2019
’Eiaha e ha’avare mai iā’u
Novema 2019


’Eiaha e ha’avare mai iā’u

’A ha’apa’o ai tātou i te mau fa’auera’a a te Atua, e arata’i-noa-hia tātou i ni’a i te ’ē’a ti’a ’e e’ita tātou e ha’avarehia.

I teie mahana, tē pūpū nei au i te parau a’o i te tā’āto’ara’a, ia ’outou iho ā rā te u’i ’āpī—te mau tamari’i Paraimere, te feiā ’āpī tamāroa ’e te feiā ’āpī tamāhine. E mea here-roa-hia ’outou e te peropheta a te Fatu i tō tātou nei anotau, ’o te peresideni Russell M. Nelson—nō te rahi o tōna here ’oia i paraparau ai ia ’outou e rave rahi i roto i te hō’ē ha’apurorora’a ta’a ’ē, « Ti’aturira’a nō [’Īserā’ela] », nā te feiā ’āpī ’ati a’e i te ao nei.1 Pinepine mātou i te fa’aro’o i te peresideni Nelson i te pi’i ia ’outou i te reira iho i’oa—te « ti’aturira’a nō ’Īserā’ela » ’e te ananahi o te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i fa’aho’ihia mai.

E au mau hoa taure’are’a, tē hina’aro nei au e ha’amata nā roto e piti ’ā’amu i tō’u ’utuāfare.

Te 102ra’a o te ’ūrī talamatia

E rave rahi matahiti i ma’iri, nō ho’i noa mai au i te fare nā te ’ohipa, māere a’era vau i te pēni ’uo’uo tei pahīhia nā te mau vahi ato’a—i raro, i ni’a i te ’ūputa fare pere’o’o, ’e i ni’a i tō mātou fare ’ōfa’i araea. ’Ua hi’opo’a atu vau i te reira, e pēni ’āpī. Tē haere ra te pēni i te ’āua i muri i te fare, ’ua pe’e a’era vau i te reira. I reira tō’u ’itera’a i tā’u tamaiti pae matahiti te purūmu pēni i te rima, tē a’ua’u ra i tā mātou ’ūrī. ’Ua pēnihia tā mātou ’ūri ’ere’ere nehenehe Labrador, ’ua ’āfa ’uo’uo i teienei !

« E aha tā ’oe e rave ra ? » ’Ua tuō atu vau.

Fa’aea a’era tā’u tamaiti, fāriu mai nei, hi’o i ni’a i te ’ūrī ’e te purūmu pēni ’e te pēni e tōpata ra ma te parau ē : « ’Ua hina’aro noa vau ’ia hōho’a ’oia i te mau ’ūrī patapata i roto i te hōho’a—te hōho’a pa’i ’e te 101 ’ūrī talamatia ».

Hōho’a
E Labrador ’ere’ere
Hōho’a
E Talamatia

E mea poihere nā’u tā mātou ’ūrī. ’Iā’u nei e ’ūrī maita’i roa, e mana’o ’ē rā tō tā’u tamaiti.

Te mīmī toretore

Te piti o te ’ā’amu nō ni’a ïa ia Pāpā’ū Grover tei ora i roto i te hō’ē fare i te mata’eina’a, e mea ātea i te ’oire. Tē pa’ari noa atu ra pāpā’ū Grover. ’Ua mana’o māua e fa’a’ite iāna i tā māua e toru tamaiti nā mua ’oia ’ia pohe. Nō reira, i te hō’ē avatea, ’ua tere atu mātou i terā tere ātea i tōna ra fare ha’eha’a. ’Ua pārahi mātou ’e ’ua fa’a’ite atu ra iāna i tā māua nau tamaiti. ’Aita i maoro roa te paraparaura’a, hina’aro a’era nā tamaiti ’āpī, e pae paha ’e e ono matahiti, e haere i rāpae nō te ha’uti.

