Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 6 ’Auē te pūai o te pure


Pene 6

’Auē te pūai o te pure

« E ani i te Fatu i te pa’ari i’ō atu i tō tātou iho, i te pūai nō te rave i te mea i tītauhia ia tātou ’ia rave, i te tāmāhanahana ’e te tāmarū, ’e i te parau ha’amāuruuru, ’ua riro ïa ’ei ’ohipa faufa’a ’e te nehenehe ».

Nō roto mai i te orara’a o Gordon B. Hinckley

« ’Aore hō’ē o tātou e nehenehe e rave ’o tātou ana’e », te parau ïa a te peresideni Gordon B. Hinckley. « E hina’aro tātou i te tauturu, taua tauturu ra ’o te tae mai ’ei pāhonora’a nō te pure ».1 ’Ua fa’a’ohipa te peresideni Hinckley i teie parau tumu i roto i te mau fa’a’otira’a tāna i rave ’ei Peresideni nō te ’Ēkālesia. Teie te parau a Elder Robert D. Hales nō te pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti ’āpōsetolo nō ni’a iho iāna : « E ta’ata māramarama ’oia, ’e te ferurira’a pa’ari, ’ia fārerei rā ’oia i te fifi e ’ore e matara, e tūturi ïa ’oia i raro ».2

’Ua fa’a’ohipa ato’a te peresideni Hinckley ’e tāna vahine ’o Marjorie i teie parau tumu i roto i tō rāua ’utuāfare. ’Ua parau tā rāua tamaiti ’o Richard ē : « ’Aita tā’u e nehenehe e ha’amana’o i te hō’ē mahana ’aita mātou i rave i tā mātou pure ’utuāfare. ’Ia tae ana’e i tōna taime, e pure o pāpā ma te ’ā’au tae, ’eiaha rā ma te ha’uti teata, ’e ’aore rā, ma te hōho’a ’āehuehu ? ’Ua ha’api’i pāpū mai mātou nō ni’a i te rahi o tōna fa’aro’o nā roto i te fa’aro’ora’a iāna ’ia pure. E paraparau ’oia i te Atua ma te auraro rahi, mai tāna paha e nā reira i te hō’ē ’orometua pa’ari ’e te fa’aturahia ’e ’aore rā, te hō’ē arata’i, ’e e paraparau ’oia nō ni’a i te Fa’aora ma te mana’o hōhonu. I tō’u tamari’iri’ira’a ’ua ’ite au ’ua riro rāua ’ei mau ta’ata mau nōna—’e ’ua here ’e ’ua auraro ’oia ia rāua ».3 ’ua parau ’o Marjorie ē : « Tē feruri nei au ē, ’ua riro te pure ’utuāfare ’ei tumu rahi nō te huru o te mau tamari’i i ni’a ia māua. Noa atu ē, ’aita o Gordon i poro ia rātou, ’ua fa’aro’o rātou i te mau mea ato’a tā māua i hina’aro ’ia fa’aro’o rātou i roto i te pure ’utuāfare ».4

I roto i te roara’a o tāna tāvinira’a ’ei hui mana fa’atere rahi, ’ua fa’aitoito te peresideni Hinckley i te mau melo o te ’Ēkālesia ’ia « ti’aturi i te pure ’e i te mana o te pure ».5 ’Ua fa’a’ite pāpū ’oia ē, « e ’īriti te pure i te mau mana o te ra’i nō tātou ».6 ’Ua fafau ’oia ē, « ’a tāmau noa i te pure ’ei reira te Atua o te ao ra e ’ata’ata mai ai ia ’outou ’e e ha’amaita’i mai ai ia ’outou, ’e e hōro’a mai ai i te ’oa’oa i roto i tō ’outou ā’au ’e i te hō’ē mana’o hau i roto i tō ’outou orara’a ».7

Hōho’a
e vahine e pure ra

« E ani, e hōro’ahia mai tā ’outou ; e ’imi, e ’itea ïa ’outou ; e pātōtō atu, e ’īritihia mai te ’ōpani ia ’outou » (Mataio 7:7).

Te mau ha’api’ira’a a Gordon B. Hinckley.

