2019
Hotu
Novema 2019


Hotu

’A rotahi noa i tō ’outou mata ’e tō ’outou ’ā’au i ni’a i te Fa’aora, o Iesu Mesia, ’e te ’oa’oa mure ’ore ’o tē tae mai nā roto ana’e iāna.

’Ua ’ite au e aha tā ’outou e feruri ra ! Hō’ē noa ta’ata a’o e toe ra, ’e i reira tātou e fa’aro’o ai i te peresideni Nelson. Nō tē fa’aaraara noa ia ’outou nō te tahi tau minuti ’a tīa’i noa ai tātou i tō tātou peropheta herehia, ’ua mā’iti mai au i te hō’e parau tumu au maita’i : Tā’u parau tumu ’o te hotu ïa.

Hōho’a
Hotu

Nō te ’ū, te huru ’e te monamona o te mau mā’a hotu, te mai’a, te merēni ’e te vī, ’aore rā te mau hotu nō te fenua ’e’ē mai te kiwano, ’aore rā, te remuna, ’ua riro te hotu ’ei mā’a poiherehia.

I roto i tōna tau tāvinira’a i te fenua nei, ’ua fa’aau te Fa’aora i te hotu maita’i i te mau mea faufa’a mure ’ore. ’Ua parau ’oia, « e ’ite ’outou ia rātou ra i tō rātou hotura’a ».1 « E fa’ahotu mai te mau rā’au maitata’i ato’a i te huero maita’i ».2 ’Ua fa’aitoito ’oia ia tātou ’ia ha’aputu « i te hotu nō te ora mure ’ore ra ».3

I roto i te hō’ē moemoeā fa’ahiahia o tā tātou pā’āto’a i ’ite maita’i i roto i te Buka a Moromona, tē ’ite ra te peropheta Lehi iāna iho i roto i te « hō’ē medebara pōiri ’e te ri’ari’a ». Tē vai ra te pape repo, te māhu pōiri, te mau ’ē’a huru ’ē, ’e te mau ’ē’a au ore, ’e tae noa atu i te hō’ē auri4 tārava nā te hiti i te hō’ē ’ē’a ’āfaro ’e te piriha’o ’e tae atu i te hō’ē tumu rā’au nehenehe tei ī i te « hotu ’ia fa’a’oa’oa i te ta’ata ». ’A fa’ati’a fa’ahou ai ’oia i te moemoeā, tē parau nei o Lehi, « ’ua… rave atu ra vau i te mā’a… e mea monamona rahi, i tō te mau mea tā’u… i tāmata nā… [’E], ī ihora tā’u ’ā’au i te ’oa’oa rahi roa.Teie hotu tei « [hau atu] i te fa’ahina’arohia [i] te mau hotu ’ē ato’a ra ».5

Hōho’a
Te tumu rā’au o te ora ’e tōna mau hotu monamona

Te aura’a o te tumu rā’au ’e te hotu

E aha tā teie tumu rā’au ’e tōna hotu faufa’a rahi e fa’ahōho’a nei ? Tē fa’ahōho’a nei te reira i « te aroha o te Atua »6 ’e tē fa’a’ite ra i te fa’anahora’a fa’ahiahia nō te fa’aorara’a a tō tātou Metua i te ao ra. « I aroha mai te Atua i tō te ao, ’e ’ua tae roa i te hōro’a mai i tāna Tamaiti fānau tahi, ’ia ’ore ’ia pohe tē fa’aro’o iāna ra, ’ia roa’a rā te ora mure ’ore ».7

Tē fa’ahōho’a nei teie hotu faufa’a rahi i te mau ha’amaita’ira’a māere o te tāra’ehara fāito ’ore o te Fa’aora. E’ita tātou e ora fa’ahou noa i muri a’e i tō tātou orara’a tāhuti nei, nā roto rā i tō tātou fa’aro’o ia Iesu Mesia, tā tātou tātarahapa, ’e tā tātou ha’apa’ora’a i te mau fa’auera’a, e nehenehe tā tātou mau hara e fa’a’orehia, ’e i te hō’ē mahana, e ti’a tātou ma te mā ’e te vi’ivi’i ’ore i mua i tō tātou Metua ’e tāna Tamaiti.

