Mai, pe’e mai 2024
27 nō Mē–2 nō Tiunu : « ’Ua pi’ihia rātou te mau ta’ata o te Atua. » Mosia 25–28


« 27 nō Mē–2 nō Tiunu : ‘’Ua pi’ihia rātou te mau ta’ata o te Atua.’ Mosia 25–28 », Mai, pe’e mai—Nō te ’utuāfare ’e te fare purera’a : Buka a Moromona 2024 (2024)

« 27 nō Mē–2 nō Tiunu. Mosia 25–28 », Mai, pe’e mai—Nō te ’utuāfare ’e te fare purera’a : 2024 (2024)

Hōho’a
te fāra’a te melahi ia Alama ’e i te mau tamaiti a Mosia

Conversion of Alma the Younger [Fa’afāriura’a o Alama tamaiti], nā Gary L. Kapp

 27 nō Mē–2 nō Tiunu : « ’Ua pi’ihia rātou te mau ta’ata o te Atua »

Mosia 25–28

Fātata e toru u’i te ta’a-’ē-ra’a te mau ’āti Nephi, ’ua tāhō’ē fa’ahou ā rātou ’ei hō’ē nūna’a. I teienei, te mau ta’ata o Limehi, te mau ta’ata o Alama ’e te mau ta’ata o Mosia—’e tae noa atu i te mau ta’ata o Zarahemala, e ’ere i te hua’ai nō Nephi—’ua « ’ua tai’ohia […] i rotopū i te mau ’āti Nephi » (Mosia 25:13). E rave rahi ato’a o rātou tei hina’aro ’ia riro ’ei melo nō te ’Ēkālesia tā Alama i fa’ati’a. Nō reira ’o rātou ato’a « tei hina’aro i te rave i ni’a iho ia rātou i te i’oa o te Mesia », ’ua bāpetizohia ïa, « ’e ’ua pi’ihia rātou te mau ta’ata o te Atua » (Mosia 25:23–24). I muri mai e rave rahi matahiti tama’ira’a ’e te tītīra’a, e au ē, ’ua vai atu ra te mau ’āti Nephi i roto i te hau.

’Aita rā i maoro roa, tē ha’amata ra te feiā fa’aro’o ’ore i te hāmani ’ino i te feiā mo’a. Te mea ’oto rā, e rave rahi o te feiā fa’aro’o ’ore, ’o te mau tamari’i iho ra o te feiā fa’aro’o—te « u’i ’āpī » (Mosia 26:1), ’e tae noa atu i nau tamaiti a Mosia ’e hō’ē tāmaiti a Alama. Tē fa’ati’a nei te ’ā’amu nō te tere temeio o te hō’ē melahi. Te semeio mau rā o teie ’ā’amu, e ’ere ïa nō ni’a i te fāra’a mai te mau melahi i te mau tamaiti tei hahi ’ē. Te fa’afāriura’a, e semeio ïa tei tītauhia ’ia tupu i roto ia tātou pā’āto’a, ta’a ’ē noa atu te rāve’a.

Mana’o nō te ’apo i te ha’api’ira’a i te ’utuāfare ’e i te fare purera’a

Mosia 26:1–6

E nehenehe au e tauturu ia vetahi ’ē ’ia ha’afātata atu ia Iesu Mesia.

Te fa’afāriura’a, e ’ohipa ta’ata hō’ē ïa—e’ita te reira e ’ōperehia mai te hō’ē faufa’a āi’a tē hōro’ahia i te hō’ē tamari’i. ’Ia tai’o ’oe i te Mosia 26:1–6, ’a feruri i te mau tumu i ma’iri ai « te u’i ’āpī » ’e ’a hi’o i te fa’ahope’ara’a nō tō rātou fa’aro’o ’ore. E nehenehe ato’a ’oe e feruri i te mau ta’ata tā ’oe e hina’aro i te ’āfa’i atu i te Mesia ra. I roto i tā ’oe tuatāpapara’a i te Mosia 25–28, e nehenehe te Vārua e muhumuhu mai i te mau mea tā ’oe e nehenehe e rave nō te tauturu ia rātou ’ia fa’atupu i te fa’aro’o ia Iesu Mesia.