1

’O te Atua tō tātou Metua, ’e tē ani manihini mai nei ’Oia ia tātou ’ia pure te ta’ata hō’ē Iāna.

I roto i te mau fafaura’a rahi ’e te nehenehe ’e te fa’auru ato’a tā’u i tai’o, te fafaura’a pāpū a’e nō’u ’o te mau parau ïa a te Fa’aora : « E ani, e hōro’ahia mai tā ’outou ; e ’imi, e ’itea ïa ’outou ; e pātōtō atu, e ’īritihia mai te ’ōpani ia ’outou : (Mataio 7:7.)8

’Eiaha roa atu ’ia mo’ehia ia ’outou ’o vai ’outou… E tamari’i mau ’outou nā te Atua… E Metua Mure ’Ore ’Oia nō ’outou. Tē here nei ’Oia ia ’outou. E nehenehe tā ’outou e haere atu iāna ra nā roto i te pure. ’Ua ani manihini mai ’Oia ia ’outou ’ia nā reira… ’Auē ïa ’ohipa fa’ahiahia. ’Oia tei hau i te rahi i te mau mea ato’a. ’Oia te Rahu Nui ’e te Tāvana nō te ao nui. ’E noa atu rā i te reira e fa’aro’o mai ’Oia i tā ’outou pure !9

E nehenehe tā tātou e ha’afātata i te Fatu i roto i tā tātou mau pure. E nehenehe te reira e riro mai ’ei mau ’āparaura’a nō te ha’amāuruuru. E’ita roa atu vau e ’ite hope roa e nāhea te Atua Rahi o te ao nui, te Manahope, i te ani manihini ia tātou tāna mau tamari’i ’ia paraparau te ta’ata hō’ē Iāna. ’Auē te tao’a rahi teie rāve’a. ’Auē te nehenehe i te mea ’e tē tupu nei te reira. Tē fa’a’ite pāpū nei au ē, tē fa’aro’ohia mai nei ’e tē pāhonohia mai nei tā tātou mau pure, tei pūpūhia ma te ha’eha’a ’e te ’ā’au tae. E ’ohipa semeio teie, terā rā, e ’ohipa mau.10

E te mau taea’e ’e te mau tuahine, ’ua ’ite au ē, e mau ta’ata pure ’outou. E ’ohipa fa’ahiahia te reira i teie mahana ’e i teie taime, i te mea ho’i ē, te mōrohi atu ra te peu o te pure mai roto mai i te mau orara’a. Te anira’a i te Fatu i te pa’ari i’ō atu i tō tātou iho, i te pūai nō te rave i te mea i tītauhia ia tātou ’ia rave, i te tāmāhanahana ’e te tāmarū, ’e i te parau ha’amāuruuru, ’ua riro ïa ’ei ’ohipa faufa’a ’e te nehenehe.11

Tē tāparu nei au ’ia ora fātata atu tātou tāta’itahi i te Fatu ’e ’ia paraparau pinepine atu iāna ’e ma te fa’aro’o rahi.

E te mau metua tāne ’e te mau metua vahine, ’a pure nō tā ’outou mau tamari’i. ’A pure ’ia pāruruhia rātou i te mau ’ino o te ao nei. ’A pure ’ia tupu rātou i te pa’ari i roto i te fa’aro’o ’e te ’ite. ’A pure ’ia arata’ihia rātou i te hō’ē orara’a faufa’a ’e te maita’i. E te mau tāne, ’a pure nō tā ’outou vahine. ’A fa’a’ite i te Fatu i tō ’outou māuruuru ia rātou ’e ’a tāparu iāna nō rātou. E te mau vahine, ’a pure nō tā ’outou tāne. E rave rahi o rātou tē haere nei nā ni’a i te hō’ē ’ē’a pa’ari ’e te mau fifi ’e te mau mea ahoaho e rave rahi. ’A tāparu i te Manahope ’ia arata’ihia, ’ia ha’amaita’ihia, ’ia pāruruhia, ’ia fa’auruhia rātou i roto i tā rātou mau ’ohipa parau ti’a.