Te ’amura’a i te hotu o te tumu rā’au, e fa’ahōho’ara’a ato’a te reira ē, ’ua fāri’i tātou i te mau ’ōro’a ’e te mau fafaura’a o te ’evanelia i fa’aho’ihia mai—’ia bāpetizohia, ’ia fāri’i i te hōro’a o te Vārua Maita’i, ’e ’ia tomo i roto i te fare o te Fatu ’ia ha’amauhia i te mana nō ni’a mai. Nā roto i te aroha o Iesu Mesia ’e nā roto i te fa’aturara’a i tā tātou mau fafaura’a, e fāri’i tātou i te fafaura’a fāito ’ore o te orara’a ’e tō tātou ’utuāfare e a muri noa atu.8

’Eiaha e māere i te fa’ata’ara’a mai te melahi i te hotu ’ei « mea ’oa’oa roa ïa i te vārua ».9 E parau mau roa te reira !

Te tāmatara’a nō te ti’ara’a mau

Mai tā tātou pā’āto’a i ’ite, noa atu te ’amura’a i te hotu faufa’a rahi o te ’evanelia i fa’aho’ihia mai, e ’ere i te mea ’ōhie ’ia tāmau noa i te ha’apa’o maita’i i te Fatu ia Iesu Mesia. Mai tei parauhia e rave rahi taime i roto i teie ’āmuira’a, e tāmau noa tātou i te fa’aruru i te mau fa’anevanevara’a, te mau fa’ahemara’a, te mau fa’a’ano’ino’ira’a, te mau ’ārepurepura’a, te mau umera’a ’e te mau tāmatara’a o te ume ’ē atu i tō tātou ’ā’au i te Fa’aora ’e i te mau ’oa’oa ’e te mau nehenehe ’o tā tātou i fāri’i nā roto i te pe’era’a iāna.

Nā roto i teie ha’afifira’a, tē hōro’a ato’a mai nei te moemoeā a Lehi i te hō’ē fa’aarara’a ! I te tahi atu pae o te ’ānāvai, tē vai ra hō’ē fare ’ā’ano ’e te mau ta’ata o te mau huru fāito matahiti ato’a ’o tē fa’atoro mai ra i tō rātou rima, tē fa’ao’o’o mai ra ’e tē tāhitohito mai ra i te mau ta’ata parau-ti’a e pe’e ra ia Iesu Mesia.

Te mau ta’ata i roto i te fare, tē vahavaha nei rātou, tē fa’ao’o’o nei, ’e tē ’ata nei i te feiā e ha’apa’o ra i te mau fa’auera’a, ma te ti’aturi e ha’afaufa’a ’ore, ’e e fa’ao’o’o i tō rātou fa’aro’o ia Iesu Mesia ’e i tāna ’evanelia. ’E nō te mau parau ’aro ha’afe’a’a ’e te fa’a’ino i tāorahia mai i ni’a i te feiā ti’aturi, ’ua ha’amata a’era te tahi pae o rātou tei tāmata i te hotu, i te ha’amā i te ’evanelia tā rātou i fāri’i. ’Ua hema rātou i te mau huru hape o te ao nei ; ’ua fāriu ’ē rātou i te tumu rā’au ’e nā roto mai i te hotu, ’e i te mau parau o te mau pāpa’ira’a mo’a , « ’ua [ma’iri] ihora rātou i te mau ’ē’a au ’ore ra, mo’e atu ra ».10

I roto i tō tātou ao i teie mahana, tē rave nei te mau ta’ata patu fare o te ’enemi i te hora hau, nō te fa’arahi ’oi’oi i te fare rahi ’e te ’ā’ano. ’Ua nā ni’a iho roa te fa’arahira’a i te ’ānāvai, ma te ti’aturi ē, e tāpo’i roa i roto i tō tātou mau fare, ’a tūtuō noa ai te feiā fa’atoro ’e te feiā tāhitohito i te ao ’e te pō, i roto i tā rātou mau ha’apūai reo itenati māniania.11

’Ua fa’ata’a mai te peresideni Nelson, « tē tāta’imaha nei te ’enemi i tāna mau tauto’ora’a nō te ha’afifi i te mau ’itera’a pāpū ’e nō te fa’ataupupu i te ’ohipa a te Fatu ».12 ’A ha’amana’o i te mau parau a Lehi : « ’Aore rā mātou i ha’apa’o noa atu ia rātou ».13