Nō te mea ’ua fa’aro’o Pāpā’ū Grover i tā rāua anira’a, pi’o a’enei i ni’a ia rāua. Nō te pa’ari ’e te mātau ’ore tōna hōho’a mata, ’ua ri’ari’a ri’i nā tamāroa iāna. ’Ua nā ’ō atu ’oia ia rāua ma tōna reo haruru : « E hi’o maita’i—’ua pu’e noa te mau ’ūrī piropiro (mouffette) ». I te fa’aro’ora’a māua Lesa i te reira, ’ua māere māua ; ’ua pe’ape’a māua ’o te ha’apurehuhia rāua i te piropiro o terā ’ūrī ! ’Āria, haere a’era nā tamāroa e ha’uti i rāpae ’a paraparau noa ai mātou.

Hōho’a
E ’ūrī piropiro

Ē muri a’era, i te tomora’a mātou i roto i te pere’o’o nō te ho’i i te fare, ’ua ui atu vau i te tamāroa : « E ’ūrī piropiro ānei tā ’ōrua i ’ite ? » Pāhono mai nei hō’ē : « ’Aita e ’ūrī piropiro, e mīmī ’ere’ere rā tā māua i ’ite, e tore ’uo’uo i ni’a i te tua ! »

Te ha’avare rahi

E ’ata tātou i teie mau ’ā’amu ri’i nō ni’a i te mau tamari’i hapa ’ore tē ha’api’i ra i te orara’a ’e te mau mea e vai ra, e fa’ahōho’a ato’a rā te reira i te hō’ē parau tumu hōhonu.

I roto i te ’ā’amu mātāmua, e ’ūrī nehenehe a’ena tā te tamaiti ra, e hoa ha’uti ; noa atu rā, ’ua rave mai ’oia i te hō’ē mōhina pēni, ’e ma te purūmu pēni i te rima, ’ua fa’aoti e hāmani i te hōho’a tāna iho i feruri.

I roto i te piti o te ’ā’amu, ’ua ta’a ’ore roa nā tamāroa i te ne’one’o ’ia tōtē rāua i te hō’ē ’ūrī piropiro. Nō te mea ’aita rāua i ’ite pāpū e aha terā mea i mua ia rāua, ’ua rave rāua i te ’ohipa ataata e nehenehe e fa’atupu i te fa’ahope’ara’a ’ino. E mau ’ā’amu nō te hapera’a te mana’o i te mea e hi’ohia ra—ma te mana’o ē, te mea e ’itehia ra, e mea ’ē ia. I’ō nei, e mau fa’ahope’ara’a huru na’ina’i.

Terā rā, e rave rahi ta’ata i teie mahana e tāfifi nei i teie mau fifi i te hō’ē fāito rahi a’e. I te hō’ē pae e’ita tā rātou e nehenehe e hi’o i te mau mea i tō rātou vaira’a mau. Hau atu, e mau pūai i teie mahana tei ’ōpua-ta’a-’ē-hia nō te arata’i ’ē ia tātou i te parau mau pāpū. ’Ua hau atu teie mau ha’avarera’a ’e te mau ha’avare i te hape-noa-ra’a te mana’o i te mea e hi’ohia, ’e pinepine te mau fa’ahope’ara’a e mau fa’ahope’ara’a hāhano, e ’ere i te mea na’ina’i.

Tē hina’aro nei Sātane, te metua o te ha’avare ’e te ha’avare rahi, ’ia uiui tō tātou mana’o i te mau mea i tō rātou huru mau ’e ’ia hi’o ’ore i te mau parau mau mure ’ore ’aore rā ’ia mono i te reira i te hōho’a au a’e ’ia hi’o atu. « Tē fa’atupu mai nei ’oia i te tama’i i te feiā mo’a nō te Atua »2 ’e e tau tauasinira’a matahiti tōna ’ōpua-noa-ra’a ’e te ha’api’ipi’ira’a i te ’aravihi nō te fa’atauira’a i te mana’o o te mau tamari’i a te Atua ’ia ti’aturi ē, e mea maita’i te ’ino ’e e mea ’ino te maita’i.

