Mai, pe’e mai 2024
6–12 nō Mē : « Ma te pūai o te Fatu. » Mosia 7–10


« 6–12 nō Mē : ‘Ma te pūai o te Fatu.’ Mosia 7–10 », Mai, pe’e mai—Nō te ’utuāfare ’e te fare purera’a : Buka a Moromona 2024 (2024)

« 6-12 nō Mē. Mosia 7–10 », Mai, pe’e mai—Nō te ’utuāfare ’e te fare purera’a : 2024 (2024)

Hōho’a
Tē ha’api’ira’a Amona i te ari’i Limehi

Minerva Teichert (1888-1976), Amona i mua i te ari’i Limehi, 1949-1951, oil on masonite, 35 15/16 x 48 inches. Brigham Young University Museum of Art, 1969.

6–12 nō Mē : « Ma te pūai o te Fatu »

Mosia 7–10

’A ’oa’oa noa ai te mau ta’ata o te ari’i Mosia i te « hau » i Zarahemela (Mosia 7:1), ’ua fāriu tō rātou mau mana’o i ni’a i te tahi atu pupu ’āti Nephi, tei haere e rave rahi matahiti nā mua atu e noho i te fenua ra Lehi-Nephi. Tau u’i tei he’e atu, ’e ’aita e parau ’āpī i tae mai nō rātou. Nō reira, ’ua ani Mosia ia Amona ’ia arata’i ’oia i te tahi pupu ta’ata nō te ’imi i te mau ’āti Nephi i haere ’ē atu. ’Ua ’itehia teie mau ’āti Nephi ē, « nō te mau ’ohipa ’ī’ino » (Mosia 7:24), tei roto rātou i te fa’atītīra’a a te mau ’āti Lamana. I te taera’a mai ’o Amona ’e tōna mau taea’e, ’ua tupu te ti’aturira’a nō te fa’aorara’a.

I te tahi mau taime, e au ato’a tātou mai teie nei mau ’āti Nephi i roto i te tītīra’a, te māuiuira’a i tā tātou mau hara, ’e te ferurira’a nāhea tātou ’ia fari’i fa’ahou i te hau. I te tahi mau taime, e au tātou mai ia Amona ra, tei fa’auruhia nō te fa’atoro i te rima ia vetahi ’ē ’e i te pae hope’a e ’ite ïa tātou ē, ’ua fa’auru tā tātou mau tauto’ora’a ia rātou, ’ia « fa’ateitei mai na [tō rātou] upo’o ’e ’a ’oa’oa » (Mosia 7:19). Ta’a ’ē noa atu tō tātou vaira’a, e tītauhia ia tātou pā’āto’a ’ia tātarahapa ’e ’ia « fāriu […] i te Fatu ma te ’ā’au ato’a », ma te fa’aro’o ē, « e fa’aora ïa ’oia ia [tātou] » (Mosia 7:33).

Mana’o nō te ’apo i te ha’api’ira’a i te ’utuāfare ’e i te fare purera’a

Mosia 7:14–33

E mana tō Iesu nō te fa’aora iā’u.

Nō te fārereira’a ia Amona, i tupu ai i roto i te ari’i Limehi i te tahi tīa’ira’a, ’e ’ua hina’aro ’oia ’ia fari’i ato’a tōna nūna’a i te reira. Pēnei a’e e nehenehe ato’a tāna mau parau e hōro’a mai ia ’oe i te tīa’ira’a. Nō te huru o te tupura’a, e nehenehe e hi’o i te vaira’a o te nūna’a o Limehi i roto i te Mosia 7:20–25. I muri iho e feruri māite i teie nei mau uira’a ’a tai’o ai i te Mosia 7:14–33 :

  • E aha tā Limehi i parau nō te ha’apūai i te fa’aro’o ’e te tīa’ira’a o tōna nūna’a i roto i te Mesia ?

