Planul salvării, o comoară sacră de cunoaştere pentru îndrumarea noastră
Vârstnicul Robert D. Hales
din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli
Cheia succesului nostru în viaţa premuritoare a fost faptul că am sprijinit planul Tatălui. Aceasta este, de asemenea, cheia succesului nostru în viaţa muritoare.
Am reflectat deseori la situaţia deznădăjduită a copiilor lui Dumnezeu care rătăcesc în lumea pustie şi mohorâtă, fără să ştie cine sunt, de unde au venit, de ce sunt aici, pe pământ, sau unde vor merge după ce viaţa lor muritoare se va încheia.
Nu trebuie să rătăcim. Dumnezeu a revelat adevăruri eterne pentru a răspunde la aceste întrebări. Ele se găsesc în marele Său plan întocmit pentru copiii Săi. În scripturi, acest plan poartă numele de „planul mântuirii”1, „planul fericirii”2 şi „planul salvării”3.
The Beeches, DE ASHER BROWNDURAND, © MUZEUL MOTROPOLITAN DE ARTĂ. IMAGINEA PROVINE DE LA: ART RESOURCE, NY, COPIEREA INTERZISĂ.
Înţelegând şi urmând supuşi planul lui Dumnezeu, rămânem pe cărarea care duce înapoi la Tatăl nostru Ceresc.4 Atunci, şi numai atunci, putem trăi viaţa pe care El o trăieşte, „viaţa veşnică… cel mai mare dintre toate darurile lui Dumnezeu”5.
Darul vieţii veşnice merită orice efort de a studia, învăţa şi pune în practică planul salvării. Toată omenirea va fi înviată şi va primi binecuvântarea nemuririi. Însă, pentru a dobândi viaţa veşnică – viaţa pe care o trăieşte Dumnezeu6 – merită să trăim conform planului salvării din toată inima, mintea, puterea şi tăria noastră.
Să înţelegem planul salvării
Ce putere extraordinară ne dă cunoaşterea planului! Planul salvării este una dintre cele mai mari comori de cunoaştere care a fost oferită vreodată omenirii deoarece explică scopul veşnic al vieţii. Fără el, am rătăci cu adevărat în întuneric. Din această cauză, Dumnezeu obişnuieşte să dea porunci copiilor Săi „după ce le-a făcut cunoscut planul mântuirii”7.
Dorinţa mea este să ajut fiecare persoană şi pe mine însumi să profităm de această comoară de cunoaştere – să înţelegem mai bine planul salvării şi să punem acea înţelegere în practică în viaţa noastră de zi cu zi.
Libertatea de a alege
Deoarece libertatea de a alege este esenţială acestui plan, să începem cu aceasta. Tatăl nostru ne-a dat capacitatea de a acţiona sau de a refuza să acţionăm8 în acord cu adevărurile veşnice – adevărurile care Îl fac pe Dumnezeu să fie ceea ce este şi cerurile să fie ceea ce sunt.9 Dacă folosim libertatea noastră de a alege pentru a accepta şi a trăi potrivit acestor adevăruri, noi primim bucurie nepieritoare. Dimpotrivă, dacă folosim libertatea noastră de a alege pentru a nu ne supune legilor lui Dumnezeu, avem parte de suferinţă şi tristeţe.10
Libertatea de a alege este principiul care aparţine tuturor celor trei părţi ale planului salvării: viaţa premuritoare, viaţa muritoare şi cea de după această viaţă.
Viaţa premuritoare
După cum este scris în „Familia – o declaraţie oficială către lume”, fiecare dintre noi „este în spirit un fiu sau o fiică iubită a unor părinţi cereşti” cu „o natură şi un destin divin”11. În cadrul unui consiliu din viaţa premuritoare, Tatăl Ceresc ne-a explicat planul Său al mântuirii.12 Planul a fost bazat pe doctrina, legea şi principiile care au existat dintotdeauna.13 Am aflat că, dacă noi urma să acceptăm şi să urmăm planul, avea să ni se ceară să plecăm de bunăvoie din prezenţa Tatălui şi să fim puşi la încercare pentru a arăta dacă aveam să alegem să trăim potrivit legilor şi poruncilor Sale.14 Ne-am bucurat de această şansă15 şi am sprijinit cu recunoştinţă planul deoarece ne oferea calea de a deveni asemenea Tatălui nostru Ceresc şi de a moşteni viaţa veşnică.