’A pure nō te hau i roto i te fenua nei, ’ia hōhora mai te Manahope e arata’i nei i te ao nui, i tōna rima ’e ’ia vai mai tōna Vārua i ni’a iho i te ta’ata, ’eiaha te mau fenua ’ia ’aro te tahi ’e te tahi… ’A pure nō te pa’ari ’e te hāro’aro’a ’a haere ai ’outou nā ni’a i te mau ’ē’a fifi o tō ’outou orara’a.12

Te ’ohipa nehenehe nō ni’a i te pure maori rā, nō te ta’ata iho te reira, nō te ta’ata hō’ē, ’o te hō’ē ïa ’ohipa e ’ore roa te tahi ta’ata ’ē atu e fa’aō mai iāna, i roto i tā ’outou paraparaura’a i tō ’outou Metua i te Ao ra nā roto i te i’oa o te Fatu ’o Iesu Mesia. ’A pure tāmau noa. ’A ani i te Fatu ’ia fa’a’ore mai i tā ’outou hara. ’A ani i te Fatu i te tauturu. ’A ani i te Fatu ’ia ha’amaita’i mai ia ’outou. ’A ani i te Fatu ’ia tauturu mai ia ’outou ’ia fa’atupu i tō ’outou mau hia’ai parau ti’a… ’A ani i te Fatu i te mau mea faufa’a ato’a nō ’outou i roto i tō ’outou orara’a. ’Ua ineine ’Oia nō te tauturu. ’Eiaha roa atu e ha’amo’e i te reira.13

2

E fa’atae mai te pure ’utuāfare i te mau semeio nō te mau ta’ata hō’ē, te mau ’utuāfare ’e te sōtaiete.

Tītauhia te hō’ē ha’apāpūra’a ’āpī i ni’a i te parau nō te ha’avare ’ore, nō te maita’i ’e nō te parau ti’a i tō tātou nei ’anotau. Mai te mea e ha’amau fa’ahou tātou i roto i tō tātou nātura te mau maita’i tei riro ’ei ora nō te orara’a mau, ’ei reira te hōho’a o tō tātou ’anotau e taui ai. Te uira’a e tupu mai i roto ia tātou maori rā, i hea tātou e ha’amata ai ?

Tē ’oa’oa nei au i te mea ē, e ti’a ’ia ha’amata nā roto i te ’itera’a e Metua Mure ’Ore te Atua nō tātou, te ’itera’a i tō tātou aura’a e ’Ōna ’ei mau tamari’i Nāna, nā roto i te ’āparaura’a iāna nō te fa’a’itera’a i Tōna ti’ara’a fa’atere, ’e nā roto i te tāparura’a i te mau mahana ato’a i Tāna arata’ira’a i roto i tā tātou mau ’ohipa.

Tē parau nei au ē, te ho’ira’a i roto i te ravera’a tahito o te pure, te pure ’utuāfare i roto i te mau fare o te ta’ata, ’o te hō’ē ïa o te mau rā’au tumu nō te ’aro i te peu vi’ivi’i o tō tātou nei orara’a sōtiare. ’Eiaha tātou e tīa’i i te hō’ē semeio i roto i te hō’ē mahana, i roto rā i te hō’ē u’i e tupu ïa te hō’ē semeio. […]

Tē vai ra hō’ē mea i roto i te parau nō te tūturira’a ’o te pāto’i i te mau ti’ara’a i fa’a’itehia mai e Paulo : « te’ote’o… ’e mārō, ’e fa’ateitei ».

Tē vai ra hō’ē mea i roto i te tūturi-’āmui-ra’a te pāpā ’e te māmā ’e te mau tamari’i ’o te fa’a’ore i te tahi atu mau huru tāna i fa’a’ite mai : « e fa’aro’o ’ore i te metua… e aroha ’ore ».

Tē vai ra hō’ē mea i roto i te ’ohipa paraparaura’a i te Atua ’o te pato’i i te peu fa’aino ’e te au i te mau mea e navenave hau atu ai i te au i te Atua. [Hi’o 2 Timoteo 3:1–4.]

