Mai, pe’e mai 2024
20–26 nō Mē : « ’Ua fafau tātou i te hō’ē fafaura’a iāna. » Mosia 18–24


« 20–26 nō Mē : ‘’Ua fafau tātou i te hō’ē fafaura’a iāna.’ Mosia 18–24 », Mai, pe’e mai—Nō te ’utuāfare ’e te fare purera’a : Buka a Moromona 2024 (2024)

« 20–26 nō Mē. Mosia 18–24 », Mai, pe’e mai—Nō te ’utuāfare ’e te fare purera’a : 2024 (2024)

Hōho’a
Tē horo-’ē-ra’a te mau ta’ata o Limehi

Minerva Teichert (1888–1976), Escape of King Limhi and His People [Te horo-’ē-ra’a te ari’i Limehi ’e tōna nūna’a], 1949–1951, pēni hinu, 35 7/8 x 48 ’initi. Brigham Young University Museum of Art, 1969.

20–26 nō Mē : « ’Ua fafau tātou i te hō’ē fafaura’a iāna »

Mosia 18–24

Tē fa’a’ite nei te ’ā’amu o Alama ’e tōna nūna’a i roto i te Mosia 18 ; 23–24 i te aura’a nō teie parau ē « ’ia ō mai i roto i te nana a te Atua » (Mosia 18:8). I te bāpetizora’ahia rātou, ’ua rave rātou i te hō’ē fafaura’a ’e te Atua ’ia « tāvini […] iāna ’e [’ia] ha’apa’o ho’i i tāna ra mau fa’auera’a » (Mosia 18:10). Noa atu ē e fafaura’a ta’ata hō’ē te reira i mua i te Atua, e au ato’a rā i tō rātou huru i ni’a i te tahi ’e te tahi. ’Oia mau, te tere nō te ho’ira’a i te Metua i te ao ra e tere ta’ata hō’ē ïa, ’e ’aore roa e ta’ata e nehenehe e ha’apa’o i te mau fafaura’a nō tātou, e ’ere rā ’o ’oe ana’e. Tītauhia te tahi ’e te tahi. Tātou te mau melo o te ’Ēkālesia, tē fafau nei tātou ’ia tāvini i te Atua nā roto i te tauturura’a ’e te tāvinira’a te tahi i te tahi i ni’a i te ’ē’a, « ’ia amo te tahi i tā te tahi mau hōpoi’a » (Mosia 18:8–10). Pāpū maita’i e mau hōpoi’a tā te mau ta’ata o Alama i amo, mai ia tātou pā’āto’a nei ho’i. ’E te hō’ē rāve’a e tauturu mai te Fatu ia tātou « ’ia fa’a’oroma’i i [tā tātou] mau hōpoi’a ma te ’ōhie » (Mosia 24:15), ’o te hōro’ara’a ïa ia tātou i te hō’ē ’āmuira’a feiā mo’a tei parau ē e ’oto rātou ’e ’o tātou ’e e ha’amāhanahana rātou ia tātou, mai tā tātou i parau atu e nā reira ato’a tātou nō rātou.

Hi’o ato’a « The Lord Delivers the Covenant Peoples of Alma and Limhi [’Ua hōro’a te Fatu i te nūna’a fafauhia o Alama e o Limehi] » (video), Vaira’a buka ’evanelia.

Mana’o nō te ’apo i te ha’api’ira’a i te ’utuāfare ’e i te fare purera’a

Hōho’a
ītona nō te séminaire

Mosia 18:1–17

’Ia bāpetizo-ana’e-hia vau, e rave au i te hō’ē fafaura’a ’e te Atua.

E hi’o i te hōhonu o te mana’o o te feiā fa’aro’o tei fa’aitehia i roto i te Mosia 18, nō ni’a ia Iesu Mesia. ’Ua tītauhia ia rātou i te fārerei huna noa, ma te ataata rahi, nō te ’apo i te ha’api’ira’a nō ni’a iāna (hi’o ’īrava 3). ’E i te fāna’ora’a rātou ’ia fa’a’ite i tā rātou fafaura’a nā roto i te fafaura’a nō te bapetizora’a, « ’ua pōpō ihora rātou i tō rātou rima nō te ’oa’oa, ’e ’ua parau mai ra : ’o tē hina’aro teie o tō mātou ’ā’au. » (Mosia 18:11).

