Mai, pe’e mai 2024
30 nō Tetepa–6 nō ’Ātopa : « ’O vau te ture, ’e te māramarama. » 3 Nephi 12–16


« 30 nō Tetepa–6 nō ’Ātopa : ‘’O vau te ture, ’e te māramarama.’ 3 Nephi 12–16 », Mai, pe’e mai—Nō te ’utuāfare ’e te fare purera’a : Buka a Moromona 2024 (2023)

« 30 nō Tetepa–6 nō ’Ātopa. 3 Nephi 12–16 », Mai, pe’e mai—Nō te ’utuāfare ’e te fare purera’a : 2024 (2023)

Hōho’a
Iesu e fa’a’ite ra i te Tino ’Ahuru Ma Piti ’āpōsetolo

Third Nephi: These Twelve Whom I Have Chosen [Te buka toru a Nephi : Teie nā Tino ’Ahuru ma Piti tā’u i mā’iti], nā Gary L. Kapp

30 nō Tetepa–6 nō ’Ātopa : « ’O vau te ture, ’e te māramarama »

3 Nephi 12–16

Mai te mau pipi a Iesu i putuputu nō te fa’aro’o i te a’ora’a i ni’a i te mou’a i Galilea, ’ua ora te mau ta’ata i putuputu i te hiero nō Auhune i raro a’e i te ture a Mose. ’Ua pe’e na rātou i te reira nō te mea e fa’atoro te reira i tō rātou vārua i ni’a i te Mesia (hi’o Iakoba 4:5), ’e i teienei rā, tē ti’a nei te Mesia i mua ia rātou ma te fa’a’ite i tāna ture teitei a’e. Noa atu rā ’aita tātou nei i ora i te ture a Mose, e ti’a ia tātou ’ia māramarama ē, te fa’aturera’a tā Iesu i tu’u nō tāna mau pipi, e ture teitei a’e ïa. ’Ua nā ’ō ’oia ē : « Tē hina’aro nei au ’ia maita’i roa ’outou » (3 Nephi 12:48). Mai te peu e tae mai te mana’o ē, e’ita te reira e roa’a ia ’oe, e ha’amana’o ē ’ua parau ato’a Iesu ē : « E ao tō tei ha’eha’a te ’ā’au ’o tē haere mai iā’u nei, nō rātou ho’i te bāsileia o te ao ra » (3 Nephi 12:3). E tītaura’a manihini teie ture teitei a’e—te tahi rāve’a nō te parau ē « ’a haere mai ’outou iā’u nei, ’e ’ia fa’aorahia ’outou » (3 Nephi 12:20). Mai te ture a Mose te huru, tē fa’atoro nei teie ture i ni’a i te Mesia—te ta’ata ana’e e nehenehe e fa’aora ’e e ha’amaita’i roa ia tātou. ’Ua nā ’ō ’oia ē : « ’O vau te ture, ’e te māramarama. Hi’o mai iā’u nei, ’e ’a tāmau ā ē tae noa atu i te hope’a, ’e e roa’a ia ’outou te ora » (3 Nephi 15:9).

Mana’o nō te ’apo i te ha’api’ira’a i te ’utuāfare ’e i te fare purera’a

3 Nephi 12–14

Hōho’a
ītona nō te séminaire
E nehenehe au e riro ’ei pipi mau nā Iesu Mesia.

Teie te hō’ē rāve’a nō te tuatāpapa ’e nō te fa’a’ohipa i te mea tā te Fa’aora i ha’api’i i roto i te 3 Nephi 12–14 : ’A rave i te hō’ē tuha’a ’īrava ’e ’a hi’o ē, e ti’a ānei ia ’oe ’ia tātara poto i te reira ’ei hō’ē pereota tei roto te mau parau « Te mau pipi mau a Iesu Mesia. » ’Ei hi’ora’a, te hō’ē tātarara’a poto nō te 3 Nephi 13:1–8 ’o teie ïa « E’ita te mau pipi mau a Iesu Mesia e ’imi i te ’āruera’a i mua i te ta’ata nō tō rātou ravera’a i te maita’i. » ’A tāmata i te reira nō teie mau ’īrava :

  • 12:3–16 :

  • 12:38–44 :

  • 13:19–24 :

  • 14:1–5 :

  • 14:21–27 :

  • Te tahi atu mau ’īrava e fa’auru ia ’oe

I muri a’e i te tai’ora’a i teie mau ’īrava, e aha tei fa’auruhia ia ’oe ’ia rave nō te pe’e ia Iesu Mesia ?

