2013
Ua E Saoloto
Mati 2013


Ua E Saoloto

Mai se saunoaga i se faigalotu na tuuina atu i le Iunivesite o Polika Iaga i le aso 30 o Oketopa, 2007. Mo le tusiga atoa i le gagana Peretania, asiasi i le http://speeches.byu.edu.

Ata
Elder D. Todd Christofferson

O le mea e manaomia e le Atua, o le ituaiga tuutō lea na faaalia e Iesu.

O le talalelei, na saunoa ai Peresitene Gordon B. Hinckley (1910–2008), “o se fuafuaga o le saolotoga lea e tuuina mai le lotopulea i le manao, ma le taitaiga i le amio.”1 O lenei fuafuaga e taitaiina atu ai i tatou i le malamalama faateleina ma le gafatia, alofa tunoa ma le malamalama faateleina. O le saolotoga e avea ai oe faapei o le tulaga e mafai, pe tatau ona avea ai oe. Peitai, ina ia atoatoa lou saolotoga, e ao ona e naunau e tuu ese au agasala uma (tagai i le Alema 22:18), o ou tuinanauga, o mausa e te fiafia i ai ae le lelei, atonu foi e oo lava i nisi o mea lelei ia e faalavelavea ai mea e silafia e le Atua e tatau mo oe.

O Le Siufofoga o le Matai

O le uso o lo’u tina o Adena Nell Gourley na faamatalaina se aafiaga mai le tele o tausaga ua mavae faatasi ma lona tama—lo’u tamamatua, o Helge V. Swenson, lea ua maliu—lea e faapupula ai le uiga o la’u faamatalaga. Na ia faamatalaina faapea:

“Na ma asiasi atu ma la’u tama teine i le fale o o’u matua. Pe tusa o le goto ifo o le la, na fesili mai ai lo’u tina pe ma te mananao e o atu i le poletito i tua ma vaavaai ia Tama o valaau ana mamoe [e lima] e o mai i totonu o le falemanu mo le po. O Tamā, … o se peteriaka o le siteki, ma … o se tagata ua i ai uiga uma lava e lelei ma agamalu ma faamaoni, e pei ona tatau ona i ai i se tagata o le Atua.

“… Na savali atu Tamā i le faatausiusiuga o le fanua ma valaau, ‘O mai.’ I le taimi lava lena, e aunoa ma se toe faatali e lamuina meaai sa aia i lena taimi, na liliu uma mai lava ulu e lima agai i le mea o i ai o ia, ona amata lea ona tamomo’e mai mamoe seia latou taunuu mai i ona autafa, ma ia pai atu i ulu taitasi.

“Na faapea mai la’u tama teine laitiiti, ‘Auoi, Tinamatua, na faapefea ona mafai e Tamamatua ona aoao i latou e faia lea tulaga?’

“Na tali mai lo’u tina, ‘Ua iloa lelei e mamoe lona leo, ma, e alolofa i latou ia te ia.’ Ae e ao ona ou faatoese atu e lima mamoe na i ai i le fanua, ma e lima ulu na ea i luga ina ua ia valaau atu, ae na o le fa na tamomo’e atu ia Tamā. I se mamao, i le faatausiusiuga lava o le fanua, a o vaai sa’o atu ia Tama, na tutu ai se manufafine lapo’a. Na valaau atu Tamā ia te ia, ‘Sau ia.’ Sa na ona gaoioi pei o le a amata ona sau, ae e le’i sau. Ona amata lea ona savali atu Tamā i le fanua, ma valaau atu ia te ia, ‘Sau loa. E le o toe nonoaina oe’ Na laina uma atu i ona tua isi mamoe e fa ma mulimuli atu ia te ia.

“Ona faamatala mai lea e Tinā ia i maua faapea, i nai vaiaso ua mavae, na aumai ai e sa laua uo le [manufafine] lea ma tuu atu ia Tamā, faatasi ma le faamatalaga faapea ua ia le toe mana’o ai i le mamoe lea i lana lafu. Na fai mai le tamaloa lea, e segisegi ma ulavale, ma e na te taitaiina isi ana mamoe i taimi uma i fafo o le pa, ma tele ai ana faafitauli, o le mea lea ua ia manao ai e tia’i. Na taliaina ma le fiafia e Tamā le mamoe, ma, mo nai aso na sosoo ai, na ia nonoaina ai i totonu o le fanua, ina ia aua ne’i sola ese. Ona ia aoaoina lea ma le onosai le mamoe, ina ia alofa i ai faatasi ma isi mamoe. Ona sosoo lea, a o ia amata ona lagonaina le saogalemu i lona aiga fou, na tuu ai e Tamā se fasi maea puupuu i lona ua, ae ua lē toe nonoaina.

“A o faamatalaina e Tina lenei tala ia i maua, ua toeitiiti lava oo Tamā ma ana mamoe i le [mamoe faifaiaga] i le faatausiusiuga o le fanua, ma i le taaligoligoa na matou toe faalogo ai foi o ia valaau, ‘Sau loa. E le o toe nonoaina oe. Ua e saoloto.’