E tūmāhia te hina’aro i te mea vi’ivi’i, mai tā Paulo i fa’a’ite ra, te huru māuruuru ’ore, mai te mea ē, e ha’amāuruuru ’āmui te mau melo o te ’utuāfare i te Fatu nō te ora ’e te hau ’e nō te mau mea ato’a tā rātou e vai ra. E mai te mea ē, e ha’amāuruuru rātou i te Fatu nō te tahi ’e te tahi, e hotu mai ïa i roto i te ’utuāfare te hō’ē māuruuru ’āpī, hō’ē fa’atura ’āpī, hō’ē here ’āpī i te tahi ’e te tahi […]

Nā roto i te ha’amana’o-’āmui-ra’a i mua i te Fatu i tei veve, tei nava’i ’ore ’e tei hāmani-’ino-hia, e hotu mai, ma te ’ite-ore-hia, e hotu mau rā, te hō’ē here nō vetahi ’ē hau atu i te here nō ’oe iho, hō’ē fa’atura ia vetahi ’ē, hō’ē hina’aro ’ia tāvini i te mau hina’aro o vetahi ’ē. E’ita e ti’a i te hō’ē ta’ata ’ia ani i te Atua ’ia tauturu i te hō’ē ta’ata tupu i roto i te ’ati ma te tupu ’ore te mana’o hina’aro ’ia rave ’oia iho i te hō’ē mea nō te tauturu i taua ta’ata tupu ra. E aha te mau semeio e tupu mai i roto i te orara’a o te mau tamari’i o te ao nei mai te mea e vaiiho rātou i te hiti i tō rātou iho huru pipiri, ’e ’ia hōro’a ia rātou iho i roto i te tāvinira’a ia vetahi ’ē. Te huero ’o te hōro’a mai i te hō’ē rā’au rahi ’e te hotu, e mea maita’i a’e ’oia ’ia tanuhia ’e ’ia fa’a’amuhia i roto i te mau tāparura’a a te ’utuāfare i te mau mahana ato’a […]

’Aita vau i ’ite hō’ē mea ’o te tauturu rahi ’ia tāmarū i te mau pe’ape’a ’utuāfare, ’ia fa’atupu ma te ’ite-’ore-hia te fa’atura i te mau metua ’ei reira e tae mai ai te ha’apa’o, te hō’ē mea ’o te fa’atupu mai i te vārua tātarahapa e ’ore pāpū ai te mau fifi o te mau ’utuāfare ’ati, maoti te pure-’āmui-ra’a, te fa’i-’āmui-ra’a i te mau paruparu i mua i te Fatu, ’e te ti’aorora’a i te mau ha’amaita’ira’a a te Fatu i ni’a iho i te ’utuāfare ’e ia rātou e noho ra i reira. […]

Te ’utuāfare te niu ïa o te sōtaiete. Te ’utuāfare pure ’o te tīa’ira’a ïa nō te hō’ē sōtaiete maita’i a’e. « E ’imi ’outou ia Iehova, ’oi ’itea a’e ’oia ». (Isaïa 55:6.)14

’Ua putapū roa vau i mua i te parau horuhoru a te hō’ē [misiōnare] ’āpī. ’Ua parau ’oia ē, « E rave rahi ’āva’e au i’ō nei i teie nei. ’Aita tā’u e nehenehe e ha’api’i te reo. E mea au ’ore roa nā’u te ta’ata. E pe’ape’a vau i te ao ’e e ta’i au i te pō. ’Ua hina’aro vau e pohe. ’Ua pāpa’i au i tō’u metua vahine ’e ’ua tāparu vau nō te ho’i i te fare. ’Ua fāri’i au i tāna pāhonora’a. ’Ua parau ’oia : ’Tē pure nei mātou nō ’oe. ’Aita e mahana ’aita mātou pā’ātoa e tūturi ’āmui i te po’ipo’i hou ’a tāmā’a ai mātou ’e i te pō hou ’a haere ai mātou e ta’oto ’e ’ia tāparu i te Fatu nō tāna ha’amaita’ira’a i ni’a ia ’oe. ’Ua ’āmui atu mātou i te ha’apaera’a mā’a i tā mātou pure, ’e ’ia pure ana’e tō ’oe nau teina tāne ’e te tuahine, teie tā rātou parau,« E te metua i te Ao ra, ’a ha’amaita’i ia Johnny ’e ’a tauturu iāna ’ia ’ite i te reo ’e ’ia rave i te ’ohipa tei pi’ihia ’oia e rave ».