Noa atu ra ’eiaha tātou e taiā, e ti’a rā ia tātou ’ia vai ara noa. I te tahi taime, e nehenehe te mau mea ri’iri’i e fa’ata’ahuri i tō tātou vai-pāpū-ra’a i te pae vārua. ’Eiaha e fa’ati’a i tā ’outou mau uira’a, te mau fa’a’inora’a a vetahi ’ē, te mau hoa ha’apa’o ’ore, aore rā te mau hape pe’ape’a ’e te mau ’ino’inora’a ’ia fāriu ’ē ia ’outou i te mau ha’amaita’ira’a marū, te vi’ivi’i ’ore ’e te māuruuru nō te vārua, nō roto mai i taua hotu faufa’a rahi ra o te tumu rā’au. ’A rotahi noa i tō ’outou mata ’e tō ’outou ’ā’au i ni’a i te Fa’aora, o Iesu Mesia, ’e te ’oa’oa mure ’ore ’o tē tae mai nā roto ana’e iāna.

Te fa’aro’o o Jason Hall

I te ’āva’e tiunu ra, ’ua haere māua tā’u vahine o Kathy i te ’ōro’a hunara’a o Jason Hall. E 48 matahiti tōna ’a pohe ai ’oia, ’e e peresideni ’oia nō te pupu peresibutero.

Teie te mau parau a Jason nō ni’a i te hō’ē ’ohipa tei taui i tōna orara’a :

« [I te 15ra’a o tō’u matahiti] ’ua ro’ohia vau i te hō’ē ’ati hopu hōhonu. ’Ua [fati] tō’u ’arapo’a ’e ’ua ha’aparuparu tō’u tino, mai te ’ōuma haere atu i raro. ’Aita tā’u e nehenehe e fa’aha’uti i tō’u nā ’āva’e, ’e fātata ato’a i tō’u nā rima. ’Aita tā’u e nehenehe fa’ahou e haere, e ti’a… ’aore rā e tāma’a. E’ita e nehenehe maita’i e huti i te aho, ’aore rā e paraparau ».14

« E te Metua here [i te ao ra], ’ua ani au, mai te mea e nehenehe ’iā’u ’ia fāri’i noa i tō’u mau rima, ’ua ’ite au ē, e nehenehe iā’u e rave. E tāparura’a teie, e te Metua, e tāparura’a teie…

« … ’A tāpe’a atu i tō’u nā ’āva’e, e te Metua ; e [pure noa vau] nō te fa’a’ohipa i tō’u nā rima ».15

’Aita roa atu o Jason i fāri’i i te fa’a’ohipara’a o tōna nā rima. E nehenehe ia ’outou e fa’aro’o i te mau reo nā roto mai i te fare ’ā’ano ? « Jason Hall, e’ita te Atua e fa’aro’o mai i tā ’oe mau pure ! Mai te mea e Atua here te Atua, nāhea e ti’a ai iāna ’ia vaiiho ia ’oe mai te reira ? Nō te aha e vai ai te fa’aro’o i te Mesia ? ’Ua fa’aro’o o Jason Hall i tō rātou mau reo ’aita rā ’oia i tāu’a ia rātou. ’Ua ’oa’oa rā ’oia i te hotu o te tumu rā’au. ’Ua riro mai tōna fa’aro’o ia Iesu Mesia ’ei fa’aro’o ’āueue ’ore. ’Ua roa’a tāna parau tū’ite nō te fare ha’api’ira’a tuatoru ’e ’ua fa’aipoipo ’oia ia Kolette Coleman i roto i te hiero, ma te fa’ata’a iāna mai te here o tō’u ora ».16 I muri a’e 16 matahiti fa’aipoipora’a, ’ua tupu fa’ahou te tahi temeio, ’ua fānauhia mai tā rāua tamaiti faufa’a rahi, o Coleman.

Hōho’a
Jason ’e o Kolette Hall
Hōho’a
Te ’utuāfare Hall

Nāhea tō rāua fa’arahira’a i tō rāua fa’aro’o ? ’Ua fa’ata’a mai o Kolette ē : « ’Ua ti’aturi māua i te fa’anahora’a a te Atua. ’E ’ua hōro’a mai te reira ia māua te tīa’ira’a. ’Ua ’ite māua ē [i te hō’ē mahana i mua] e ’āfaro roa Jason. ’Ua ’ite māua ’ua hōro’a mai te Atua ia tātou i te hō’ē Fa’aora, nā roto i tāna tusia tāra’ehara e ti’a ai ia tātou ’ia hi’o tāmau noa i mua, i te taime e hina’aro tātou e fa’aru’e ».17

Hōho’a
Coleman Hall

I roto i tāna paraparaura’a i te hunara’a o Jason, ’ua parau o Coleman 10 matahiti te pa’ari ē, ’ua ha’api’i tōna pāpā iāna ē, « e fa’anahora’a tā te Metua i te ao ra nō tātou, e mea fa’ahiahia roa te orara’a i ni’a i te fenua nei, ’e e ora tātou i roto i te ’utuāfare. Terā rā… e fa’aruru tātou i te fifi, ’e e hape tātou ».

