2019
Te ’itera’a mai i te ’oa’oa i roto i te fa’a’itera’a i te ’Evanelia
Novema 2019


Te ’itera’a mai i te ’oa’oa i roto i te fa’a’itera’a i te ’Evanelia

E Metua mure ’ore here tō tātou i te ra’i ’o tē tīa’i nei ’ia fāriu atu tātou iāna nō te ha’amaita’i i tō tātou orara’a ’e i te orara’a o te feiā ’ati a’e ia tātou.

Hō’ē o tā’u mau hīmene Paraimere au roa e ha’amata ïa nā roto i teie mau parau :

E melo vau nō te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hōpe’a Nei.

’Ua ’ite au ’o vai au.

’Ua ’ite au i te fa’anahora’a a te Atua.

E pe’e au iāna nā roto i te fa’aro’o.

Tē ti’aturi nei au i te Fa’aora, ia Iesu Mesia.1

’Auē ïa fa’ahitira’a ’ōhie ’e te nehenehe o te mau parau mau tā tātou e ti’aturi nei !

’Ei melo nō te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei, ’ua ’ite tātou ’o vai tātou. ’Ua ’ite tātou ē, « ’o te Atua te metua o tō tātou vārua. ’O tātou… tāna mau tamari’i, ’e ’ua here ’oia ia tātou. ’Ua ora nā tātou [i pīha’i iho iāna i te ra’i ra] hou tātou [’a haere mai] ai i te fenua nei ».

’Ua ’ite tātou i te fa’anahora’a a te Atua. Tei reira tātou i pīha’i iho iāna ’a vauvau mai ai ’oia i te reira. Tā tō tātou Metua i te ao ra « ’ōpuara’a tā’āto’a—tāna ’ohipa ’e tōna hanahana—te fa’ati’ara’a ïa ia tātou tāta’itahi ’ia fāna’o i te tā’āto’ara’a o tāna mau ha’amaita’ira’a. ’Ua hōro’a mai ’oia i te hō’ē fa’anahora’a maita’i roa nō te fa’atupu i tāna ’ōpuara’a. ’Ua māramarama tātou e ’ua fāri’i i teie fa’anahora’a… nō te ’oa’oa… te fa’aorara’a, ’e… te ora ».

« O Iesu Mesia te pū i roto i te fa’anahora’a a te Atua. Nā roto i tāna tāra’ehara, ’ua fa’atupu Iesu Mesia i te ’ōpuara’a a tōna Metua ’e ’ua fa’ati’a ia tātou tāta’itahi ’ia fāna’o i te tāhuti ’ore ’e te fa’ateiteira’a. O Sātane, ’aore rā te diabolo, te ’enemi nō te fa’anahora’a a te Atua mai te ha’amatara’a mai.

« Te ti’amāra’a, ’aore rā te ti’ara’a ’ia mā’iti, ’o te hō’ē ïa o te mau hōro’a rahi a’e a te Atua i tāna mau tamari’i. Tītauhia ia tātou ’ia mā’iti e pe’e ānei ia Iesu Mesia ’aore rā e pe’e ia Sātane ».2

E mau parau mau ’ōhie teie tā tātou e nehenehe e fa’a’ite ia vetahi ’ē.

E fa’ati’a mai iā’u ’ia parau atu ia ’outou i te hō’ē taime ’a fa’a’ite ai tō’u metua vahine i i teie mau parau ’ōhie ma te ’āparau-noa-ra’a ’e i te ’itera’a i te taime mau.

E rave rahi matahiti a’e nei, ’ua ho’i tō’u metua vahine i Raparata nō te hō’ē tere fārerei ’e tō’u taea’e. ’Aita tō’u māmā e au roa i te tere nā ni’a i te manureva, nō reira ’ua ani ’oia i te hō’ē o tā’u nau tamaiti ’ia hōro’a iāna i te hō’ē ha’amaita’ira’a tāmāhanahana ’e te pāruru. ’Ua fa’auru-ato’a-hia tā’u tamaiti ’ia ha’amaita’i i tōna māmā rū’au ’ia fāri’i ’oia i te arata’ira’a ta’a ’ē a te Vārua Maita’i nō te ha’apūai ’e nō te ha’aputapū i te ’ā’au o te mau ta’ata e rave rahi e hina’aro e ha’api’i mai i te ’evanelia.