Mosia 26:6–39

E ’imi te mau tāvini ha’apa’o maita’i a te Atua ’ia rave i tōna hina’aro.

I te tahi taime e mana’o tātou ē, e ’ite noa te hō’ē ti’a fa’atere o te ’Ēkālesia, mai ia Alama, e aha te ’ohipa tano e rave. I roto i te Mosia 26 tē tai’o nei tātou i te parau nō te tahi fifi i roto i te ’Ēkālesia tā Alama i ’ore i fa’aruru a’enei. E aha tā Alama i rave i terā vaira’a fifi ? (hi’o Mosia 26:13–14, 33–34, 38–39). ’Ia au i te ’ohipa i tupu i ni’a ia Alama, e nāhea ’oe e nehenehe ai e rave i te mau fifi rahi i roto i tō ’oe ’utuāfare ’e ’aore rā i roto i tā ’oe tāvinira’a i roto i te ’Ēkālesia ?

E aha tā te Fatu i ha’api’i atu ia Alama i roto te Mosia 26:15–32 ? ’A hi’o maita’i ē ’aita te tahi mau pāhonora’a a te Fatu, i te pāhonora’a ’āfaro i te uira’a a Alama. E aha ïa tā te reira e fa’aite mai nei nō ni’a i i te pure ’e te fāri’ira’a i te heheura’a ta’ata hō’ē ?

Mea mure ’ore te mau parau tumu. ’A feruri nāhea te mau ’ā’amu ’e te mau ha’api’ira’a o te mau pāpa’ira’a mo’a i te tū’ati i tō ’oe orara’a. ’Ei hi’ora’a, e ui ’oe ia ’oe iho : « E aha te mau ’ohipa i tupu nō’u, mai tā Alama ato’a ïa i ora mai ? » ’e ’aore rā « E aha te mau parau mau tei ha’api’ihia e Alama ’o tē nehenehe e tauturu iā’u ? »

Mosia 26:15–31

E fa’a’ore hua mai te Atua i tā’u hara ’a tātarahapa ai au ’e ’ia fa’a’ore au i tā vetahi ’ē hapa.

Te tātarahapara’a ’e te fa’a’orera’a hara, e mau parau tumu tāmau te reira i roto i te Mosia 26–27. ’A hi’o i te ta’o ’e te mau ’īrava tei ha’api’i nō ni’a i te tātarahapara’a ’e te fa’a’orera’a hara, i roto i te Mosia 26:22–24, 29–31 ; 27:23–37.

E uiui vetahi mau taʼata, ē e fa’aore ānei te Atua i tā rātou ra mau hara. ’A feruri e nāhea Alama te metua i te a’o atu i te hō’ē melo nō te ’Ēkalesia i Zarahemela tei fa’aruru i te reira huru fifi ra ? E aha tā Alama i ’apo mai roto mai i te Fatu i roto i te Mosia 26:15–31 ’o tē nehenehe e tauturu i teie melo o te ʼĒkālesia ? (hi’o ato’a Moroni 6:8 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 19:16–18 ; 58:42–43).

Hōho’a
ītona nō te séminaire

Mosia 27:8–37 ; 28:1–4

Nā roto ia Iesu Mesia, e ti’a iā’u ’ia taui ’e ’ia hau atu i te maita’i.

E ti’a roa ’ia parau ē, tītauhia te fānaura’a ’āpī pae vārua nō Alama tamaiti. ’O ’oia ’e te mau tamari’i a Mosia te mau « ta’ata hara ’ino roa ho’i » (Mosia 28:4). I muri iho rā i tōna fa’afāriura’a, ’ua parau pāpū ’o Alama ē, e mea tītauhia te fa’afāriura’a—nō te ta’ata ato’a : « ’Eiaha e māere », tāna i parau, « i te mea ’ia fānau-fa’ahou-hia te mau ta’ata ato’a e ti’a ai » (Mosia 27:25 ; reta tei fa’ahuru-’ē-hia).