’E ’ua parau mai teie taure’are’a ma te ta’i, « E tāmata vau. E ’āpiti au i tā’u mau pure i tā rātou ’e tā’u ha’apaera’a ma’a i tā rātou ha’apaera’a ma’a ».

I teienei, e maha ’āva’e i muri iho, ’ua fāri’i au i te hō’ē rata nāna ’e tē parau ra ’oia ē, « ’ua tupu te hō’ē semeio. ’Ua tae mai te reo iā’u ra mai te hō’ē hōro’a nō ’ō mai i te Fatu ra. ’Ua ha’api’i au ’ia here i te ta’ata i roto i teie fenua nehenehe. ’Ia ha’amāuruuruhia te Atua nō te mau pure a tō’u ’utuāfare ».15

E nehenehe ānei tātou e fa’ariro i tō tātou mau ’utuāfare ’ei mau ’utuāfare nehenehe a’e ? ’Oia mau, nā roto i te paraparaura’a tātou iho ’ei mau ’utuāfare, i te tumu o te mau nehenehe mau ato’a. E nehenehe ānei tā tātou e ha’apūai i te orara’a sōtaiete ’e ’ia fa’ariro i te reira ’ei vāhi maita’i a’e i reira e ora ai ? ’Oia mau, nā roto i te ha’apūaira’a i te vi’ivi’i ’ore o tō tātou orara’a ’utuāfare nā roto i te tūturi-’āmui-ra’a ’e te tāparura’a i te Manahope nā roto i te i’oa o tāna Tamaiti here.

Hōho’a
te ’utuāfare e pure nei

E nehenehe tā tātou e ha’apūai i tō tātou ’utuāfare nā roto i te tūturi-’āmui-ra’a i roto i te pure.

Teie peu, ’oia ho’i, te ho’ira’a i roto i te ha’amorira’a ’utuāfare, ’ia parare ’oia nā roto i te fenua ’e nā te ao nei, e fa’aore ïa ’oia i te pae rahi o te ’ino e ha’amou nei ia tātou. Nāna e fa’aho’i mai i te parau ti’a, te fa’atura te tahi ’e te tahi, ’e te hō’ē vārua mēhara i roto i te ’ā’au o te ta’ata.16

E ’ohipa fifi ānei te pure ? E mea fifi mau ānei ’ia fa’aitoito i te mau metua tāne ’e te mau metua vahine ’ia tu’u i te turi i raro ’e tā rātou mau tamari’iri’i ’e ’ia pure i te Atua nō te fa’a’ite i te māuruuru nō te mau ha’amaita’ira’a, ’ia pure nō rātou tei roto i te ’ati ’e nō rātou ato’a iho, ’e ’a ani ai i te reira nā roto i te i’oa o te Fa’aora ’e te Tāra’ehara o te ao nei ? ’Auē te pūai o te pure. E nehenehe tā’u e fa’a’ite pāpū i te reira ’e e nehenehe tā ’outou e fa’a’ite pāpū i te reira. ’Auē te rahi o te pau o te hō’ē ’utuāfare ’o te ’ore e rave i te maita’i o teie peu tao’a rahi ’e te ohie.17

Mai te mea tē vai ra te tahi i rotopū ia ’outou ’aore e rave nei i te pure ’utuāfare, a ha’amata i te reira peu i teie nei, ’ia tūturi ’āmui ’outou, mai te mea e nehenehe, i te mau po’ipo’i ato’a ’e i te mau ahiahi ato’a, ’e ’ia paraparau iāna nō ni’a i tō ’outou iho orara’a maita’i.18

Tē hōro’a atu nei au ia ’outou i tō’u ’itera’a pāpū ē, mai te mea e fa’a’ohipa pāpū ’outou i te pure ’utuāfare, e’ita ïa ’outou e haere ’ē atu ma te ’ore e ha’amaita’ihia. E’ita paha te mau tauira’a e ’ite-’oi’oi-hia. E nehenehe te reira e riro ’ei mea ’ite-pāpū-’ore-hia. E tupu mau rā te reira, nō te mea, ’o te Atua, « te fa’autu’a i te feiā i ’imi pāpū iāna ra ». (Hebera 11:6.)

