Mai, pe’e mai 2024
7–13 nō ’Ātopa : « Inaha, ’ua ’ī roa vau i te ’oa’oa. » 3 Nephi 17–19


« 7–13 nō ’Ātopa : ‘Inaha, ’ua ’ī roa vau i te ’oa’oa.’ 3 Nephi 17–19 », Mai, pe’e mai—Nō te ’utuāfare ’e te fare purera’a : Buka a Moromona 2024 (2023)

« 7–13 nō ’Ātopa. 3 Nephi 17–19 », Mai, pe’e mai—Nō te ’utuāfare ’e te fare purera’a : 2024 (2023)

Hōho’a
Tē fāra’a Iesu i te ’āti Nephi

The Light of His Countenance Did Shine upon Them [E ’ana’ana atura te māramarama ’o tōna mata i ni’a ia rātou], nā Gary L. Kapp

7–13 nō ’Ātopa : « Inaha, ’ua ’ī roa vau i te ’oa’oa »

3 Nephi 17–19

Nō rave noa mai nei Iesu Mesia i terā mahana nō te tāvini i te fenua nō Auhune, i te ha’api’ira’a i tāna ’evanelia, i te fa’afāna’ora’a i te ta’ata ’ia hi’o ’e ’ia fāfā i te mau puta i ni’a i tōna tino tei ti’afa’ahou, ’e i te fa’a’ite-pāpū-ra’a ē, ’o ’oia te Fa’aora i parauhia. Teie nei ’ua tae te taime nō te haere. ’Ua parau ’oia : « ’Ua fātata roa tō’u taime », (3 Nephi 17:1). Fātata te taime e ho’i ai ’oia i tōna Metua ra, ’e ’ua ’ite ’oia ē, tītauhia te tahi taime nō te ta’ata nō te feruri i te mea tāna i ha’api’i. Nō reira, ma te parau ē e ho’i mai ā ’oia ananahi, ’ua parau ’oia i te naho’a ta’ata ’ia ho’i i tō rātou fare. ’Aita rā te ta’ata i ha’uti. ’Aita rātou i parau i tō rātou mana’o, ’ua ti’a rā ia Iesu ’ia ta’a i te reira : tā rātou e tīa’i nei, ’ia « pārahi ri’i mai ā i pīha’i iho ia rātou » (3 Nephi 17:5). E mau ’ohipa faufa’a rahi ā tei tītauhia iāna ’ia rave, terā rā, te fa’a’itera’a i te aumihi i te mau tamari’i a te Atua, ’o te hō’ē ïa ’ohipa mātāmua roa nōna. Nō reira, ’ua fa’aea maoro atu ā Iesu. Te ’ohipa i tupu mai, ’o te hi’ora’a au roa a’e paha ïa nō te aupurura’a, tei pāpa’ihia i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a. Te mea noa tā te ta’ata i reira e nehenehe e parau, ’oia ho’i, ’aita e parau nō te fa’ahiti atu (hi’o 3 Nephi 17:16–17). ’Ua ha’apoto Iesu i terā mani’ira’a pae vārua i reira iho ma teie mau parau ’ōhie ’e te pūai : « ’E i teienei, inaha, ’ua ’ī roa vau i te ’oa’oa » (3 Nephi 17:20).

Mana’o nō te ’apo i te ha’api’ira’a i te ’utuāfare ’e i te fare purera’a

3 Nephi 17 ; 18:24–25, 30–32

’O te Fa’aora tō’u hi’ora’a maita’i roa nō te tāvinira’a.

Fātata e 2 500 ta’ata tei reira ’a fā mai ai te Fa’aora, ’ua ’itehia rā iāna te hō’ē rāve’a nō te tāvini hō’ē hō’ē ia rātou. E aha tā ’oe e ’ite ra nō ni’a i tāna huru aupurura’a i roto i te 3 Nephi 17 ; 18:24–25, 28–32 ? E aha te mau hina’aro tāna i aupuru atu ? E aha te mea i roto i tōna huru tei ha’amanuia i tāna aupurura’a ? E nehenehe ato’a ’oe e feruri i tāna huru aupurura’a ia ’oe. Nāhea ’oe e pe’e ai i tōna hi’ora’a ? (Hi’o ato’a 3 Nephi 18:24–25 ’e 28–32.)