Hōho’a
Te ’utuāfare Pol

I te taura’a manureva nō Roto Miti, ’ua fārerei tō’u metua vahine ’e tō’u taea’e i te hō’ē tamāhine e hitu matahiti te pa’ari tē ho’i ra i te fare nā roto mai i te hō’ē tere fa’ahe’era’a hiona ’e tōna ’utuāfare. I te ’itera’a tōna nā metua i te roa o te ’āparaura’a a tō’u māmā ’e tō’u taea’e iāna, ’e ’ua fa’aoti e ’āmui mai ia rātou. ’Ua fa’a’ite mai ra rāua o vai rāua ’e tā rāua tamāhine, o Eduardo, o Maria Susana ’e o Giada Pol. E mea au maita’i te fārereira’a i teie ’utuāfare maita’i.

’Ua ’oa’oa nā ’utuāfare to’opiti ’ia rātere ’āmui nā ni’a iho i te reira manureva nō te haere i Buenos Aires, Raparata. ’A tere noa ai tā rātou ’āparaura’a, ’ua ’ite a’era tō’u metua vahine ē, ’aita ā teie ’utuāfare i fa’aro’o a’e nei i te parau nō te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i fa’aho’ihia mai.

Hō’ē o te mau uira’a mātāmua tā Susana i ui ’oia ho’i, « ’āhani, fa’a’ite mai nā e aha terā fare manaha nehenehe ’e te ti’i auro i ni’a ? »

’Ua fa’ata’a atu ra tō’u māmā ē, e ’ere terā fare nehenehe i te hō’ē fare manaha, e hiero rā o te Fatu, i reira mātou e rave ai i te mau fafaura’a ’e te Atua, e ti’a ai ia mātou ’ia ho’i e ora i pīha’i iho iāna i te hō’ē mahana. ’Ua fā’i mai ra o Susana i tō’u māmā ē, hou tō rātou tere i Roto Miti, ’ua pure ’oia nō te hō’ē mea e ha’apūai i tōna vārua.

I te roara’a o te tere, ’ua fa’a’ite tō’u māmā i tōna ’itera’a pāpū ’ōhie terā rā, e ’itera’a pūai nō ni’a i te ’evanelia, ’e ’ua ani manihini ia Susana ’ia ’imi i te mau misiōnare i roto i tōna ’oire. ’Ua ui mai ra o Susana i tō’u māmā, « nāhea vau e ’ite ai ia rātou ? »

’Ua pāhono atu ra tō’u māmā ē, « e’ita ’oe e ’ore i te ’ite ia rātou; tē vai ra e piti nā taure’are’a tamāroa e ’ahu ’uo’uo tō rāua ’e te tā’amu ’arapo’a ’aore rā, e piti nā taure’are’a tamāhine e piritoti tō rāua, ’e tē vai ra hō’ē tāreta i ni’a ia rātou ’o tē fa’a’ite ra i tō rātou i’oa e tae noa atu i ’te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei’ ».

’Ua ’aitaui a’era nā ’utuāfare i tā rātou nūmera niuniu ’e ’ua ta’a ’ē atu ra i te taura’a manureva nō Buenos Aires. Mai taua taime ra, ’ua riro mai o Susana ’ei hoa rahi nō’u, ’e ’ua parau mai ’oia iā’u e rave rahi taime, ’ua ’oto roa ’oia i te taime ’a fa’aru’e ai ’oia i tō’u māmā i te taura’a manureva. ’Ua parau mai ’oia ē, « ’ua ’ana’ana tō ’oe māmā. ’Aita vau e ta’a nāhea ’ia parau, terā rā, tē vai ra hō’ē ’ana’ana i ni’a iāna ’aita vau i hina’aro e vaiiho i muri iā’u ».

I te taera’a iho ā o Susana i tōna ’oire, ’ua haere ’oia ’e tāna tamāhine, o Giada, e fa’a’ite i te reira ’ohipa i te māmā o Susana, e ora ra i te tahi noa aroā purūmu te ātea i tō rātou fare. ’A tere ai rāua nā ni’a i te pere’o’o, ’ite atu ra Susana e piti nā taure’are’a tē haere ra nā ni’a i te purūmu ma te ’ahuhia mai tā tō’u māmā i fa’ata’a. ’Ua tāpe’a ’oia i tōna pere’o’o i rōpū i te purūmu, haere atu ra i rāpae, ’e ani atu ra i teie nā taure’are’a e piti, « nō te ’Ēkālesia a Iesu Mesia ānei ’ōrua ? »

Nā ’ō mai ra rāua ē, « ’Ē »,

« E mau misiōnare ? » tāna ïa uira’a.