Totuşi, existau riscuri: dacă, în viaţa muritoare, urma să alegem să nu trăim potrivit legilor eterne ale lui Dumnezeu, aveam să primim o recompensă mai mică decât viaţa veşnică.16 Tatăl ştia că aveam să ne împiedicăm şi să păcătuim când aveam să învăţăm prin proprie experienţă, în viaţa muritoare, astfel că ne-a oferit un Salvator care să-i mântuiască de la păcat pe toţi aceia care se pocăiesc şi să vindece rănile spirituale şi emoţionale ale celor care se supun poruncilor.17
Preaiubitul Isus Hristos a fost Cel ales de Tatăl şi Fiul prerânduit încă de la început.18 El a sprijinit planul Tatălui şi S-a oferit să fie Salvatorul nostru, spunând: „Iată-mă, trimite-mă pe Mine”19. În acest fel, Isus a fost numit de către Tatăl să fie Acela care avea să trăiască o viaţă fără de păcat pe pământ, să ispăşească pentru păcatele şi suferinţele noastre şi să învieze pentru a rupe legăturile morţii.
Lucifer, care avea să fie cunoscut sub numele de Satana, a trăit, de asemenea, în viaţa premuritoare.20 Din motive egoiste, el a respins planul, a căutat să distrugă libertatea de a alege a omului şi s-a răzvrătit împotriva Tatălui.21 Drept consecinţă, Satana şi cei care l-au urmat nu vor avea niciodată trup. Ei şi-au ratat şansa de a participa în planul Tatălui şi şi-au pierdut destinul divin.22 Astăzi, ei îşi continuă războiul răzvrătirii împotriva lui Dumnezeu şi caută să întoarcă minţile şi inimile omenirii împotriva Lui.23
Acest pământ a fost gândit şi creat pentru aceia care au acceptat planul Tatălui.24 Aici, noi dobândim un corp creat după asemănarea celui al lui Dumnezeu. Aici, noi suntem puşi la încercare. Aici, noi dobândim experienţa necesară pentru a moşteni viaţa veşnică.25
Viaţa muritoare
Dumnezeu i-a creat pe Adam şi Eva şi i-a unit ca soţ şi soţie, i-a aşezat în grădina Edenului şi le-a poruncit să aibă copii.26 Folosinu-se de libertatea de a alege, Adam şi Eva au căzut împreună din prezenţa lui Dumnezeu şi au devenit fiinţe muritoare.27 Prin aceasta, planul Tatălui a fost îndeplinit, ei având posibilitatea de a avea copii, lucru care nu era posibil în grădina Edenului.28 Prin legea eternă, puterea divină a procreării trebuie să fie folosită în limitele stabilite de Tatăl nostru Ceresc. Respectarea acestei legi oferă şansa de a avea bucurie eternă. Orice utilizare a acestei puteri în afara limitelor stabilite de Dumnezeu va duce, în final, la nefericire.29
Satana, care doreşte ca toţi „să fie nenorociţi la fel ca şi el”30, încearcă să ne îndepărteze de ocaziile disponibile prin planul Tatălui. De ce Tatăl Ceresc îi permite lui Satana să ne ispitească? Deoarece El ştie că opoziţia este necesară creşterii şi testării noastre din viaţa muritoare.31 Opoziţia ne oferă ocazia nepreţuită de a cere ajutorul lui Dumnezeu şi de a ne baza pe El. Pentru că binele şi răul sunt întotdeauna prezente, putem să ne exprimăm în mod clar dorinţele inimii noastre acceptându-l pe unul şi respingându-l pe celălalt.32 Opoziţia poate fi găsită în ispitele lui Satana, dar şi în propriile slăbiciuni, fragilităţi muritoare care sunt nelipsite condiţiei umane.33
Pentru a ne ajuta să alegem înţelept, Dumnezeu a revelat planul Său cu privire la mântuire şi ne-a dat porunci34, lumina lui Hristos35 şi tovărăşia Duhului Sfânt.36 Totuşi, chiar şi cu toate aceste daruri, fiecare dintre noi, trăind în această lume decăzută, păcătuieşte şi, astfel, suntem cu toţii incapabili să intrăm în prezenţa lui Dumnezeu pe baza meritelor noastre.37 De aceea, planul Său plin de milă oferă un Salvator.
Isus Hristos a venit pe pământ în calitate de Singurul Fiu Născut al lui Dumnezeu şi şi-a îndeplinit perfect misiunea, supunându-se voinţei Tatălui în toate lucrurile.38 În acord cu planul plin de milă al Tatălui, efectele căderii sunt biruite prin Învierea Salvatorului39, consecinţele păcatului pot fi învinse şi slăbiciunile pot deveni puncte forte dacă alegem să ne folosim de ispăşirea lui Isus Hristos.40
Christ’s Image, de Heinrich Hofmann, prin amabilitatea lui C. Harrison Conroy Co.
Ne putem califica pentru viaţa veşnică numai prin supunere faţă de porunci. Acest lucru necesită ca noi să avem credinţă în Domnul Isus Hristos, să ne pocăim, să fim botezaţi, să primim darul Duhului Sfânt şi să îndurăm până la sfârşit urmând exemplul Salvatorului.41 În termeni practici, trebuie să primim toate rânduielile preoţiei care sunt esenţiale şi să îndurăm până la sfârşit ţinând legămintele asociate acestor rânduieli.