Te tai’ora’a i teie mau ’īrava, e fāna’ora’a rahi ïa nō te feruri i te huru hōhonura’a o tā ’oe mau fafaura’a nō ’oe. ’A tuatāpapa ta’a ’ē ai ’oe i te Mosia 18:8–14, ’a feruri i te mau ’uira’a mai teie i muri nei :

  • E aha tā ’oe i ’apo mai mai roto mai i teie mau ’īrava nō ni’a i te mau fafaura’a tā ’oe i rave i te taime nō te bāpetizora’a ? E aha tā te Atua i parau fafau ia ’oe ? (hi’o ’īrava 10, 13).

  • E nāhea te fafaura’a nō te tāvinira’a i te Atua, i te tū’ati i tā tātou mau tauto’ora’a nō te aupurura’a te tahi i te tahi ? (hi’o te mau ’īrava 8–9).

  • E aha te aura’a nō ’oe te parau « ti’a ei [’ite] nō te Atua » ? (’īrava 9).

  • Nāhea te tāpe’ara’a i te fafaura’a o tō ’oe bāpetizora’a i te tauturu ia ’oe ’ia « ’ī ho’i […] i te Vārua » ? (Mosia 18:14). Mea nāhea te Vārua i te tauturu ia ’oe i te tāpe’ara’a i tā ’oe fafaura’a ?

E riro te pāhonora’a i teie nei mau ’uira’a i te ha’aferuri ē, nō te aha e mea faufa’a roa ai nō te Atua te mau fafaura’a ’e te mau ’oro’a. E ’itehia ia ’oe i te mau mana’o i roto i te a’ora’a a Elder Gerrit W. Gong « Te rirora’a ei melo nō te fafaura’a » (Liahona, Novema 2019, 80–83) ’e ’aore ra te a’ora’a a te peresideni Jean B. Bingham « E ha’apūai, e pāruru ’e e fa’aineine te mau fafaura’a ’e te Atua ia tātou nō te hanahana mure ’ore » (Liahona, Mē 2022, 66–69). Nō te aha ’oe e māuruuru ai nō tā ’oe mau fafaura’a ? E aha tā ’oe e rave nei nō te ha’apa’o i tā ’oe parau ?

Hi’o ato’a « Alma the Elder Teaches and Baptizes at the Waters of Mormon [Alama te peresibutero tei ha’api’i ’e tei bāpetizo i te pape ra nō Moromona] » (video), Vaira’a buka ’evanelia.

’A ha’api’i i te parau mau nō roto mai i te mau pāpa’ira’a mo’a ’e te mau peropheta nō te tau hope’a nei. ’A ha’api’i ai ’oe i te ta’ata—’e ’a ’apo ai i te ha’api’ira’a—’a ha’amana’o ē, te tahi rāve’a maita’i roa nō te ha’anui i te fa’aro’o i roto i te Mesia, ’o te rōtahira’a ïa i ni’a i te mau pāpa’ira’a mo’a ’e te mau parau a te mau peropheta o te mau mahana hope’a nei (hi’o Mosia 18:19).

Mosia 18:17–30

’Ua fa’aue te Atua i tōna mau ta’ata ’ia ha’aputuputu, ’ia fa’anahonaho ’e ’ia vai hō’ē.

Tē uiui nei te tahi mau taʼata, nō te aha e tītauhia ai te hōʼē ʼēkālesia ? Mā’imi i roto i te Mosia 18:17–31, i te faufa’a tei ’itehia e te nūna’a a ’Alama i te amuira’a i roto i te « ’ēkālesia a te Mesia » (Mosia 18:17). E aha te mau tū’atira’a e ’itehia e ’oe i roto i te ’Ēkalesia a Iesu Mesia i te ’anotau o Alama ’e i teienei mahana ?