E au paha te fa’auera’a i roto i te 3 Nephi 12:48 i te fa’auera’a teimaha—e’ita roa paha e mara’a. E aha tā ’oe e ’apo mai i roto i te a’ora’a a Elder Jeffrey R. Holland « ’Ia maita’i roa ho’i ’outou—I te pae hope’a » (Liahona, Novema 2017, 40–42) ’o tē tauturu ia ’oe ’ia māramarama i te mau parau a te Fa’aora i roto i teie ’īrava ? ’Ia au i tei pāpa’ihia i roto i te Moroni 10:32–33, e aha te mea e fa’atupu i te maita’i-roa-ra’a, mai te Fa’aora te huru ?

Hi’o ato’a Dallin H. Oaks, « The Challenge to Become [Te tītaura’a ’ia riro] », Ensign, Novema 2000, 32–34 ; « Pe’e au ia ’oe », Te mau hīmene, N°131 ; « Jesus Christ Teaches How to Live the Higher Law [Tē ha’api’i nei Iesu Mesia nāhea ’ia ora i te ture teitei a’e] » (video), Vaira’a buka ’evanelia.

Fa’a’ohipa i te mau ha’api’ira’a tao’a. ’Ua ha’api’i te Fa’aora i te mau parau mau hōhonu roa ma te fa’ahiti i te parau nō te tahi mau tao’a mātarohia. E nehenehe ’oe e rave i te hō’ē ’ohipa mai te reira ’a tuatāpapa ai ’aore rā ’a ha’api’i ai ’oe nō ni’a i te 3 Nephi 12. E nehenehe te hi’ora’a ’aore rā te tāpe’ara’a i te tahi miti papa’ā, te hō’ē mōrī hinu, ’aore rā te hō’ē pereue, e ha’amaita’i i te ’āparaura’a nō ni’a i te mau parau mau mure ’ore tā te Fa’aora i ha’api’i.

3 Nephi 12:1–2 ; 15:23–24 ; 16:1–6

E ao tō te feiā e ti’aturi ma te ’ite mata ’ore.

E mea iti roa te mau tamari’i a te Atua tei ’ite i te Fa’aora ’e tei fa’aro’o i tōna reo, mai tei tupu nō te ta’ata i Auhune. Te rahira’a o tātou, mai te mau ta’ata ïa i fa’ahitihia i roto i te 3 Nephi 12:2 ; 15:23 ; ’e te 16:4–6. E aha te mau mea i parau-fafau-hia i taua mau ta’ata ra i roto i teie mau ’īrava ? Nāhea teie mau parau i te tupura’a i roto i tō ’oe orara’a ?

Hi’o ato’a Ioane 20:26–29 ; 2 Nephi 26:12–13 ; Alama 32:16–18.

3 Nephi 12:21–30 ; 13:1–8, 16–18 ; 14:21–23

E nehenehe tā’u e tūtava i te tāmā i te mau hina’aro o tō’u ’ā’au.

Hō’ē tumu parau e ’ite mai ’oe i roto i teie mau pene, ’o te tītau-manihini-ra’a ïa a te Fa’aora ’ia ora i te hō’ē ture teitei a’e—’ia vai parauti’a tātou ’eiaha i roto noa i tā tātou mau ’ohipa, i roto ato’a rā i tō tātou ’ā’au. ’A hi’o i te reira tumu parau i te paraparaura’a te Fa’aora nō ni’a i te mārōra’a (3 Nephi 12:21–26), te vi’ivi’i mōrare (3 Nephi 12:27–30), te pure (3 Nephi 13:5–8), ’e te ha’apaera’a mā’a (3 Nephi 13:16–18). E aha te tahi atu ā mau hi’ora’a tā ’oe e ’ite ra ? E aha tā ’oe e nehenehe e rave nō te tāmā i te mau hina’aro o tō ’oe ’ā’au ?