’Ia tai’o ’oe i te ’ohipa tei tupu nō Alama i roto i te Mosia 27:8–37, e nehenehe ’oe e tu’u ia ’oe iho i roto i taua ’ā’amu ra. E nehenehe ānei ia ’oe e feruri i te mau mea ato’a tei tītauhia ia ’oe i te taui ? ’O vai, mai te metua o Alama, tei pure nō ’oe « ma te fa’aro’o rahi » ? E aha te mau ’ohipa i tupu tei tauturu i te « fa’a’ite atu ia ’oe i te mana ’e te ha’amanara’a o te Atua » ? (Mosia 27:14). E aha « te mau mea rarahi » tā te Fatu i rave nō ’oe ’aore rā nō tō ’oe ’utuāfare e tītauhia ia ’oe ’ia « ha’amana’o » ? (Mosia 27:16). E aha tā ’oe i ha’api’i mai nā roto mai i te mau parau ’e te mau ’ohipa a Alama tamaiti nō ni’a i te aura’a o te fānau-fa’ahou-ra’a ? E aha te mau hi’ora’a tā ’oe i ’ite ?

’A rave i te tahi taime nō te pāpa’i i te tahi mau rāve’a e tauturu ai te Fa’aora ia ’oe ’ia taui—’e ’aore rā ’ia fānau-fa’ahou-hia—noa atu ē, e ’ere te mau ’ohipa i tupu nō ’oe i te mea rahi roa ’e te ahorohoro mai tā Alama. Tē vai ra ānei te tahi hīmene tā ’oe e nehenehe e hīmene mai ’e ’aore ra e fa’aro’o, tei fa’a’ite i tō ’oe huru, mai « Tē māere nei au » ? (Te mau hīmene, N°111). ’O vai tē fāna’o atu i te fa’aro’o i te mau ’ohipa i tupu nō ’oe ?

’Ua fa’aau ’o Elder David A. Bednar i te fanau-fa’ahou-ra’a mai te tahi totoma tei rapa’auhia ’ei totoma tehutehu (hi’o « E ti’a ia ’outou ’ia fānau-fa’ahou-hia », Liahona, Mē 2007, 19–22). E aha tā teie fa’aaura’a e ha’api’i mai nei ia ’oe nō ni’a i te fa’afāriura’a ?

Hi’o ato’a « Alma Testifies He Has Been Born of God [Alama tei fa’a’ite ē e ’ua fanau fa’ahou ’oia i te Atua ra] » (video), Vaira’a buka ’evanelia.

Mosia 27:8–24

Tē fa’aro’o nei te Atua i tā’u mau pure ’e e pāhono mai ’oia, mai te au i tōna hina’aro ’e i tōna taime.

Pēnei a’e tei roto ’oe i te vaira’a o Alama te metua, e melo o te ’utuāfare e rave ra i te mau peu tū’ino. E aha tei ’itea ia ’oe i roto i te Mosia 27:14, 19–24 tē hōro’a ia ’oe i te tīa’iturura’a ? E nāhea teie mau ’īrava i te ha’amaita’i atu i tā ’oe mau pure nō vetahi ’ē ?

Nō te tahi atu ā mana’o, ’a hi’o i te mau ve’a Liahona ’e Nō te pūai o te feiā āpī nō teie ’āva’e.

Mana’o nō te ha’api’i i te tamari’i

Mosia 26:30–31

’Ua hina’aro te Fa’aora ’ia fa’a’ore au i te hapa.

  • Nō te tauturu i tā ’oe mau tamari’i ’ia ’ite e aha tā te Fatu i ha’api’i ia Alama nō ni’a i te fa’a’orera’a hapa, e nehenehe ’oe e ani ia rātou ’ia tai’o i te Mosia 26:29–31 ’e ’ia tai’o e hia taime tō te ta’o « fa’a’ore [i te hara ’e te hapa] » e ’itehia ra. E aha tā teie mau ’īrava e haʼapiʼi mai nei ia tātou nō ni’a i te fa’a’orera’a i te hara a vetahi ’ē ? (Hi’o ato’a « Aide moi, Père », Chants pour les enfants, 52.)