’Ua tu’i tōna ro’o nō te fa’a’amu’amura’a i te ta’ata tāhuti ē, e mau mīmī iti noa te mau ’ūrī piropiro, ’aore rā, ma te tahi pēni ri’i, e nehenehe e taui i te hō’ē Labrador ’ei ’ūrī talamatia !

Hōho’a
’Ua ’ite Mose i te Atua, mata ’e mata

E huri tātou i teienei i te hō’ē hi’ora’a nō taua parau tumu nei i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a, i te taime ’a fa’aruru ai te peropheta nā te Fatu ia Mose i te fifi mai te reira. « Hōpoihia atu Mose i ni’a i te hō’ē mou’a teitei roa ra… ’ua ’ite ’oia i te Atua te mata ’e te mata, ’e ’ua paraparau iāna ».3 ’Ua ha’api’i te Atua ia Mose nō ni’a i tōna hīro’a mure ’ore. Noa atu ā e ta’ata tāhuti Mose tei ’ore i tae i te maita’i roa, ’ua ha’api’i te Atua ē, tō Mose « hōho’a, mai tō ta’u Fānau tahi ïa ; e ta’u Fānau tahi, ’o te Fa’aora ïa ».4

’Ei ha’apotora’a, i roto i teie ’ōrama fa’ahiahia, ’ua ’ite Mose i te Atua, ’e ’ua ha’api’i ato’a ’oia i te hō’ē mea faufa’a rahi nō ni’a iāna iho : e tamaiti mau ’oia nā te Atua.

Fa’aro’o maita’i na e aha tei tupu i te otira’a teie ’ōrama nehenehe. « ’E i muri a’era… ’ua haere mai ra Sātane nō te [’ume iāna ’ia hara] », ma te parau ē : « E Mose, te tamaiti a te ta’ata, ’a ha’amori mai iā’u ! »5 Ma te itoito ’ua pāhono atu Mose : « ’O vai ’oe ? Inaha, e tamaiti ho’i au nā te Atua, ’e tō’u hōho’a, mai tō tāna Fānau tahi ïa ; ’e tei hea tō ’oe hanahana, e ti’a ai iā’u ’ia ha’amori ia ’oe ? »6

E nehenehe e parau ē, ’ua nā ’ō Mose : « E’ita tā ’oe e nehenehe e ha’avare iā’u, ’ua ’ite ho’i au ’o vai au. ’Ua hāmanihia vau ’ia au i te hōho’a o te Atua. ’Aita tō ’oe māramarama ’e te hanahana mai tōna. Nō te aha ïa vau e ha’amori ai ia ’oe ’aore rā, e topa ai i roto i tā ’oe ha’avarera’a ? »

Ha’apa’o maita’i i teienei nāhea Mose i te pāhono atu ā. ’Ua nā ’ō ’oia : « ’A haere ’ē atu ’oe, e Sātane ; ’eiaha e ha’avare mai iā’u. »7

E mau ha’api’ira’a rahi tā tātou e nehenehe e ’apo mai i te pāhonora’a pūai a Mose i te ’umera’a a te ’enemi ’ia hara. Tē ani nei au ia ’outou ’ia pāhono mai te reira i te taime e ’ite ’outou i te ’umera’a ’ia hara. ’A fa’aue i te ’enemi o tō ’outou vārua ma te parau ē : « ’A fa’aātea atu ! ’Aita tō ’oe hanahana. ’Eiaha e ’ume iā’u ’ia hara ’aore rā e ha’avare mai iā’u ! ’Ua ’ite ho’i au ē e tamari’i au nā te Atua. ’E e ti’aoro noa vau i tō’u Atua nō te tauturu ».