3 Nephi 14:7–11

E hōro’a mai te Metua i te ao ra iā’u i te mau mea maitata’i mai te mea e ani, e ’imi, ’e e pātōtō vau.

’Ia tai’o ’oe i te tītaura’a manihini a te Fa’aora i roto i te 3 Nephi 14:7–11 e ani, e ’imi ’e e pātōtō, ’a feruri i « te mau mea maitata’i » tāna e hina’aro ia ’oe ’ia ani atu. E nehenehe teie mau ’īrava i muri nei e tauturu ia ’oe ’ia māramarama e nāhea i te ani, i te ’imi ’e i te pātōtō. E tauturu ato’a te reira i te fa’ata’a mai nō te aha ’aita te tahi mau pure e pāhonohia nei mai tā ’oe e tīa’i ra : Isaia 55:8–9 ; Helamana 10:4–5 ; Moroni 7:26–27, 33, 37 ; ’e Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 9:7–9 ; 88:64. Nāhea teie mau ’īrava e fa’ahuru ’ē ai i tā ’oe huru anira’a, ’imira’a, ’e pātōtōra’a ?

Hi’o ato’a Milton Camargo, « E ani, e ’imi, ’e e pātōtō », Liahona, Novema 2020, 106–8.

Nō te tahi atu ā mana’o, ’a hi’o i te mau ve’a Liahona ’e Nō te pūai o te feiā ’āpī nō teie ’āva’e.

Mana’o nō te ha’api’i i te tamari’i

3 Nephi 12:14–16

E nehenehe au e riro ’ei hi’ora’a maita’i nā roto i te pe’era’a ia Iesu.

  • I te tahi taime e’ita te mau tamari’i e ’ite ra ē, tē ha’amaita’i nei tō rātou hi’ora’a maita’i ia vetahi ’ē. ’A fa’a’ohipa i te 3 Nephi 12:14–16 nō te fa’aitoito ia rātou ’ia fa’a’ana’ana i tō rātou māramarama . ’Ei hi’ora’a, ’ia tai’o ’oe « ’outou » ’aore rā « tā ’outou » i roto i teie mau ’īrava, ’a ani i te mau tamari’i ’ia fa’atoro i ni’a ia rātou iho. ’A parau i te mau tamari’i nō ni’a i te māramarama tā ’oe e ’ite ra i roto ia rātou ’ia pe’e ana’e rātou ia Iesu Mesia ’e e mea nāhea te reira i te fa’auru ia ’oe ’ia pe’e ato’a iāna. ’A hīmene ’āmui i te hō’ē hīmene ’o tē fa’aitoito i te mau tamari’i ’ia ’ana’ana mai te hō’ē mōrī, mai te « Petite est la lumière en moi » (Chants pour les enfants,, 96).

  • Nō te fa’aitoito i tā ’oe mau tamari’i ’eiaha e huna i tō rātou māramarama (hi’o 3 Nephi 12:15), e vaiiho ia rātou ’ia tāpuni ’aore rā ’ia tāpo’i i te hō’ē lāmepa ’aore rā te tahi atu mōrī. E nehenehe rātou e tātara mai i te mōrī i rāpae i te mau taime ato’a e parau rātou i te hō’ē mea tā rātou e nehenehe e rave nō te riro ’ei hi’ora’a maita’i nō vetahi ’ē.

3 Nephi 13:19–21

« ’A ha’apu’e rā i te tao’a nā ’outou i ni’a i te ra’i. »

  • E nehenehe te tai’ora’a i teie mau ’īrava e fa’atupu i te hō’ē ’āparaura’a nō ni’a i te mau mea tā tātou e poihere nei. Pēnei a’e e nehenehe tā ’oe e rave ’e tā ’oe mau tamari’i i te hō’ē a’ua’ura’a tao’a nō te ’imi mai i te mau mea e fa’aha’amana’o ia rātou i te mau tao’a e faufa’a rahi mure ’ore.