E nāhea ’oe i te pāhono atu i te tahi hoa, ’e ’aore ra i te hō’ē melo nō tō ’oe utuāfare, tei ’ore e ti’aturi ē e tītauhia te hō’ē ’ēkālesia nahonaho maita’i ? Nō te aha ’oe e māuruuru ai i te rirora’a mai ei melo nō te ’Ēkalesia a Iesu Mesia ?

’A feruri e aha tā ’oe e nehenehe e rave ’ei tauturura’a i tā ’oe pāroita ’e ’aore rā tā ’oe ’āma’a ’ia « tāhō’ē mai i tō rātou ’ā’au i roto i te tāhō’ēra’a ’e i roto i te here » (Mosia 18:21).

Hi’o ato’a Dallin H. Oaks, « E mea hina’arohia te hō’ē ’Ēkālesia », Liahona, Novema 2021, 24–26 ; « ’A here ’outou mai tā’u i here », Te mau hīmene, N°190.

Mosia 21–24

E tauturu te Atua iā’u i te ’amora’a i ta’u hōpoi’a.

’Ua topa te nūna’a o Limehi ’e o ’Alama i roto i te tītīra’a, noa atu ho’i te ta’a-’ē-ra’a o te tumu. E aha tā ’oe e nehenehe e ’apo mai nā roto i te fa’aaura’a i nā ’ā’amu nō te nūna’a o Limehi i roto i te Mosia 19–22 ’e te nūna’a o Alama i roto i te Mosia 18 ; 23–24 ? ’A nā reira ai ’oe, ’a hi’o i te mau poro’i e tano i tō ’oe orara’a. ’Ei hi’ora’a, e aha te aura’a o te parau « ’ua ha’amata ri’i rātou i te manuia » ? (Mosia 21:16). Nāhea ’oe e fa’a’ohipa ai i teie parau tumu ?

Mosia 23:21–24 ; 24:8–17

E ti’aturi au i te Fatu.

Noa atu ho’i ’ua tātarahapa rātou i tā rātou mau hara, ’ua topa ’o Alama ’e tōna nūna’a i roto i te tītīra’a. Tē fa’a’ite ra teie nei ’ohipa i tupu, ē te ti’aturira’a i te Fatu ’e te orara’a i tā tātou mau fafaura’a, e ’ore te reira e fa’aātea ’ē i te mau fifi, e tauturu mai rā te reira ’ia upo’oti’a tātou. ’Ia tai’o ’oe i te Mosia 23:21–24 ’e te 24:8–17, ’a pāpa’i mai i te mau ta’o ’e te mau pereota ’o tē nehenehe e tauturu ia ’oe ’ia ha’api’i i te ti’aturi i te Fatu, noa atu ho’i tō ’oe vaira’a.

Hi’o ato’a ia David A. Bednar, « Fa’a’oroma’i i te mau ’ati ma te paruparu ’ore », Liahona, Mē 2014, 87–90.

Mana’o nō te ha’api’i i te tamari’i

Mosia 18:7–17

’Ia bāpetizo-ana’e-hia vau, e rave au i te tahi fafaura’a ’e te Atua.

  • Hō’ē o te mau rāve’a faufa’a roa nō te tauturu i te mau tamari’i ’ia fa’aineine i tō rātou bāpetizora’a ’o te ha’api’ira’a ïa ia rātou nō ni’a i te fafaura’a tā rātou e rave ’ia bāpetizo-ana’e-hia rātou. E riro te reira i te mea ohie mai te fa’a’itera’a i te tahi hōho’a i te hōpe’a nō teie hepetoma tei fa’anahohia ’e te tai’ora’a ato’a i te mau fafaura’a i roto i te Mosia 18:9–10. E ani i te hō’ē tamari’i tei bāpetizo-a’ena-hia e ’ia ha’api’i i te reira i te mau tamari’i ’āpī a’e iāna. E au paha tā ’oe mau tamari’i ’ia fa’aro’o i te parau nō tō ’oe bāpetizora’a. ’Ua nāhea te tāpe’ara’a i tā ’oe mau fafaura’a ’e te Atua i te ha’amaita’ira’a i tō ’oe orara’a ?