’Ua parau fa’ahou o Coleman : « ’Ua tono mai te Metua i te Ao ra i tāna Tamaiti, o Iesu, i te fenua nei. Tāna ’ohipa o te rirora’a ïa ’ei mea maita’i roa. E fa’aora i te ta’ata ma’i. E here ia rātou. ’E i muri iho, e mamae nō tō tātou mau māuiui ato’a, te ’oto ’e te hara. ’E ’ua pohe ’oia nō tātou ». ’Ua parau fa’ahou Colemana, « nō te mea ’ua nā reira ’oia, ’ua ’ite Iesu e aha tō’u huru i teie taime.

« E toru mahana i muri iho i te pohera’a o Iesu, ’Oia… ’o tei ora fa’ahou mai, ’e tōna tino maita’i roa. E mea faufa’a roa te reirā nō’u nō te mea ’ua ’ite au ē… e maita’i roa te tino o tō’u [pāpā], ’e e ’āmui fa’ahou mātou ’ei ’utuāfare ».

Hōho’a
Te ’utuāfare Hall

’Ua ’ōpani Coleman ma te parau : « I te mau pō ato’a mai tō’u ’aiūra’a, ’ua parau tō’u pāpā iā’u, ’ua here o pāpā ia ’oe, ’ua here te Metua i te ao ra ia ’oe, ’e e tamaiti maita’i roa ’oe’ ».18

E tae mai te ’oa’oa maoti Iesu Mesia

’Ua fa’ata’a mai peresideni Russell M. Nelson nō te aha i noa’a ai i te ’utuāfare Hall te ’oa’oa ’e te tīa’ira’a. ’Ua parau ’oia :

« Te ’oa’oa o tā tātou e fāri’i nei ’aita ïa e aura’a rahi nō te mau huru o tō tātou orara’a ’e mea faufa’a rā nō ni’a i te fa’atumura’a o tō tātou orara’a.

« Mai te mea te fa’atumura’a o tō tātou orara’a tei ni’a i te fa’anahora’a nō te fa’aorara’a a te Atua… ’e ia Iesu Mesia ’e i tāna ’evanelia, e nehenehe tātou e fāri’i i te ’oa’oa, noa atu te mea e tupu ra—’aore rā ’aita e tupu ra—i roto i tō tātou orara’a. Nō ’ō mai iāna ’e nōna e tae mai ai te ’oa’oa. ’O ’oia te tumu nō te mau ’oa’oa ato’a…

« Mai te peu e fāriu tātou i ni’a i te ao nei… e’ita roa atu tātou e ’ite i te ’oa’oa. Te ’oa’oa e tao’a hōro’a ’o tē tae mai nā roto i te tāmatara’a ma te hina’aro mau, ’ia ora i te orara’a parau-ti’a, mai tā Iesu Mesia i ha’api’i mai ».19

Hō’ē fafaura’a i tō ’outou ho’ira’a

Mai te mea ’ua ’ere ’outou i te hotu o te rā’au nō te tahi tau taime,’ia ’ite mai ’outou ē, tē toro noa ra te rima o te Fa’aora ia ’outou. Tē ani mai nei ’oia ma te here, « ’’a tātarahapa ’e ’a haere mai iā’u ».20 E mea rahi tāna hotu ’e i te tau mau ra i te mau taime ato’a. E’ita te reira e ho’ohia i te moni, ’e ’aore te hō’ē ta’ata e hina’aro mau i te hotu e ’ōpanihia.21

Mai te mea e hina’aro ’outou e ho’i fa’ahou i te tumu rā’au ra ’e ’ia tāmata fa’ahou i te hotu, ’a ha’amata nā roto i te purera’a i tō ’outou Metua i te ao ra. ’A ti’aturi ia Iesu Mesia ’e i te mana o tōna tusia tāra’ehara . Tē fafau atu nei au ia ’outou ē, mai te mea e hi’o ’outou i ni’a i te Fa’aora « i tō [’outou] mau mana’o ato’a nā »,22 e roa’a fa’ahou ia ’outou te hotu o te tumu rā’au, e mea monamona ’ia ’amu, e mea ’oa’oa nō tō ’outou vārua, « o te hōro’a rahi ïa a te Atua ».23

