russell M. Nelson, « ‘How Do You #HearHim?’ A Special Invitation », 26 nō Fepuare 2020, blog.ChurchofJesusChrist.org.

  16. 3 Nephi 26:14.

  17. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 18:35–36. E ’āpe’e tāmau noa te mau mana’o o te ’ā’au i te ’itera’a pae vārua. «’Ua ’oi’oi ’ōrua i te rave i te ’ino, ’e mana’o tai’ata rā i te Fatu ra i tō ’ōrua Atua. ’Ua ’ite ’ōrua i te hō’ē melahi, ’e ’ua parau mai ra ’oia ia ’ōrua, ’e ’ua fa’aro’o ’ōrua i tōna reo i terā tau i terā tau ; ’e ’ua parau mai’ra ho’i ’oia ma te reo iti ha’iha’i, ’aore rā tō ’ōrua e fa’aro’o i ti’a ia ’ōrua ’ia fa’aro’o i tāna parau ». (1 Nephi 17:45).

  18. Henry B. Eyring, « O Remember, Remember », Liahona, Novema 2007, 69.

  19. Hi’o 2 Nephi 31:13 ; Moroni 10:4. ’Ua tere mai te peresideni Dallin H. Oaks i roto i tā mātou misiōni i Bordeaux, Farani, i te matahiti 1991. ’Ua fa’ata’a mai ’oia i tā mātou mau misiōnare ē, te hina’aro mau, te aura’a, ’oia ho’i, te ta’ata e pure ra, te parau ra ïa ’oia i te Fatu i te hō’ē mea mai teie : « ’aita vau e ani nei nō te ’ite-noa-ra’a, te ani nei rā ma te ’ā’au tae mau nō te fa’a’ohipa i te pāhonora’a i tā’u pure. Mai te mea e hōro’a mai ’oe i teie pāhonora’a, e ha’a vau nō te taui i tō’u orara’a. E pāhono vau ».

  20. « ’Ua hōro’ahia te ’ite i te mau parau ’aro a te Atua i te mau ta’ata e rave rahi ; ’ua hōro’ahia mai rā te reira ma te fa’aue tu’utu’u ’ore, eiaha rātou e fa’a’ite noa atu, maori rā i tei au i te tufa’a o tāna ra parau tāna i hōro’a mai i te tamari’i a te ta’ata nei, mai tei au i tō rātou itoito ’e te ’ana’anatae i te tītaura’a iāna ra » (Alama 12:9).

    ’Ua parau o Elder Neal A. Maxwell : « E tītauhia te fa’aurura’a nō te ’ite ē, ahea e fa’a’ite ai i [te mau ’itera’a pae vārua] Tē ha’amana’o nei au i te fa’aro’ora’a i te peresideni Marion G. Romney, tei ’āmui i te vārua ’e te pa’ari, i te paraura’a ē, e rahi atu tō tātou mau ’itera’a pae vārua ’āhiri ’aita tātou e paraparau rahi roa nō te reira’ » (« Called to Serve » [Brigham Young University devotional, 27 nō Māti 1994], 9, speeches.byu.edu).

  21. 2 Nephi 32:3.

  22. Moroni 7:29–30.

  23. Ioane 14:26

  24. E roa’a te mau parau mau o te ’evanelia nō te tā’āto’ara’a. I roto i te hepetoma hou te ’āmuira’a, i te otira’a tā’u a’ora’a, ’ua hutihia vau i te pae vārua e te hō’ē buka tei pi’ihia Divine Signatures: The Confirming Hand of God [Mau tu’urimara’a hanahana : Te rima ha’apāpū o te Atua] (2010) pāpa’ihia e Gerald N. Lund, tei tāvini ’ei Huimana fa’atere Hitu ’Ahuru ma te 2002 e tae atu i te 2008. Mā tō’u ’oa’oa, ’ua riro te mau parau a te taea’e Lund ’ei hō’ē ’ite piti fa’ahiahia nō te parau tumu e fa’a’itehia i roto i teie ’āmuira’a ’e e auhia e te mau ta’ata e hina’aro nei e tuatāpapa hau atu i te mau ha’amana’ora’a faufa’a pae vārua.

  25. Hō’ē o te mau fa’ahitira’a parau au roa a te peresideni Thomas S. Monson, nō roto mai ïa i te ta’ata pāpa’i pehepehe Etotia o James M. Barrie : « ’Ua hōro’a mai te Atua ia tātou i te mau ha’amana’ora’a, ’ia roa’a ho’i tā tātou mau rōti nō Tiunu i te Tītema o tō tātou orara’a » (i roto Thomas S. Monson, « ’A ha’amana’o i te ha’amāuruuru », Liahona, Tēnuare 1999, 22). E parau mau ato’a te reira nō te mau ha’amana’ora’a pae vārua. E nehenehe te reira e riro ’ei mea faufa’a i roto i te mau taime fifi o tō tātou orara’a a hina’aro ai tātou i te reira mau ha’amana’ora’a pae vārua nō « Tiunu ».