  • E nehenehe te mau tamari’i o tei bāpetizo a’ena hia e fa’a’ohipa pinepine i te ha’amana’ora’a i te fafaura’a tā rātou i rave e e fa’a’āpī i te mau hebedoma sabati oro’a. Pēnei a’e e nehenehe tā ’oe mau tamari’i e fa’aau i te fafaura’a nō te bāpetizora’a tei fa’ata’ahia i roto i te Mosia 18:8–10 i te mau pure nō te ’ōro’a mo’a (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 20:77, 79). Nāhea tātou ’ia fa’ariro i te ’ōro’a mo’a ’ei taime ta’a ’ē, ’ei taime tura, mai te taime o tō tātou bāpetizora’a ?

Hōho’a
e tamāhine e bāpetizohia ra

E rave tātou i te hō’ē fafaura’a ’e te Atua ’ia bāpetizo-ana’e-hia tātou.

Mosia 18:17–28

’Ia bāpetizo-ana’e-hia vau, e riro mai au ’ei melo nō te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei.

  • ’Ua ’ite ānei tā ’oe mau tamari’i e aha mau te aura’a nō te rirora’a mai ’ei melo nō te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei ? E tauturu ia rātou ’ia ’imi i te mau hōho’a e fa’a’ite ra i te mau mea tei ravehia e te mau melo nō te ’Ēkālesia i roto i te Mosia 18:17–28. ’Ei hi’ora’a, te mau hōho’a nō te ha’amaura’a i te Autahu’ara’a ’e te ’aufaura’a i te tuha’a ahuru (Buka hōho’a nō te ’evanelia, nūmera 106113) tē tū’ati i te mau ’īrava 18 ’e 27–28. ’A fa’a’ite ia rātou nō te aha ’oe i māuruuru ai i te rirora’a mai ’ei melo nō te ’Ēkālesia a Iesu Mesia.

  • Tauturu i te mau tamari’i ’ia « tāhō’ē mai i tō rātou ’ā’au i roto i te tāhō’ēra’a ’e i roto i te here » (Mosia 18:21), e tauturu ato’a ïa ia rātou ’ia tū’ati noa i te ’Ēkālesia i te roara’a o tō rātou orara’a. E ani i tā ’oe mau tamari’i ’ia tai’o i te Mosia 18:17–28. E aha tā te mau melo o te ’Ēkālesia a te Mesia i te tau o Alama i rave nō te here ’e nō te tāvini i te tahi ’e te tahi ? Nāhea tātou e rave ai i te reira i roto i tā tātou pāroita, te ’āma’a, ’e ’aore rā te huira’atira ? E ha’apūai te hō’ē hīmene nō te here, mai ia « Je viens vers toi » (Chants poro’i nā te mau tamari’i, 78), i teie parau poro’i.

Mosia 24:8–17

E nehenehe te Atua e ha’amāmā i tā’u hōpoi’a.

  • E nehenehe te tahi ha’api’ira’a tao’a ’ōhie roa ’ia fa’aha’amana’o hau atu ā i te ha’api’ira’a. E fa’a’ī i te hō’ē pūtē i te tauiha’a teiaha (nō te fa’ahōho’a i te hōpoi’a), ’e e ani i te hō’ē tamari’i ’ia tāpe’a i te pūtē. ’Ia tai’o ana’e ’oe i te Mosia 24:8–17 ’e tā ’oe mau tamari’i, ’a ani ia rātou ’ia tātara i te hō’ē tauiha’a mai roto mai i te pūtē, i te taime e fa’aro’o rātou i te hō’ē ’ohipa tā ’Alama ’e tōna nūna’a i rave no te ’imi i te tauturu a te Atua ’e tā rātou mau hōpoi’a. I muri iho, e parauparau ia rātou e nāhea te Metua i te ao ra e nehenehe ai e ha’amāmā i tā tātou mau hōpoi’a ’ia ’imi ana’e tātou i tāna tauturu.

Nō te tahi atu ā mana’o, ’a hi’o i te ve’a Hoa nō teie nei ’āva’e.

Hōho’a
te mau ta’ata e bāpetizohia ra

The Waters of Mormon [Te mau pape o Moromona], nā Jorge Cocco