Pāhono mai ra rāua to’opiti ē, « ’Oia mau ! »

Nā ’ō atu ra ’oia ē, « ’a ta’uma mai i roto i te pere’o’o ; e haere mai ’ōrua i te fare nō te ha’api’i iā’u ».

Hōho’a
Te ’utuāfare Pol

E piti ’āva’e i muri iho, ’ua bāpetizohia o Susana. ’Ua bāpetizo-ato’a-hia tāna tamāhine, o Giada i te 9ra’a o tōna matahiti. Tē ha’a noa nei ā mātou i ni’a ia Eduardo, tā mātou e here nei noa atu te huru.

Mai taua taime ra, ’ua riro mai o Susana ’ei hō’ē o te mau misiōnare fa’ahiahia ’aita ā vau i fārerei a’e nei. E au ’oia mai te mau tamaiti a Mosia, tei hōpoi mai e rave rahi vārua i te Mesia ra.

I roto i te hō’ē o tā māua mau ’āparaura’a, ’ua ani au iāna, « e aha tā ’oe rāve’a huna ? Nāhea ’oe ’ia fa’a’ite i te ’evanelia ia vetahi ’ē ? »

’Ua parau mai ra ’oia iā’u ē, « e mea ’ōhie roa. I te mau mahana ato’a, ’ia fa’aru’e au i tō’u fare, e pure au, ma te ani i te Metua i te ao ra ’ia arata’i iā’u i te hō’ē ta’ata tei hina’aro i te ’evanelia i roto i tōna orara’a. I te tahi taime e rave au i te hō’ē Buka a Moromona nō te fa’a’ite ia rātou, ’aore rā e ’ōpere au i te mau tāreta nō ō mai i te mau misiōnare ra—’e ’ia ha’amata ana’e au i te paraparau i te hō’ē ta’ata, e ani noa vau iāna ē, ’ua fa’aro’o a’ena ānei ’oia nō ni’a i te ’Ēkālesia ».

’Ua parau ato’a mai o Susana ē, « i te tahi taime, e ’ata’ata noa vau, ’a tīa’i noa ai au i te pere’o’o auahi. I te hō’ē mahana, ’ua hi’o mai te hō’ē ta’ata iā’u ’e ’ua nā ō mai, ’e aha tā ’oe e ’ata’ata nei ?’ ’Ua hiti mahuta vau i tāna uira’a.

« Pāhono atu ra vau, ’tē ’ata’ata nei au nō te mea tē ’oa’oa nei au !’

« Nā ō mai ra ’oia, ’e nō te aha ’oe i ’oa’oa ai ?’

« ’Pāhono atu ra vau ē, ’e melo vau nō te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei, nō reira vau i ’oa’oa ai. ’Ua fa’aro’o a’ena ānei ’oe i tōna parau ?’ »

I tōna paraura’a mai ē, ’aita, ’ua hōro’a atu ra ’oia iāna i te hō’ē tāreta fārereira’a ’e ’ua ani manihini iāna ’ia haere mai i te mau purera’a i te sābati i muri iho. I te sābati i muri iho, ’ua aroha ’oia iāna i te ’ūputa.

ʼUa haʼapiʼi te peresideni Dallin H. Oaks ē :

« Teie e toru ’ohipa tā te mau melo ato’a e nehenehe e rave nō te tauturu i te fa’a’itera’a i te ’evanelia :

« A tahi, e nehenehe tātou pā’āto’a e pure nō te hina’aro ’ia tauturu i teie tufa’a faufa’a rahi o te ’ohipa nō te fa’aorara’a…

Te piti, e nehenehe tātou e ha’apa’o i te mau fa’auera’a… E vai tāmau noa, i te mau melo ha’apa’o, te Vārua o te Fa’aora… ia rātou ra nō te arata’i ’a tūtava ai rātou i te ’āmui mai i roto i teie ’ohipa fa’ahiahia nō te fa’a’itera’a i te ’evanelia a Iesu Mesia tei fa’aho’i-fa’ahou-hia mai.