Hi’o ato’a « Jesus Christ Has Compassion and Heals the People [E aroha ’e e fa’aora Iesu Mesia i te ta’ata] » (video), Vaira’a buka ’evanelia.

3 Nephi 17:13–22 ; 18:15–25 ; 19:6–9, 15–36

’Ua ha’api’i mai te Fa’aora iā’u nāhea i te pure.

’A feruri e aha rā te huru ’ia fa’aro’o i te Fa’aora ’ia pure nō ’oe. E aha tā te reira ’ohipa e fa’atupu i ni’a i te huru o tā ’oe pure ? ’A feruri i te reira ’a tuatāpapa ai i te 3 Nephi 17:13–22 ; 18:15–25 ; ’e 19:6–9, 15–36. E aha te ha’api’ira’a tā ’oe e ’apo mai nei i roto i te hi’ora’a o Iesu Mesia ’e tāna mau ha’api’ira’a, nō ni’a i te pure ? E nehenehe e ’imi i te tahi hi’ora’a nō ni’a i te huru, te taime, te vāhi, te ta’ata ’e te tumu e pure ai. E aha te tahi atu ā mau mana’o e noa’a ia ’oe mai roto mai i teie mau ’īrava ?

Hi’o ato’a Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 10:5.

3 Nephi 18:1–12

Hōho’a
ītona nō te séminaire
E nehenehe au e ’ī i te Vārua ’a rave ai au i te ’ōro’a mo’a.

’Ia rave pinepine ana’e tātou i te hō’ē mea, e nehenehe te reira e riro mai ’ei ’ohipa mātarohia ’aore rā ’ei mea tāu’a-’ore-hia. I te tahi taime e rave tatou i te reira ma te feruri ’ore. Nāhea ’oe ’ia ’ore te reira ’ia tupu i roto i te ’ōro’a mo’a, i te hepetoma tāta’ita’i ? ’A tai’o ai ’oe i te 3 Nephi 18:1–12, ’a feruri nāhea ’oe e « ’ī » ai i te pae vārua i te mau taime ato’a ’a rave ai ’oe i te ’ōro’a (hi’o ato’a 3 Nephi 20:1–9). ’Ia au i te mau ’īrava 5–7, 11, e aha te tahi mau mea e ti’a ia ’oe ’ia « tāmau noa » i te rave ? E nehenehe ato’a ’oe e feruri nō te aha Iesu i hōro’a mai ai ia tātou i te ’ōro’a nō te ’ōro’a mo’a—’e tē fa’atupu ra ānei te ’ōro’a mo’a i tāna mau ’ōpuara’a i roto i tō ’oe orara’a. Nō te aha e mea mo’a te ’ōro’a mo’a nō ’oe ?

I roto i tāna a’ora’a « ’Ia ha’amana’o noa iāna » (Liahona, Fepuare 2018, 4–6), ’ua hōro’a mai te peresideni Henry B. Eyring « e toru mana’o tauturu nō ni’a i te mea tā ’oe e nehenehe e ha’amana’o i te hepetoma tāta’itahi ’a rave ai ’oe i te mau tāpa’o mo’a nō te ’oro’a mo’a. » E aha tā ’oe e tāpe’a mai i roto i tōna mau mana’o tauturu ? E aha tā ’oe e nehenehe e rave nō te ha’amaita’i i tā ’oe ha’amorira’a i te taime nō te ’ōro’a mo’a ’e i te roara’a o te hepetoma ?