Terā rā, ’aita te ’enemi e fa’aru’e ’ōhie i tāna ’ōpuara’a ha’amou e ha’avare ’e e fa’a’ino ia tātou. ’E ’aita iho ā ’oia i fa’aru’e ia Mose, ’ua hina’aro rā e ha’amo’e iāna ’o vai ’oia i roto i te tau mure ’ore.

Mai te tahi tamari’i e ha’apeu ra, « ’oto ihora Sātane ma te reo rahi, ’e hahae ihora iāna i ni’a i te fenua, ’e ’ua fa’aue mai i te nā-ō-ra’a ē : ’O vau te Fānau tahi, ’a ha’amori mai iā’u ».8

Hi’opo’a ana’e. ’Ua fa’aro’o ānei ’outou i tāna i parau ? « ’O vau te Fānau tahi. ’A ha’amori mai iā’u ! »

Tē nā ’ō nei ho’i te ha’avare rahi ē : « ’Eiaha e ha’ape’ape’a ; e’ita vau e ha’amāuiui ia ’oe—e ’ere au i te ’ūrī piropiro ; e mīmī ’ere’ere tore ’uo’uo rā ’e te hapa ’ore ».

Hōho’a
Tē tīahi ra Mose ia Sātane

Ti’aoro atu ra Mose i te Atua ’e fāri’i ihora i tōna pūai hanahana. Noa atu ā ’ua ’āueue te ’enemi ’e ’ua taparuru te fenua, ’aita Mose i tu’u. E mea pāpū tōna reo ’e te māramarama. « ’A haere ’ē atu iā’u nei, e Sātane », tāna i parau, « ’o teie Atua hō’ē roa ra tā’u e ha’amori, ’oia ’o te Atua hanahana ».9

I te hope’a, « haere ’ē atu ra [’oia] mai mua atu i te aro o Mose ».10

I muri iho, ’ua fā te Fatu ia Mose ’e ’ua ha’amaita’i ho’i iāna nō tōna ha’apa’o, ’ua nā ’ō ihora te Fatu :

« E ao tō ’oe, e Mose, nō te mea… e fa’arahihia tō ’oe pūai i tō te mau pape e rave rahi ra…

« E inaha, tei pīha’i iho vau ia ’oe, ē tae noa atu ho’i i te hope’a o tō ’oe ra pu’e mahana ».11

’Ua riro te pāto’ira’a Mose i te ’enemi ’ei hi’ora’a ora ’e te māramarama nō tātou tāta’itahi, noa atu ā te taime o te orara’a. E poro’i pūai nō ’outou iho—nō te ’ite e aha tē rave ’ia tāmata ’oia i te ha’avare ia ’outou. Inaha, mai ia Mose te huru, ’ua ha’amaita’ihia ’outou i te hōro’a nō te tauturu a te ra’i

Te mau fa’auera’a ’e te mau ha’amaita’ira’a

Nāhea ’outou i te ’imi i teie tauturu a te ra’i, mai ia Mose te huru, ’eiaha ’outou ’ia ha’avarehia ’aore rā ’eiaha e tu’u i mua i te ’umera’a ’ia hara. E rēni pāpū nō te tauturu hanahana tei ha’apāpū-fa’ahou-hia i teie nei tau tu’ura’a nā te Fatu iho ’ā nā ’ō ai ’oia : « Nō reira, ’o vau te Fatu, nō tō’u ’itera’a i te ’ati rahi ’o tē tae mai i ni’a i te mau taʼata o te ao nei, ʼua tiʼaoro atu vau i tā’u tāvini ia Iosepha Semita, tamaiti, ʼe ʼua parau atu ra iāna nō roto mai i te ra’i, ’e ’ua hōro’a atu ra i te mau fa’auera’a iāna ra ».12 Nō te fa’a’ōhie, e nehenehe e parau ē, ’ua ’ite te Fatu, ’oia tei ’ite « i te hope’a mai te mātāmua mai »,13 i te mau fifi hō’ē roa o tō tātou nei anotau. Nō reira, ’ua hōro’a mai ’oia i te hō’ē rāve’a nō te pāto’i i te mau fifi ’e te mau ’umera’a ’ia hara, e rave rahi ho’i o te reira e fa’ahope’ara’a ’āfaro nō te fa’aurura’a ha’avare a te ’enemi ’e tāna mau ’arora’a.