E mata nā tātou i te ha’apa’o maita’i i te fa’a’itera’a i te hō’ē hi’ora’a maita’i i mua i tō te ao i roto i teie peu ’e i roto i te fa’aitoitora’a ia vetahi ’ē ’ia nā reira ato’a.19

3

Tītauhia ia tātou ’ia pure tāmau noa ’e ’ia fa’aro’o, ’ia pāhonohia mai tā tātou mau pure.

’Eiaha roa atu e mana’o ē, e ’oti noa ia ’outou ana’e. E tītau ’outou i te tauturu a te Fatu. ’Eiaha e fē’a’a te mana’o ’ia tūturi i te hō’ē vāhi ’ōmo’e ’e ’ia paraparau iāna. ’Auē te ’ūmere ’e te nehenehe te ’ohipa o te pure. ’A feruri i te reira. E nehenehe tā tātou e paraparau i tō tātou Metua i te Ao ra. E fa’aro’o mai ’e e pāhono mai ’oia, terā rā, tītauhia ia tātou ’ia fa’aro’o i taua pāhonora’a ra. ’Aore hō’ē mea i hau roa i te teimaha ’e ’aore hō’ē mea i hau roa i te faufa’a ’ore nō te fa’a’ite iāna.20

’A pure i te Fatu ma te tīa’i i te mau pāhonora’a… Te fifi nō te rahira’a o tā tātou mau pure mai te mea ra ē tē pure nei tātou mai tā tātou e rave nei i te niuniu nō te poro’i i te mā’a—e hōro’a atu tātou i tā tātou poro’ira’a ’e i muri iho, e tāpū atu ai i te niuniu. Tītauhia ia tātou ’ia feruri hōhonu, ’ia māna’ona’o, ’ia feruri i te mea tā tātou e pure nei, ’e i muri iho, e paraparau atu i te Fatu mai te hō’ē ta’ata e paraparau i te tahi atu ta’ata. « E tēnāna, e fa’ati’ati’a nā tātou i te parau, tē nā reira mai ra Iehova » (Isaïa 1:18).21

’Aore hō’ē mea maita’i roa a’e ’o te tu’ura’a ïa i te hō’ē ’ohipa i roto i te rima o te Fatu… ’Aita vau e fē’a’a ’ia parau ē ’ua pāhonohia tā’u mau pure. ’Ua ’ite au i te reira. E’ita tā’u e nehenehe e huna i te reira. Tītauhia ia tātou ’ia pure nō te ani i te arata’ira’a i roto i teie ’anotau fifi… Te vāhi fa’ahiahia rā maori rā, ’aita e tītauhia ia ’outou ’ia riro ’ei ta’ata māramarama nō te pure. E fa’aro’o mai ’oia i te reo o te ta’ata ha’eha’a roa a’e… ’A ti’aoro i te Fatu. ’Ua fa’atae mai ’oia i te ani-manihini-ra’a, ’e e pāhono mai ’Oia.22

’A ti’aturi i te mana ’e i te hanahana o te pure. Tē pāhono mai nei te Fatu i tā tātou mau pure. ’Ua ’ite au i te reira. ’Ua ’ite au i te reira i te tupu-fa’ahou-ra’a, fa’ahou ’e fa’ahou ā. E fa’ariro te pure ia tātou ’ei ’āpiti nō te Atua. Nā te reira e hōro’a mai ia tātou i te rāve’a nō te paraparau iāna, nō te ha’amāuruuru Iāna nō Tāna mau ha’amaita’ira’a nehenehe, ’e nō te ani Iāna i te arata’ira’a ’e te pārurura’a i roto i te orara’a nei. ’Ua ha’amata teie ’ohipa rahi, ’o tē parare nei i ni’a i te fenua nei, nā roto i te pure a te hō’ē tamaiti. ’Ua tai’o ’oia i roto i te Bībīlia ’utuāfare : « Tē ’ere ra rā te hō’ē o ’outou i te ’ite, e ani ’oia i te Atua ra, ’o tei hōro’a hua mai i te maita’i i te ta’ata ato’a ra, ma te pāto’i ’ore ; ’e e horo’ahia mai tāna. E ani rā ’oia ma te fa’aro’o, ’eiaha e fē’a’a, i tei fē’a’a ra, e au ïa i te ’aru miti i patuhia ’e te mata’i e fēto’ito’i a’e ra » (Iakobo 1:5–6). Terā ïa te fafaura’a. Tē vai ra ānei hō’ē fafaura’a i te tahi atu vāhi o te ao nei tei hau atu i te rahi i teie fafaura’a ?23