E aha atu ā tā ’oe e nehenehe e rave nō te ha’amori ma te maita’i atu ā ? E nehenehe ’oe e ui ia ’oe iho i te mau uira’a mai teie : « Tē nāhea ra te tusia a te Fa’aora i te ha’aputapū i tō’u orara’a i te mau mahana ato’a ? » « E aha tā’u e rave maita’i nei ’ei pipi nāna, ’e e aha tā’u e nehenehe e ha’amaita’i atu ā ? »

Hi’o ato’a Mataio 26:26–28 ; Jeffrey R. Holland, « ’A hi’o na i te ’Ārenio a te Atua », Liahona, Mē 2019, 44–46 ; « Jesus Christ Introduces the Sacrament [Tē ’ōmua nei Iesu Mesia i te ’ōro’a mo’a] » (video), Vaira’a buka ’evanelia.

’A fa’ata’a i te taime nō te feruri hōhonu. I te tahi taime te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a, mai te huru ïa te tahi ’āno’ira’a nō te tai’ora’a, te pure ’e te ferurira’a hōhonu. ’Ia fa’ata’a ana’e ’oe i te taime hau nō te feruri ’e nō te paraparau i te Atua nō ni’a i te mea tā ’oe i ha’api’i mai, e nehenehe ’oe e fa’arahi i te mana o tāna parau i roto i tō ’oe orara’a.

3 Nephi 18:22–25

E nehenehe au e « fa’ateitei » i te māramarama o Iesu Mesia.

’A feruri ē, e hoa tō ’oe tei ’ore i ’ite i te hō’ē mea nō ni’a ia Iesu Mesia, maori rā ’o ’oe, te ta’ata ’āpe’e nōna. E aha tā tō ’oe hoa e mana’o nō ni’a ia Iesua, ’ia au i tā ’oe mau ’ohipa ? E aha te aura’a nō ’oe ’ia « fa’ateitei i tō ’outou māramarama, ’ia ’ana’ana atu i tō te ao nei » ? (3 Nephi 18:24). E aha te tahi atu mau anira’a tā te Fa’aora i hōro’a i roto i te 3 Nephi 18:22–25 ’o tē tauturu ia ’oe ’ia fa’ateitei i taua māramarama ra ?

Hi’o ato’a Bonnie H. Cordon, « ’Ia hi’o rātou », Liahona, Mē 2020, 78–80.

3 Nephi 18:36–37 ; 19:6–22

E tītau te mau pipi a Iesu Mesia i te hōro’a nō te Vārua Maita’i.

’A feruri i tā ’oe a’enei mau pure. E aha tā tā ’oe mau pure e ha’api’i nei ia ’oe nō ni’a i tō ’oe mau hia’ai hōhonu ? I muri mai i terā mahana ra i mua i te aro o te Fa’aora, « ’ua pure atu rātou nō te mau mea tā rātou i hina’aro rahi »—te hōro’a nō te Vārua Maita’i (3 Nephi 19:9). Nō te aha e mea hina’aro-roa-hia te hōro’a nō te Vārua Maita’i ? ’A tai’o ai ’oe i teie mau tuha’a, ’a feruri i tō ’oe iho hina’aro i te auhoara’a o te Vārua Maita’i. Nāhea ’oe e nehenehe ai e ’imi pāpū i taua auhoara’a ra ?

Nō te tahi atu ā mana’o, ’a hi’o i te mau ve’a Liahona ’e Nō te pūai o te feiā āpī nō teie ’āva’e.

Mana’o nō te ha’api’i i te tamari’i

3 Nephi 17:7, 20–25

’Ua here te Fa’aora i te mau tamari’i tāta’itahi a te Metua i te ao ra.