Hōho’a
Elder Andersen ’e te feiā mo’a nō Pōtītī i te ha’amo’ara’a nō te hiero nō Lisbonne

E toru hepetoma i ma’iri a’e nei, ’ua ’ite au i te ’oa’oa o te hotu a te Fa’aora, ’a haere ai māua o tā’u vahine o Kathy i te ’ōro’a ha’amo’ara’a nō te hiero nō Lisbonne, i te fenua Pōtītī. ’Ua ’īritihia te mau parau mau o te ’evanelia i fa’aho’ihia mai, i te fenua Pōtītī, i te matahiti 1975 ra, ’a matara ai te ti’amāra’a pae fa’aro’o. E rave rahi feiā mo’a maita’i tei tāmata mātāmua i te hotu i te tau ’aita e ’āmuira’a, ’aita e fare purera’a, ’e ’aita e hiero fātata i raro mai i te 1 000 maire (1 600 km), ’ua ’oa’oa rātou ’e o māua i te mea ē, e ’itehia i teienei te hotu faufa’a rahi o te tumu rā’au i roto i te hō’ē fare o te Fatu i Lisbonne, Pōtītī. ’Auē tō’u fa’atura ’e te auraro i teie feiā mo’a nō te mau mahana hope’a nei tei fa’arotahi tāmau noa i tō rātou ’ā’au i ni’a i te Fa’aora.

’Ua parau te Fa’aora, « o tē ’ati mai iā’u ra, ’e o tē ’ati atu vau iāna ra, ’oia tē hotu rahi ; i ta’a ’ē atu ’outou iā’u ra, ’aore roa ïa e mea e tiʻa ia ’outou ».24

Ma te paraparaura’a i teie po’ipo’i i te mau melo o te ’Ēkālesia nā te ao nei, ’ua parau peresideni Nelson ē : « E tō’u mau taea’e ’e e mau tuahine here ē, tē ora nei ’outou i te mau hi’ora’a o te mau hōtu ’o te tae mai nā roto mai i te pe’era’a i te mau ha’api’ira’a a Iesu Mesia ». I muri iho ’ua parau ’oia : « Tē ha’amāuruuru nei au ia ’outou ! ’Ua here au ia ’outou ! »25

’Ua here mātou ia ’oe, e te peresideni Nelson.

O vau hō’ē ’ite mata nō te mana o te heheura’a e vai ra i ni’a i tō tātou peresideni here. O ’oia te peropheta a te Atua. Mai ia Lehi i tahito ra, tē ani manihini mai nei te peresideni Russell M. Nelson ia tātou, te ’utuāfare o te Atua, ’ia haere mai ’e ’ia ’amu i te hotu o te tumu rā’au. ’Ia vai te ha’eha’a ’e te pūai ia tātou nō te pe’e i tāna mau a’ora’a.

Te fa’a’ite pāpū ha’eha’a nei au ē, e Tamaiti Iesu Mesia nā te Atua ? E ’āfa’i mai tōna here, tōna mana ’e tōna aroha i te mau mea ato’a nō te tau roa. Tē fa’a’ite pāpū nei au i te reira nā roto i te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.

Fa’ata’ara’a

  1. Mataio 7:16.

  2. Mataio 7:17.

  3. Ioane 4:36.

  4. I te ’ōmuara’a nō te ’āva’e Tenuare 2007, ’e tē fa’aineine ra vau i te 4 nō Māti 2007 i te hō’ē a’ora’a nō te purera’a i te fare ha’api’ira’a teitei nō Brigham Young ’ei melo nō te peresidenira’a o te Hitu ’Āhuru, ’ua ani au ia Elder David A. Bednar e aha tāna e fa’aineine nō tāna a’ora’a nō te 4 nō Fepuare 2007 nō taua ā mau ta’ata ra. ’Ua hiti mahuta vau i tōna pāhonora’a mai ē, tāna a’ora’a nō ni’a i te mau-pāpū-ra’a i te ’auri. ’O te upo’o parau mau ’o tā’u i mā’iti nō tā’u a’ora’a. I muri iho i tō mātou fa’a’itera’a i tā mātou parau pāpa’i i te tahi ’e te tahi, ’ua ’ite mātou e mea ta’a ’ē tā mātou ferurira’a. Te upo’o parau o tāna a’ora’a « Hō’ē vaira’a nō te pape ora » e fa’atumu ra i ni’a i te auri ’aore rā i te parau a te Atua, ’o te pu’ohu i te mau pāpa’ira’a mo’a. I roto i tāna a’ora’a, ’ua ani ’oia : « Tē tai’o ra, tē tuatāpapa ra ’e tē mā’imi ra ānei ’outou ’e o vau i te mau pāpa’ira’a mo’a i te mau mahana ato’a ’o tē fa’ati’a ia tātou ’ia mau pāpū i te auri ? » (speeches.byu.edu).