3 Nephi 14:7–11

Tē pāhono nei tō tātou Metua i te ao ra i tā’u mau pure.

  • ’A tai’o ai ’oe i te 3 Nephi 14:7, e nehenehe tā ’oe mau tamari’i e rave i te tahi ’ohipa ’o tē fa’ahōho’a i te mau anira’a tāta’itahi a te Fa’aora i roto i teie ’īrava. ’Ei hi’ora’a, e nehenehe rātou e ’āfa’i i tō rātou rima i ni’a (ani), fa’ahōho’a i te tīti’amata i tō rātou rima (’imi), ’e ’aore rā, te pātōtōra’a (pātōtō). ’A tauturu i tā ’oe mau tamari’i ’ia feruri i te mau mea tā rātou e nehenehe e parau ’e e ani i roto i tā rātou mau pure.

  • E au paha tā ’oe mau tamari’i i te hō’ē ha’uti mai teie te huru, e ani rātou i te hō’ē mea, e fāri’i rā rātou i te tahi mea ta’a ’ē roa. I roto i te 3 Nephi 14:7–11, e aha tā te Fa’aora i hina’aro ia tātou ’ia ’ite nō ni’a i tō tātou Metua i te ao ra ?

3 Nephi 14:21–27 ; 15:1

Tē hina’aro nei te Fa’aora ’ia fa’aro’o vau ’e ’ia rave ho’i i te mea tāna e ha’api’i nei.

  • ’A feruri i te mau rāve’a e nehenehe ’oe e tauturu i tā ’oe mau tamari’i ’ia fa’ahi’o i te parabole i roto i teie mau ’īrava. Pēnei a’e e nehenehe rātou e pāpa’i i te mau hōho’a, e rave i te tahi ’ohipa, ’aore rā e patu i te hō’ē mea i ni’a i te niu pāpū ’e i ni’a i te niu one. E nehenehe ato’a rātou e mono i tō rātou i’oa i te « ta’ata pa’ari » ’a tai’o ai rātou i te 3 Nephi 14:24–27 ’aore rā ’a hīmene ai i te « Le sage et le fou [Te ta’ata pa’ari ’e te ta’ata ma’ama’a] » (Chants pour les enfants, 132). ’Aore rā e nehenehe rātou e ti’a i ni’a i te mau taime ato’a e fa’aro’o rātou i te ta’o ra « rave » i roto i te 3 Nephi 14:21–27 ’e te 15:1.

  • Teie te hō’ē ha’api’ira’a tao’a tā ’oe e nehenehe e tāmata : ’a ani i tā ’oe mau tamari’i ’ia feruri ē, hō’ē o tō rātou ’āvae ’o te fa’aro’ora’a ïa i te mau parau a te Fa’aora, ’e te tahi atu, ’o te ravera’a ïa i te mea tā te Fa’aora i ha’api’i. ’A ani i tā ’oe mau tamari’i ’ia tāmata i te fāino i ni’a i tō rātou ’āvae « fa’aro’o ». E aha tē tupu mai te mea ē, e pūpuhi mai te hō’ē mata’i pūai i roto i te piha ? I muri iho e nehenehe ’oe ’e tā ’oe mau tamari’i e ’imi i te mau mea ta’a ’ē tā te Fa’aora i ha’api’i mai ia tātou ’ia rave : hi’o 3 Nephi 12:3–12, 21–26 ; 13:5–8.

Nō te tahi atu ā mana’o, ’a hi’o i te ve’a Hoa nō teie ’āva’e.

Hōho’a
tē ha’api’i ra Iesu i te ’āti Nephi

The Savior’s Visit to the People in America [Te tere o te Fa’aora i te mau ta’ata i Amerika], nā Glen S. Hopkinson.