  • E nehenehe ’oe e fa’a’ohipa i te hō’ē hōho’a mai tō teie arata’i ha’api’ira’a ’aore rā, te video « Jesus Christ Prays and Angels Minister to the Children [Tē pure nei Iesu Mesia ’e tē aupuru nei te mau melahi i te mau tamari’i] » (Vaira’a buka ’evanelia) nō te tauturu i tā ’oe mau tamari’i ’ia hi’o i te ’ā’amu i roto i te 3 Nephi 17. ’A tai’o i te mau pereota ’e ’aore rā te mau ’īrava i roto i te 3 Nephi 17 ’o tē ha’apāpū ra i te here o te Fa’aora i te mau ta’ata (mai te mau ’īrava 7 ’e 20–25). I muri iho e nehenehe tā ’oe mau tamari’i e pāpa’i i te hō’ē hōho’a nō rātou iho ’e ’o Iesu. ’A rave ai rātou i te reira, e tauturu ia rātou ’ia feruri i te mau rāve’a ’a fa’a’ite ai Iesu i tōna here ia rātou.

Hōho’a
Iesu e ha’amaita’i ra i te mau tamari’i

Behold Your Little Ones [’A hi’o na i tā ’outou mau tamari’i ri’i], nā Gary L. Kapp

3 Nephi 18:1–12

E nehenehe au e feruri nō ni’a ia Iesu ’ia rave ana’e au i te ’ōro’a mo’a.

  • Pēnei a’e e nehenehe ’oe e ani i tā ’oe mau tamari’i ’ia fa’a’ite mai ia ’oe e aha te ’ohipa e tupu i te taime nō te ’ōro’a mo’a. I muri iho e nehenehe ’oe e tai’o i te 3 Nephi 18:1–12 ma te ani i tā ’oe mau tamari’i ’ia ’āfa’i i te rima i ni’a ’ia fa’aro’o ana’e rātou i te hō’ē mea e tū’ati i te mea tā tātou e rave i teie mahana. E aha tā Iesu Mesia e hina’aro ia tātou ’ia ha’amana’o ’e ’aore rā ’ia feruri i te taime nō te ’ōro’a mo’a ? (hi’o 3 Nephi 18:7, 11).

3 Nephi 18:15–24 ; 19:6–9, 15–36

’Ua ha’api’i mai Iesu iā’u e nāhea i te pure.

  • Te hīmene-’āmui-ra’a i te hō’ē hīmene nō ni’a i te pure, mai te « La prière d’un enfant » (Chant pour les enfants, 6–7), e rāve’a maita’i ïa nō te tauturu i tā ’oe mau tamari’i ’ia feruri nō te aha tātou e pure ai. I muri mai, e nehenehe ’oe ’e tā ’oe mau tamari’i e tai’o i te 3 Nephi 18:18–21 ’e e paraparau nō ni’a i te mea tā Iesu i ha’api’i nō ni’a i te pure. Te anira’a i tā ’oe mau tamari’i ’ia parau mai tō rātou mana’o ’ia pure ana’e rātou, e nehenehe ïa te reira e tauturu ia rātou ’ia fa’a’ite mai i tō rātou ’itera’a pāpū nō ni’a i te pure.

  • E mea ’ārearea paha nō te mau tamari’i ’ia haere e mā’imi i te tahi o te mau ha’amaita’ira’a faufa’a rahi o te pure. E nehenehe ’oe e pāpa’i i teie mau fa’ahorora’a pāpa’ira’a mo’a i muri nei, i ni’a i te tahi pāpie ’e ’ia huna i te reira : 3 Nephi 18:15 ; 3 Nephi 18:20 ; 3 Nephi 18:21 ; 3 Nephi 19:9 ; ’e 3 Nephi 19:23. I muri iho e nehenehe tā ’oe mau tamari’i e ’imi i te mau ’api parau ’e ’ia tai’o i te mau ’īrava, ma te ’imi i te mau mea tā Iesu Mesia, ’aore rā tā tāna mau pipi, i ha’api’i nō ni’a i te pure.

Nō te tahi atu ā mana’o, ’a hi’o i te ve’a Hoa nō teie ’āva’e.

Hōho’a
te mau melahi ’ati a’e ia Iesu ’e te mau tamari’i ’āti Nephi

Angels Ministered unto Them [’Ua tāvini te mau melahi ia rātou], nā Walter Rane.