“Na ou lagonaina ua ou melotagi, a o ou vaai atu [i le mamoe] ua amata ona savali ma oo atu ai i autafa o Tamā. Ona sosoo lea, faatasi ma lona lima agaalofa i luga o lona ulu, na ia toe liliu mai ai faatasi ma lana tamai lafu, ma toe savavali mai i le mea na matou i ai.

“Na ou mafaufau i le auala e avea ai nisi o i tatou, o e ua avea uma ma mamoe a le Atua, ona noatia ma lē saoloto ona o a tatou agasala i le lalolagi. I lo’u tu ai iina i le poletito pito i tua, na ou faafetai lemu a’e i lo’u Tama Faalelagi, o loo i ai leoleo mamoe faamaoni ma faiaoga i lalo nei, o e e onosai ma agalelei ma naunau e aoao tatou e uiga i le alofa ma le usiusitai, ma ofoina mai ia i tatou le saogalemu ma le saolotoga i totonu o le lafu, ina ia mafai ai, e ui lava atonu tatou te mamao ese mai le nofoaga saogalemu, o le a tatou iloaina le siufofoga o le Matai pe a Ia valaau mai, ‘Sau ia. O lena ua e saoloto.’”2

E maeu le fiafia o le iloaina faapea e mafai ona tatou faalauteleina lo tatou saolotoga e ala i le faaatoatoaina o lo tatou usiusitai. I upu a Peresitene Boyd K. Packer, Peresitene o le Korama a Aposetolo e Toasefululua, “Tatou te le usiusitai ona faapea ua tatou tauaso, tatou te usiusitai ona e mafai ona tatou vaai.”3

O la tatou filifiliga i lenei olaga, e le o le faapea o le a tatou, pe, o le a tatou lē mulimuli atu i soo se mana. O la tatou filifiliga o le iloa lea po o le fea pule o le a tuu atu i ai lo tatou usiusitai: o le Atua, po o Satani. E pei ona ta’u mai e Liae, o se filifiliga i le va o le saoloto ma le saisaitia (tagai i le 2 Nifae 2:27). Afai e le o le tasi, o lona uiga e tatau lava o le isi.

O lo tatou tuu atu i le Atua ma Lana aia tatau e pule ma nofotupu ia i tatou, e aumai ai isi faamanuiaga. O nisi o nei faamanuiaga tupito o le faatuatua ma le lototalitonu lea e mafai ai e i tatou ona ola i le filemu. Na fetalai atu le Alii ia Iosua:

“E le tu mai se tagata e tetee ia te oe i aso uma o lou ola; e pei ona ou i ai ia Mose, e faapea ona ou i ai ia te oe; ou te le tuua lava oe: ou te le tuulafoai lava ia te oe. …

“Tau ina e faamalosi, ma ia matuā lototele lava; ia e anaana e fai e tusa ma le tulafono uma na fai atu ai Mose la’u auauna ia te oe; aua e te alu ese ai i le itu taumatau po o le itu tauagavale, ina ia manuia ai oe i mea uma e te alu i ai” (Iosua 1:5, 7).

“Ua Ou Manumalo i le Lalolagi”

Afai e faapea ona tatou faia, “fai e tusa ma le tulafono uma,” o le a faapea foi ona tatou maua le lototalitonu faapea ua faatasi le Atua ma i tatou faapei ona ia faatasi ma Mose. Faatasi ma le Fai-Salamo, o le a mafai ona tatou faapea atu, “Ua ou faatuatua i le Atua; ou te le fefe i se mea e faia e tagata ia te au” (Salamo 56:11). Pe le i folafola mai ea le Alii faapea, “E maua foi outou e le puapuaga i le lalolagi, a ia outou loto tetele, ua ou manumalo i le lalolagi” (Ioane 16:33)?

I tausaga ua mavae, na ou pulefaamalumalu ai i se fono aoai faale-Ekalesia. O le alii, e ana ia agasala lea sa avea ma autu o le fono aoai sa nofo i o matou luma, ma faamatala e uiga i lona talaaga. O ana agasala, e moni lava e matuā ogaoga. Peitai, sa faapea foi ona matuia agasala faasaga ia te ia. A o matou fefulisaia le mataupu, na fai si o’u popole, ma ou faanoi ai ou te tulai ese, ina ia mafaufau atili ma tatalo e uiga i le mataupu na o au lava, ae ou te lei toe faatasi atu ma le aufono.