Te toru, e nehenehe tā tātou e pure ’ia fa’auruhia nō te mea tā tātou e nehenehe e rave… nō te fa’a’ite i te ’evanelia ia vetahi ’ē… [’e] e pure ma te fafaura’a e rave mai te au i te fa’aurura’a tā ’outou e fāri’i ».3

E te mau taea’e ’e te mau tuahine, te mau tamari’i, ’e te feiā ’āpī, e nehenehe ānei tātou ’ia riro mai tō’u hoa o Susana ’e ’ia fa’a’ite i te ’evanelia ’ia vetahi ’ē ? E nehenehe ānei tātou e ani manihini i te hō’ē hoa e ’ere nō tā tātou ha’apa’ora’a fa’aro’o ’ia haere mai i te purera’a i te Sābati nā muri iho ia tātou ? ’Aore rā e nehenehe paha ïa tātou e hōro’a i te hō’ē buka a Moromona i te hō’ē fēti’i ’aore rā i te hō’ē hoa ? E nehenehe ānei tātou e tauturu ia vetahi ’ē ’ia ’imi i tō rātou mau tupuna i ni’a ia FamilySearch ’aore rā e fa’a’ite ia vetahi ’ē e aha tā tātou i ’apo mai i roto i te hepetoma ’a tuatāpapa ai tātou i te Mai, pe’e mai ? E nehenehe ānei tātou e riro mai tō tātou Fa’aora o Iesu Mesia ’e e fa’a’ite ia vetahi ’ē e aha te mea e hōro’a mai te ’oa’oa i roto i tō tātou orara’a ? Te pāhonora’a nō teie mau uira’a ato’a e ’Ē ! E nehenehe tā tātou e nā reira !

I roto i te mau pāpa’ira’a mo’a tē tai’o nei tātou ē, « ’ua tonohia te mau melo o te ’Ēkālesia a Iesu Mesia ‘nō te ’ohipa i roto i tāna ’ō vine nō te fa’aorara’a o te mau vārua o te ta’ata nei’.(Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 138:56). Tei roto i teie ’ohipa nō te fa’aorara’a te ’ohipa misiōnare a te melo, te tāpe’ara’a mai i te feiā fa’afāriuhia, te fa’aitoitora’a i te mau melo paruparu ri’i, te ’ohipa hiero ’e te ’ā’amu ’utuāfare, ’e te ha’api’ira’a i te ’evanelia ».4

Tō’u mau hoa here, tē hina’aro nei te Fatu ia tātou ’ia ha’aputuputu ia ’Īserā’ela ? I roto i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau, tē parau nei ’oia, « ’eiaha ’outou e feruri nā mua i te mea tā ’outou e parau ra ; ’a ha’aputu noa rā i roto i tō ’outou mau ferurira’a i te mau taime ato’a ra te mau parau nō te ora, ’e e hōro’ahia mai ïa ia ’outou na i te hora ti’a mau ra te reira tufa’a ’o tē hōro’ahia atu i te ta’ata ato’a ».5

Hau atu, ’ua fafau mai ’oia ia tātou :

« E mai te mea e hope tō ’ōrua pu’e mahana i te porora’a i te parau tātarahapa i teie nei mau ta’ata, ’e ’ia arata’i mai ’ōrua, i te hō’ē noa a’e vārua ta’ata iā’u nei, ’auē ho’i tō ’ōrua ’oa’oa rahi i pīha’i iho iāna i roto i te bāsileia o tō’u Metua !

« E teie nei, mai te mea ’ua rahi tō ’ōrua ’oa’oa i te vārua ta’ata hō’ē a’e o tei arata’ihia mai e ’ōrua iā’u nei i roto i te bāsileia o tō’u Metua, e aha atu ra ā ïa te huru o tō ’ōrua ’oa’oa rahi ’ia rahi noa atu ā tā ’ōrua vārua ta’ata e arata’i mai iā’u nei ! »6

Teie te fa’ahitira’a parau hōhonu i te hope’a o te hīmene Paraimere tā’u i fa’a’ite atu i te ha’amatara’a :

Tē tiʼaturi nei au i te Fa’aora ia Iesu Mesia.

E fa’atura vau i tōna i’oa.

E rave au i te maita’i ;

E pe’e au i tōna māramarama.

E poro vau i tāna parau mau.7

Tē fa’a’ite pāpū nei au ē, e parau mau teie mau parau ’e e Metua mure ’ore here tō tātou i te ra’i ’o tē tīa’i nei ’ia fāriu atu tātou iāna ra nō te ha’amaita’i i tō tātou orara’a ’e i te orara’a o te feiā ’ati a’e ia tātou. E mata nā tātou i te hina’aro ’ia ’āfa’i i tō tātou mau taea’e ’e mau tuahine i te Mesia ra, o tā’u ïa pure nā roto i te i’oa o Iesu Mesia ra, ’āmene.