Viaţa de după viaţa muritoare
Într-o zi, după ce murim, vom sta înaintea Salvatorului pentru a fi judecaţi.42 Deoarece Dumnezeu este milos, cei care îşi exercită credinţa în Hristos vor fi iertaţi şi vor moşteni tot ceea ce are Tatăl, inclusiv viaţa veşnică.43 Deoarece Dumnezeu este drept, nicio persoană care nu se pocăieşte nu va primi darul vieţii veşnice.44 Fiecare va primi răsplata cuvenită, în acord cu credinţa, pocăinţa, gândurile, dorinţele şi faptele pe care le-a avut.45
Să punem în practică planul salvării în viaţa noastră de zi cu zi
Odată ce înţelegem întregul scop al planului şi ne vedem pe noi în el, dobândim ceva nepreţuit, chiar esenţial: perspectiva eternă. Perspectiva eternă ne ajută în deciziile şi acţiunile zilnice. Dă stabilitate minţii şi sufletului. Când diferite păreri convingătoare, dar greşite din prisma veşniciei, ne înconjoară, noi suntem de neclintit şi de nemişcat.
Vârstnicul Neal A. Maxwell (1926–2004), din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, ne-a învăţat: „Fără o înţelegere a planului salvării, incluzând existenţa noastră premuritoare, judecata şi învierea, încercarea de a găsi sensul acestei vieţi prin ea singură ar fi ca şi cum am vedea numai actul doi dintr-o piesă în trei acte”46. Trebuie să înţelegem actul întâi (viaţa premuritoare) pentru a şti să luăm cele mai bune hotărâri în timpul actului doi (viaţa muritoare), ceea ce va hotărî ce se va întâmpla cu noi în actul trei (viaţa de după viaţa muritoare).
Cu alte cuvinte, înţelegerea planului salvării şi rugăciunea sinceră ne schimbă modul de a vedea viaţa, pe toţi cei din jurul nostru şi pe noi înşine. Înţelegerea planului ne clarifică viziunea spirituală şi ne permite să vedem lucrurile aşa cum sunt cu adevărat.47 La fel cum Urimul şi Tumimul i-au permis profetului Joseph Smith să primească revelaţii şi îndrumare48, cunoaşterea planului ne arată cum să „[acţionăm] potrivit doctrinei şi principiilor care privesc viitorul [nostru], potrivit libertăţii morale de a alege” pe care Domnul ne-a oferit-o.49 Astfel, credinţa noastră va fi întărită şi vom şti cum să ne croim viaţa şi să luăm decizii în conformitate cu adevărul veşnic.
Iată câteva exemple care sunt relevante în vremurile în care trăim.
Scopul căsătoriei în planul lui Dumnezeu
IMAGINE DE JAMES JOHNSON, Christ’s IMage, DE HEINRICH HOFFMANN
Căsătoria şi familia sunt ameninţate deoarece Satana ştie că sunt esenţiale dobândirii vieţii veşnice – la fel de esenţiale precum creaţia, căderea, ispăşirea şi învierea lui Isus Hristos.50 Pentru că nu a reuşit să distrugă niciunul dintre aceşti piloni ai planului, Satana caută să ne distrugă înţelegerea şi practicile referitoare la familie şi căsătorie.
Având planul Tatălui nostru Ceresc ca un punct fix de referinţă, scopul căsătoriei devine mai clar. Porunca de a-ţi lăsa tatăl şi mama, de a te lipi de nevasta ta prin căsătorie51 şi de a te înmulţi şi a umple pământul52 face ca planul Său să fie posibil. Prin căsătorie, noi îi aducem pe copiii Săi de spirit în lume şi devenim partenerii Săi ajutând-i pe aceştia să participe în planul Său.53
Planul Tatălui ne oferă calea pentru a moşteni viaţa veşnică, viaţa pe care o trăiesc părinţii noştri cereşti. În plan, „în Domnul, femeia nu este fără bărbat, nici bărbatul fără femeie”54. Esenţa vieţii veşnice include căsătoria eternă dintre un bărbat şi o femeie, pas esenţial pentru a deveni asemenea părinţilor noştri cereşti.55
Căsătoria dintre un bărbat şi o femeie
În cadrul căsătoriei, noi ne completăm unul pe celălalt, cum numai bărbatul şi femeia, cu deosebirile lor unice şi fundamentale, pot face aceasta. Mergând mână în mână prin viaţa muritoare în calitate de soţ şi soţie, noi creştem împreună, ne apropiem de Salvator pe măsură ce ne supunem, facem sacrificii pentru a înfăptui voia lui Dumnezeu şi clădim împărăţia Sa împreună. Cunoscând faptul că Dumnezeu ne-a poruncit să ne căsătorim şi că El pregăteşte o cale pentru copiii Săi, ca ei să îndeplinească toate lucrurile pe care El le-a poruncit56, ştim că ale noastre căsnicii vor fi încununate cu succes, pe măsură ce suntem uniţi în ţinerea legămintelor pe care le-am făcut.