’Ōhie te rāve’a. Nā roto i tāna mau tāvini, tē paraparau nei te Atua ia tātou, tāna mau tamari’i, ma te hōro’a ia tātou i te mau fa’auera’a. E nehenehe e fa’atano ri’i i terā ’īrava tā’u i fa’ahiti mai teie : « ’O vau te Fatu… ʼua tiʼaoro atu vau i tā’u tāvini [te peresideni Russell M. Nelson], ʼe ʼua parau atu ra iāna nō roto mai i te ra’i, ’e ’ua hōro’a atu ra i te mau fa’auera’a iāna ra ». E ’ere ānei i te parau mau hanahana ?

Ma te tura rahi, tē hōro’a nei au i tō’u ’itera’a pāpū ē ’ua paraparau pāpū mau te Fatu ia Iosepha Semita mai te ra’i mai, ha’amata nā ni’a i te ’Ōrama mātāmua. Tē paraparau ato’a nei ’oia i te peresideni Nelson i tō tātou nei anotau. Tē fa’a’ite pāpū nei au ē, ’ua paraparau te Atua i tāna mau peropheta nō te tau tahito ra ma te hōro’a ia rātou i te mau fa’auera’a tei ’ōpuahia nō te arata’i i tāna mau tamari’i i te ’oa’oa i roto i teie orara’a, ’e te hanahana i roto i te tahi atu.

Tē tāmau nei te Atua i te hōro’a i te mau fa’auera’a i tō tātou peropheta ora i teie mahana. ’Ua pu’e te mau hi’ora’a—te ’aifāito rahi a’e i roto i te ha’api’ira’a ’evanelia fa’atumuhia i ni’a i te ’utuāfare, turuhia e te ’Ēkālesia ; te monora’ahia te hāhaerera’a ’utuāfare e te aupurura’a ; te mau fa’atanora’a nō ni’a i te terera’a ’ohipa ’e te mau ’ōro’a i te hiero ; ’e te fa’anahora’a ’āpī nō te mau tamari’i ’e te feiā ’āpī. Tē māere nei au i te maita’i ’e te aumihi o te Metua here i te Ao ra ’e tāna Tamaiti, ’o Iesu Mesia, tei fa’aho’i fa’ahou ā i te ’Ēkālesia a te Fa’aora i ni’a i te fenua nei ’e tei pi’i i te hō’ē peropheta i tō tātou nei anotau. Tē fa’a’aifāito nei te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a o te ’evanelia a Iesu Mesia i te vaira’a ataata o te ’īra’a o te mau tau.

E ʼere roa te ʼino i te ʼoaʼoa

E tāviri te ha’apa’ora’a i te mau fa’auera’a tei hōro’ahia i tō tātou peropheta, e ’ere rā nō te ’ape noa i te mana o te fa’ahema, nō te ’ite ato’a rā i te ’oa’oa ’e te pōpou vai maoro. E mea huru ’ōhie teie parau rahura’a hanahana : e fa’atae mai te parau ti’a ’e te ha’apa’ora’a i te mau fa’auera’a i te mau ha’amaita’ira’a, ’e e fa’atae mai te mau ha’amaita’ira’a i te pōpou ’e te ’oa’oa, i roto i tō tātou orara’a.