    I muri iho, hō’ē hepetoma i muri mai i tō’u paraparaura’a ia Elder Bednar, ’ua hōro’a te peresideni Boyd K. Packer i tāna a’ora’a i te hō’ē purera’a i BYU, i tē parau ra « Te ’ōrama o Lehi ’e o ’outou ». ’Ua fa’atumu te peresideni Packer i ni’a i te ’auri ’ei heheura’a nō te ta’ata iho ’e te fa’aurura’a ’o tē ta’e mai nā roto mai i te Vārua Maita’i. ’Ua parau ’oia : « Mai te mea e mau pāpū ’outou i te ’auri, e nehenehe ’outou e ’ite i tō ’outou ’ē’a nā roto i te hōro’a a te Vārua Maita’i… ’A mau pāpū i te ’auri ’e ’eiaha e tu’u. Nā roto i te mana o te Vārua Maita’i, e nehenehe ’outou e ’ite i tō ’outou ’ē’a i roto i te orara’a nei » (16, nō Tēnuare 2007, speeches.byu.edu).

    Tā’u tumu parau, « Mau pāpū i te mau parau a te mau peropheta » i te ’āva’e Māti 2007, ’oia ho’i e fa’ahōho’ara’a te ’auri i te mau parau a te mau peropheta ora (4 nō Māti 2007, speeches.byu.edu).

    E ’ere te tū’atira’a o teie nā toru a’ora’a i te hō’ē fa’atanora’a. Tē ’ohipa ra te rima o te Fatu nō teie nā tōru a’ora’a, tei fa’aineinehia nō te hō’ē ā mau ta’ata, e fa’ata’a ra e toru huru o te ’auri ’aore rā o te parau a te Atua : (1) te mau pāpa’ira’a mo’a, ’aore rā te parau a te mau peropheta tahito ; (2) te parau a te mau peropheta ora ; ’e te (3) te mana o te Vārua Maita’i. ʼUa riro te reira ʼei ʼohipa ha’api’ira’a faufa’a roa tei tupu nō’u.

  5. Hi’o 1 Nephi 8:4–12

  6. 1 Nephi 11:25

  7. Ioane 3:16

  8. Hi’o David A. Bednar, « Te ’ōrama a Lehi : Te mau-māite-ra’a i te auriLiahona, Ātopa 2011, 32–37.

  9. 1 Nephi 11:23

  10. 1 Nephi 8:28

  11. Hi’o Boyd K. Packer, « Lehi’s Dream and You » (Brigham Young University devotional, 16 nō Tēnuare 2007), speeches.byu.edu.

  12. Russell M. Nelson, « E nehenehe tātou e rave maita’i a’e ’e e riro maita’i a’e », Liahona, Mē 2019, 68.

  13. 1 Nephi 8:33

  14. Stephen Jason Hall, « The Gift of Home », New Era, Tītema 1994, 12.

  15. Stephen Jason Hall, « Helping Hands », New Era, ’Ātopa 1995, 46, 47.

  16. Rata pāpa’ihia ia Elder Andersen nā Kolette Hall.

  17. Rata pāpa’ihia ia Elder Andersen nā Kolette Hall.

  18. A’ora’a i te hunara’a nā Coleman Hall, fa’a’itehia ia Elder Andersen nā Kolette Hall.

  19. Russell M. Nelson, « Te ’oa’oa ’e te oraora pae vārua », Liahona, Novema 2016, 82, 84.

  20. 3 Nephi 21:6

  21. Hi’o 2 Nephi 26:25, 33

  22. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 6:36

  23. 1 Nephi 15:36

  24. Ioane 15:5

  25. Russell M. Nelson, « Te piti o te fa’auera’a rahi », Liahona, Novema 2019, 100.