Rânduielile preoţiei şi alegerea de a ţine legămintele asociate acestora ne ajută să primim puterea divinităţii, pe măsură ce ne confruntăm cu încercările din viaţa muritoare.57 Rânduielile înfăptuite în templu ne înzestrează cu putere de sus şi ne permit să ne întoarcem în prezenţa Tatălui nostru Ceresc.58 Rânduiala pecetluirii oferă soţului şi soţiei posibilitatea de a creşte împreună prin puterea lui Dumnezeu şi de a fi una cu Domnul.59 Orice altceva ar înlocui acest tip de căsătorie nu va îndeplini scopurile Sale sacre pentru noi sau pentru generaţiile care vor urma.60
Atracţii şi dorinţe
Fiecare dintre noi vine în această lume cu slăbiciuni sau probleme care ţin de condiţia umană.61 Înţelegerea planului lui Dumnezeu ne permite să vedem toate imperfecţiunile omului – incluzând atracţiile şi dorinţele incompatibile cu planul Său – ca fiind temporare.62 Când ştim că am trăit înainte de această viaţă ca fii şi fiice ai unor părinţi cereşti, înţelegem că identitatea noastră personală are origini dumnezeieşti. Condiţia noastră de fiu sau fiică a lui Dumnezeu – nu imperfecţiunile sau înclinaţiile noastre – este adevărata sursă a identităţii noastre.63
Având această perspectivă în minte, reuşim mai bine să ne încredem umili şi răbdători în Domnul64, trăgând nădejde că, prin credinţa noastră, prin supunere şi îndurare până la sfârşit, înclinaţiile şi dorinţele noastre vor fi purificate, trupul nostru va fi sfinţit şi vom deveni, cu adevărat, fii şi fiice ai lui Hristos, făcuţi perfecţi prin ispăşirea Sa.
Perspectiva eternă a planului oferă asigurarea că, pentru credincioşi, va veni ziua în care „[Dumnezeu] va şterge orice lacrimă… nu va mai fi nici durere pentru că lucrurile dintâi au trecut”65. Această „strălucire perfectă a speranţei”66 ne va linişti mintea şi inima şi ne va ajuta să ne încredem în Domnul cu răbdare şi credinţă.
Promisiuni pentru cei care îndură cu credinţă
Cei care se întreabă dacă împrejurările sau condiţiile lor actuale îi califică pentru viaţa veşnică trebuie să-şi amintească faptul că „nimeni nu este predestinat să primească mai puţin decât tot ceea ce are Tatăl pentru copiii Săi”67.
Nicio binecuvântare nu le va fi refuzată celor credincioşi. Preşedintele Lorenzo Snow a spus: „Nu există niciun sfânt din zilele din urmă care, după ce a murit ducând o viaţă neprihănită, să fi pierdut ceva doar pentru că nu a putut face anumite lucruri pe care nu a avut ocazia să le facă. Cu alte cuvinte, dacă un tânăr sau o tânără nu are nicio ocazie de a se căsători, dar trăieşte o viaţă neprihănită până la momentul morţii, va avea toate binecuvântările, exaltarea şi slava pe care le va avea orice bărbat sau femeie care a avut această ocazie şi care a folosit-o. Acest lucru este cert şi adevărat”68.
Promisiuni pentru toţi cei care cunosc planul şi îl pun zilnic în practică
În viaţa premuritoare, fiecare dintre noi a susţinut planul Tatălui din toată inima. Am ştiut că El ne iubea şi am fost impresionaţi de oferta Sa generoasă, această ocazie de a moşteni tot ce are El, inclusiv viaţa veşnică. Cheia succesului nostru în viaţa premuritoare a fost faptul că am sprijinit planul Tatălui. Aceasta este, de asemenea, cheia succesului nostru în viaţa muritoare.
Aşadar, invitaţia mea este ca, împreună, să sprijinim din nou planul Tatălui. Putem face acest lucru având dragoste pentru toţi, deoarece planul însuşi este o expresie a dragostei lui Dumnezeu.
În timp ce punem zilnic în practică cunoaşterea despre planul Tatălui, viaţa noastră va căpăta o însemnătate mai profundă. Ne vom înfrunta încercările cu mai multă credinţă. Vom înainta având o speranţă sigură, strălucitoare şi radiantă că vom dobândi viaţa veşnică.