’A pure tāmau noa, e au mau hoa, ’e ’a fa’aro’o. E’ita roa atu paha ’outou e fa’aro’o i te hō’ē reo. Pāpū ē, e’ita roa atu. Terā rā, nā roto i te hō’ē fa’anahora’a e’ita e ti’a ia ’outou ’ia tātara, e fa’auruhia ’e e ha’amaita’ihia ’outou. Nō te mea, ’ua fafau mai te Fatu, « E fa’a’ite au ia ’oe i roto i tō ’oe… ā’au na, nā roto i te Vārua Maita’i, ’o te tae i ni’a ia ’oe… » (PH&PF 8:2.)

’A pure tāmau noa, ’e e ’ite ïa ’outou ē tē fa’aro’o ’e tē pāhono mai nei te Atua. E ’ere i te mau taime ato’a mai tā tātou e hina’aro ’ia pāhono mai ’oia, i roto rā i te roara’a o te mau matahiti, i reira e tupu ai te hō’ē mea pāpū, mai te ti’ara’a mahana i pāpū ē, ’ua fa’aro’o ’oia ’e e pāhono ’oia.24

’A tāpe’a mā’ite i taua ha’eha’a ra ’o te tūra’i ia ’outou ’ia tūturi i raro i roto i te pure, ’ei fa’a’itera’a i Tōna mana ’e tōna maita’i. E ’ore roa ’Oia e fa’aru’e ia ’outou. E fa’aro’o ra ’Oia i tā ’outou mau pure. E pāhono mai ra ’Oia i tā ’outou mau pure. I roto i te māniania ’ore o te ’āru’i, e fa’aro’o ’outou i te mau muhumuhu o Tōna Vārua nō te arata’i ia ’outou i roto i tō ’outou mau taime ahoaho ’e te hina’aro. E tupu mai taua mau taime ra i ni’a ia ’outou mai tei tupu i te mau ta’ata ato’a. ’A tāpe’a māite i te fa’aro’o i te Atua, ’e e ’ore roa ’Oia e vaiiho ia ’outou ’ia hi’a. E ’ore roa ’Oia e huri tua mai ia ’outou.25

’A fa’ariro i tō ’outou Metua i te Ao ra ’ei hoa nō ’outou i te mau taime ato’a, ’ei Iāna ra ho’i ’outou e pure atu ai.26

Te mau mana’o tauturu nō te tuatāpapara’a ’e te ha’api’ira’a

Mau uira’a

  • Nāhea te pure i te tauturura’a ia ’outou ’ia ha’afātata i te Metua i te Ao ra ? ’A hi’o fa’ahou i te parau a’o a te peresideni Hinckley nō ni’a i te mau mea e tu’u i roto i te pure (’a hi’o i te tuha’a 1). I nāhea te pure i te tauturura’a ia ’outou ’ia ’ite i te « pa’ari i’ō atu i tō [’outou] iho » ? I nāhea te pure i te hōpoira’a mai i te « tāmāhanahanara’a ’e te hau » ? Nō te aha i tītauhia ai ’ia riro te tahi mau pure ’ei « ’āparaura’a nō te ha’amāuruuru » ?

  • ’A feruri māite i te mau ha’amaita’ira’a tā te peresideni Hinckley i parau e nehenehe e tae mai nā roto i te pure ’utuāfare (hi’o te tuha’a 2). E aha te tahi mau huru ha’amaita’ira’a tā tō ’outou ’utuāfare i fāri’i nā roto i tō ’outou pure-’āmui-ra’a ? E aha te tahi mau ha’atāfifira’a nō te rave-tāmau-ra’a i te pure ’utuāfare ? Nāhea e ti’a ai i te mau melo o te ’utuāfare ’ia rave ’āmui i te ’ohipa nō te tinai i teie mau ha’atāfifira’a ?