  • Nō te ha’apāpū i te hi’ora’a nō te fa’a’orera’a hara a te Fa’aora, e nehenehe ’oe e fa’a’ite i te tahi hōho’a nōna i ni’a i te satauro ’e e tai’o ’āmui i te Luka 23:33–34. E aha tā Iesu i ani i te Metua i te ao ra ’ia rave nō te mau ta’ata tei pātiti iāna i ni’a i te sātauro ? I muri iho i teie ’āparaura’a, e ha’uti ta’ata ora tā ’oe mau tamari’i i te fa’a’orera’a hapa te tahi i te tahi.

  • I te tahi mau taime e mea fifi ’ia fa’a’ore i tā tātou iho hapa ’ia hape ana’e tātou. Nāhea te mau parau a te Atua ia Alama e tauturu ai ? E nehenehe tā ’oe mau tamari’i e fa’ahua ē, tē parauparau ra rātou i te hō’ē ta’ata tei ore e mana’o ē, e fa’a’ore te Atua i tāna hara. E ani i tā ’oe mau tamari’i ’ia ’imi i te hō’ē mea i roto i te Mosia 26:22–23, 29–30 tei nehenehe e tauturu i taua ta’ata ra.

Mosia 27:8–37

E tauturu Iesu Mesia iāʼu ʼia riro rahi atu ā mai iāna te huru.

  • E nehenehe te fa’afāriura’a o Alama tamaiti ’e te mau tamaiti a Mosia e fa’a’ite i tā ’oe mau tamari’i ē, nā roto i te mana o te Fa’aora, e nehenehe te mau ta’ata ato’a e taui. E nehenehe ’oe ’e ’aore rā, tā ’oe mau tamari’i e fa’a’ohipa i te mau hōho’a pēni i roto i teie arata’i ha’api’ira’a, te ’api fa’a’ana’anataera’a nō teie hepetoma, ’e te tahi mau ’īrava tumu i roto i te Mosia 27:8–37 nō te fa’ati’a i te ’ā’amu (hi’o ato’a « Pene 18 : Alama tamaiti e tātarahapa ra », i roto Te mau ā’amu o te Buka a Moromona, 49–52). ’A tūra’i ta’a ’ē i te parau nō te ’īrava 24, nō te ha’api’i ē, ’ua tātarahapa ’o Alama ’e ’ua tauturu Iesu Mesia iāna ’ia taui. ’A vaiiho i tā ’oe mau tamari’i ’ia ha’uti ta’ata ora i te ’ā’amu mai te mea e hina’aro rātou.

Hōho’a
te amora’ahia Alama tamaiti i te fare o tōna metua tāne

His Father Rejoiced [’Ua ’oa’oa tōna metua tāne], nā Walter Rane

Mosia 27:8–24

E nehenehe au e pure ’e e ha’apae i te mā’a, ’ia ha’amaita’i te Atua i te feiā tā’u i here.

  • Tai’o ’āmui i te Mosia 27:8–24, e ’e ani i te mau tamari’i ’ia ’imi e aha tā Alama ’e tā tōna mau ta’ata i rave nō te tauturu ia Alama tamaiti. ’Ua ha’apae ānei ’oe i te mā’a ’e ’ua pure ānei nō te hō’ē ta’ata ? ’A fa’a’ite i tā ’oe i rave i tā ’oe mau tamari’i, ’e ’a vaiiho ia rātou ’ia fa’a’ite mai i tā rātou i rave.

  • ’Ua ’ite ānei ’oe, ’aore rā tā ’oe mau tamari’i, i te hō’ē ta’ata tei hina’aro i te tauturu a te Atua ? Ma te pe’e i te hi’ora’a o Alama, pēnei a’e e nehenehe ’outou e pure ’āmui nō taua ta’ata ra, ’e mai te mea e nehenehe tā ’oe mau tamari’i, ’a ha’apae ato’a i te mā’a nō rātou.

Nō te tahi atu ā mana’o, ’a hi’o i te ve’a Hoa nō teie nei ’āva’e.

Hōho’a
te fāra’a te melahi ia Alama tamaiti

Fa’ahōho’ara’a nō te hō’ē melahi tei fā ia Alama tamaiti, nā Kevin Keele