Terā rā, mai tā te ’enemi i tāmata i te ha’avare ia Mose, e ’imi ’oia i te punu ia ’outou. ’Ua fa’ahua noa ana ’oia i te hō’ē mea e ’ere ’oia. E tāmata noa ’oia i te tāhuna ’o vai mau ’oia. Tē parau nei ’oia ē, e orara’a ’oto tē noa’a mai ’ia ha’apa’o ’outou i te parau, e fa’a’ere te reira ia ’outou i te ’oa’oa.

Tē ’ite ra ānei ’outou i te tahi o tāna mau perēra’a nō te ha’avare ? ’Ei hi’ora’a, e tāhuna ’oia i te ’ino o te mau rā’au ta’ero ’e te ’ohipa inu, ma te parau ē, e ’ohipa au roa te reira. E utuhi ’oia ia tātou i roto i te mau parau rau ’e te au ’ore i ni’a i te rāve’a tūreiara’a sōtiare, mai te hi’o-fa’aau-ra’a ha’aparuparu mana’o ’e te orara’a moemoeāhia. Hau atu, e tu’u ’oia i te ’ahu huna i ni’a i te mau ’ohipa pōiri ’e te ha’apēpē tei ’itehia i ni’a i te natirara, mai te hōho’a faufau, te mau parau tāora i ni’a i te ta’ata, ’e te ueuera’a i te parau hape nō te fa’atupu i te fē’a’a ’e te mata’u i roto i te ’ā’au ’e te ferurira’a. E muhumuhu ha’avare ’oia ē : « ’A pe’e a’e iā’u, e ’oa’oa iho ā ’oe. »

E mea tano roa ho’i nō tātou nei te mau parau i pāpa’ihia e rave rahi tenetere i teienei e te peropheta ra nō te Buka a Moromona : « E ’ere roa te ’ino i te ’oa’oa ».14 ’Ia ’ite tātou i te mau ha’avarera’a a Sātane i tō rātou huru mau. ’Ia pāto’i tātou ’e ’ia ’ite ho’i nā rotoroto i te mau ha’avare ’e te mau fa’aurura’a a tei ’imi i te ha’amou i tō tātou vārua, ’e i te haru mai i tō tātou ’oa’oa i teienei ’e te hanahana nō ananahi.

E au mau taea’e, e au mau tuahine, e mea tītauhia ia tātou ’ia tāmau noa ma te ha’apa’o maita’i ’e te vai ara, ’o te rāve’a hō’ē noa ho’i tātou e hāro’aro’a ai i te parau mau ’e e fa’aro’o ai i te reo o te Fatu nā roto i tāna mau tāvini. « Tē parau mai ra te Vārua Maita’i i te parau mau, ’eiaha i te parau ha’avare… Nō te ora o tō tātou mau vārua i fa’a’ite-pāpū-hia ai teie nei mau mea ’ia tātou nei… I parau na ho’i te Atua i te reira i te mau peropheta i tahito ra ».15 E feiā mo’a tātou nō te Atua Mana hope, te ti’aturira’a nō ’Īserā’ela ! E fati ānei tātou ? « E ’ōriorio ānei tātou, e meho ānei ? ’Aita ! I te fa’aue a te Atua, e vai noa atu tātou, tō tātou vārua, tō tātou ’ā’au ’e te rima, ma te ha’apa’o maita’i ’e te ha’avare ’ore.16

Tē hōro’a nei au i tō’u ’itera’a pāpū nō Tei Mo’a nō ’Īserā’ela—’oia ho’i te i’oa nō Iesu Mesia. Tē fa’a’ite pāpū nei au nō tōna here tāmau, te parau mau ’e te ’oa’oa maoti tāna tūsia fāito ’ore ’e te mure ’ore. ’A ha’apa’o ai tātou i tāna mau fa’auera’a, e arata’i-noa-hia tātou i ni’a i te ’ē’a ti’a ’e e’ita tātou e ha’avarehia. I te i’oa mo’a o tō tātou Fa’aora, ’o Iesu Mesia, ’āmene.