Na ou tu i luma o se nofoa i totonu o lo’u ofisa, ma ole atu i le Alii e fesoasoani mai ia te au ia ou malamalama i le auala atonu na faatinoina ai lea ituaiga agasala. Ou te le’i vaaia, ae na ou lagonaina se lua tele faatasi ma se ufiufi i ona luga. O se tasi o tulimanu o le ufiufi, sa sisiina laititi mo na o sina vaega, ma ou vaaia ai i totonu o le lua le loloto ma le tele o le agasala o loo i ai i lenei lalolagi. Sa sili atu nai lo mea ua mafai ona ou malamalama ai. Na lofituina a’u. Na ou faapa’ū ifo i le nofoa na i o’u tua. O lea aafiaga na foliga na tau ave ai la’u manava. Na ou tagi le leoa, “E mafai ea faapefea ona matou faamoemoe e faatoilaloina nei ituaiga agasala? E mafai faapefea ona faasaoina mai matou mai se mea sili ona pogisa ma lofituina faapea?”

I lena taimi, na oo mai i lo’u mafaufau lenei fuaitau: A ia outou lototetele, ua ou manumalo i le lalolagi” (Ioane 16:33). Ou te le’i lagonaina lava muamua sea ituaiga o filemu pe a faatusa i le tulaga moni o le agasala. Na ou faalogoina se agaga faafetai loloto atu mo le matuitui o mafatiaga o le Faaola, ma i ai se agaga faafetai sili atu, e oo lava i le lagona fefe, mo le loloto o mea na tatau ona Ia faatoilaloina. Na ou lagonaina le filemu mo le alii, o lē sa i o matou luma ina ia faamasinoina, i le iloaina ai o loo i ai sona Togiola, o lona alofa tunoa ua lava e faamamaina ai o ia, ma toe faaleleia ai foi faamasinoga le tonu na ia mafatia ai. Na sili atu lo’u iloa i lea taimi, faapea o le a manumalo le lelei ona o Iesu Keriso, ae a aunoa ma Ia, o le a leai so tatou avanoa. Na ou lagonaina le filemu, ma sa matua suamalie lava.

E moni mea ua aoao mai e le Perofeta o Iosefa Samita: “O lea, uso pele e, sei tatou faia ma le fiafia mea uma o loo i ai i lo tatou malosi; ona mafai ai lea i tatou ona tumau lava ma le mautinoa mausali, e vaavaai atu i le faaolataga a le Atua, ma le faaalia o lona aao” (MFF123:17). O le folafolaga ia i latou o e tuuina atu o latou loto i le Atua e faapea, o Lona aao ma Lona mana, o le a faaalia i o latou olaga. Na fetalai le Faaola:

“Aua le matatau, le fanau laiti e, ona o outou o a a’u, ma ua Ou manumalo i le lalolagi, ma o outou o ni o i latou o e ua tuuina mai e lo’u Tama ia te a’u;

“Ma e leai so i latou o e ua tuuina mai e lo’u Tama ia te a’u e leiloa” (MF&F 50:41–42).

O le ola ai ma lenei faamautinoaga, o se faamanuiaga, atonu e sili atu nai lo mea e mafai ona tatou faafetaia. O i tatou uma—o le a le pine, i se taimi o faalavelave o faaolioli mai, po o fenumiaiga faavaivai tagata, i le filifilia ai o le Atua e avea ma o tatou taiala—o le a mafai ona pesepese ma le loto atoa faapea, “E suamalie le filemu e aumaia e le Talalelei”4

E le tatau ona tatou faamoemoe mo le filemu, po o le saolotoga, po o le faatuatua, po o soo se isi lava mea e pei o se meaalofa mai lo tatou Atua, pe afai o lo tatou taliaina o Lana taitaiga e maalili po o le faia ma le tomumu. Afai o se amiotonu faafoliga ae le o se amiotonu moni, e le tatau ona faamoemoeina se taui. O se lagolagosua le fesootai, vavamamao, ia te Ia lava, e le o se lagolagosua lelei. O lo tatou tuuto e ao ona atoatoa, faia ma le lotoatoa, ma tuuina atu ma le lotomalie. O le mea e manaomia e le Atua, o le tuuto lea na faaalia e Iesu, o le na talosagaina e inumia le ipu sili ona oona, lea na matautuia ai Ia lava, le Foafoa sili (tagai i le Mareko 14:33–36; MF&F 19:17–18). Ae peitai, na Ia faia lava, “o le loto o le Atalii ua tofatumoanaina i le finagalo o le Tamā” (Mosaea 15:7).

Ou te tuuina atu ia te outou la’u molimau faapea, e ala ia Iesu Keriso, le Alo o le Atua, e mafai ona avea tatou ia tasi ma le Atua, e pei lava ona tatalo Iesu ina ia faapea i tatou (tagai i le Ioane 17:20–23). Tau ina ia avea la outou lagolagosua mo i Laua, o le taiala susulu o outou olaga mo le faavavau.

Faamatalaga

  1. Gordon B. Hinckley, “A Principle with Promise,” Improvement Era, June 1965, 521.

  2. Adena Nell Swenson Gourley, “I Walked a Flowered Path” (unpublished manuscript, 1995), 199–200.

  3. Boyd K. Packer, “O Le Faitalia ma le Puleaina,” Liahona, Iulai 1983, 66.

  4. “Sweet Is the Peace the Gospel Brings,” Viiga, nu. 14.

Ata na tusia e Dilleen Marsh