  • Nāhea te fa’a’ohipara’a i te mau ha’api’ira’a a te peresideni Hinckley i roto i te tuha’a 3 e nehenehe ai ’ia tauturu ia tātou ’ia rave i tō tātou mau pure ma te faufa’a rahi atu ? E aha tā ’outou i ’āpo mai nō ni’a i te mau huru tā te Metua i te Ao ra pāhonora’a i te mau pure ? Nō te aha e mana tō te pure nō te fa’ariro ia tātou « ’ei ’āpiti nō te Atua » ?

Te mau pāpa’ira’a mo’a

Mataio 6:5–15 ; Luka 18:9–18 ; 2 Nephi 32:8–9 ; Alama 34:17–28 ; 37:36–37 ; 3 Nephi 18:15–25 ; PH&PF 19:28

Tauturu Ha’api’ira’a

« ’A ’imi i te hō’ē hi’ora’a nā roto ānei i te tai’ora’a i te buka, te pene ’e ’aore rā, te ’īrava ’e ’aore rā, nā roto i te hi’o-fa’ahou-ra’a i te mau upo’o parau. ’A ’imi ’ia māramarama i te ’ā’amu o te mau pāpa’ira’a » (’Ia Poro Haere i Tā’u nei ’Evanelia [2004], 26). ’A ’ōpua ’ia tai’o i te hō’ē pene ’e ’aore rā, i te hō’ē tuha’a hau atu i te hō’ē taime ’ei reira ’outou e māramarama maita’i atu ai. Mai te mea e nā reira ’outou, e riro te mau ’itera’a hōhonu i te ’itehia ia ’outou.

Te mau nota

  1. « ’Ia vai parau mau noa ’e te ha’apa’o maita’i », Ensign, Mē 1996, 94.

  2. Robert D. Hales, i roto Sheri L. Dew, Go Forward with Faith: The Biography of Gordon B. Hinckley (1996), 444.

  3. Richard G. Hinckley, i roto Sheri L. Dew, Go Forward with Faith, 171.

  4. Marjorie Pay Hinckley, i roto Sheri L. Dew, Go Forward with Faith, 171.

  5. Teachings of Gordon B. Hinckley (1997), 469.

  6. Teachings of Gordon B. Hinckley, 470.

  7. « Dedication of Gordon B. Hinckley Building » (Brigham Young University–Idaho, 22 nō atopa 2002), byui.edu/Presentations/transcripts/devotionals/2002_10_22_hinckley.htm ; accessed .21 nō tetepa 2015.

  8. « Pillars of Truth », Ensign, Tenuare 1994, 2.

  9. « Stand True and Faithful », 93.

  10. « An Humble and a Contr’ite Heart », Ensign, Novema 2000, 89.

  11. « The Fabric of Faith and Testimony », Ensign, Novema 1995, 89.

  12. « Benediction », Ensign ’e ’aore rā Liahona, Mē 2003, 99–100.

  13. Teachings of Gordon B. Hinckley, 468.

  14. « The Blessings of Family Prayer », Ensign, Fepuare 1991, 2, 4–5.

  15. I roto i te Conference Report, Eperera 1963, 128.

  16. « The Blessings of Family Prayer », 5.

  17. « Four Simple Things tō Help Our Families and Our Nations », Ensign, Tetepa 1996, 8.

  18. Teachings of Gordon B. Hinckley, 217.

  19. « The Blessings of Family Prayer », 5.

  20. « Stay on the High Road », Ensign ’e ’aore rā Liahona, Mē 2004, 114.

  21. Teachings of Gordon B. Hinckley, 469.

  22. Teachings of Gordon B. Hinckley, 469.

  23. « Fear Not; Only Believe », New Era, Tēnuare 2000, 6; ’ua ’īritihia te pāpa’ira’a fa’a’ere’ere ’e te fa’a’opa.

  24. « Watch the Switches in Your Life », Ensign, Tēnuare 1973, 93.

  25. Discourses of President Gordon B. Hinckley, Volume 2: 2000–2004 (2005), 346.

  26. « Daughters of God », Ensign, Novema 1991, 100