  • E aha te mau ’īrava tei tauturu ia ’oe i te ’ite atu i te tīa’iraa ? (hi’o i te mau ’īrava 19, 33).

  • E aha te mau ’ohipa tei tauturu ia ’oe i te ti’aturira’a ē, e nehenehe te Atua e fa’aora ia ’oe, ’e e nā reira mau ’oia ?

Hi’o ato’a « E te fa’aora o ’Īsera’ela », Te mau hīmene, N°6.

Mosia 7:26–27

’Ua hāmanihia vau ’ia au i te « hōho’a o te Atua. »

I roto i te Mosia 7:26–27, ’ua fa’ata’a Limehi i te tahi o te mau parau mau tei ha’api’ihia e Abinadi. E aha te mau parau mau tē nehenehe i ʼitehia ia ’oe mai roto mai i teie mau ’īrava ? Nāhea teie mau parau mau i te fa’ahuru ’ē i te huru hiʼora’a tā tātou i te Atua ’e ia tātou iho ?

Hōho’a
ītona nō te séminaire

Mosia 8:13–19

’Ua hōro’a mai te Fatu i te mau peropheta, te mau hi’o ’e te mau heheu parau nō te maita’i o te ta’ata nei.

I te fa’aro’ora’a Limehi i te ’itera’a pāpū o Amona nō ni’a i te fa’ati’ara’a te Fatu i te hō’ē hi’o, ’ua « ’oa’oa roa a’era [’oia], ’e ’ua ha’amaita’i atu ra ’oia i te Atua » (Mosia 8:19). I tō ’oe mana’o, nō te aha ’oia i ’oa’oa ai ? E aha tā ’oe i ’apo mai nō ni’a i te mau hi’o i roto i te mau parau a Amona i roto i te Mosia 8:13–19 ?

I teie nei mahana tē paturu nei tātou i te mau melo o te Peresidenira’a Mātamua ’e i te pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti ’āpōsetolo ’ei peropheta, ’ei ’ite ’e ’ei heheu parau. ’Ua nāhea te reira i te rirora’a « ’ei mea faufa’a rahi » nō ’oe ? (Mosia 8:18). E aha tā te reira i ha’api’i ia ’oe nō ni’a ia Iesu Mesia ?

Nāhea tātou, mai ia Amona te huru, e parau ai ma te taiā ʼore nō niʼa i te tītaura’a ’ia vai te mau peropheta, te mau hiʼo ʼe te mau heheu parau ? (hi’o Mosia 8:13–18). ’Ei hi’ora’a, e aha te mau mana’o ’o tā ’oe e nehenehe e fa’a’ite i tō ’oe ’utuāfare ’e ’aore rā i ni’a i te mau rēni natirara tōtiare mai :

  • Te mau parau mau tei fa’aho’ihia mai i tō tātou nei ’anotau nā roto ia Joseph Smith ’e te tahi atu mau peropheta a te Fatu (mai te nātura o te Atua, tō tātou ihota’ata atua, ’e aore rā te nātura mure ’ore o te ’utuāfare). E nehenehe te tahi hi’ora’a i « Te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a o te ’īra’a o te ’Evanelia a Iesu Mesia» ’e ’aore rā « Te ’utuāfare : E Poro’i i tō te Ao nei » (Vaira’a buka ’evanelia) e tauturu ia ’oe i te ha’amana’ora’a i te tahi o teie mau parau mau.

  • Te mau ha’amaita’ira’a nō te mau fa’auera’a ’e ’aore rā, te mau ’ōro’a (mai te Parau Pa’ari, te ture nō te vi’ivi’i ’ore, ’e ’aore rā, te tā’atira’a i te mau ’utuāfare).

I te ’āva’e i ma’iri a’enei, ’ua fa’aro’o tātou i te mau peropheta, te mau hi’o ’e te mau heheu parau i roto i te ’āmuira’a rahi. E aha te mau a’ora’a tei fa’auru ia ’oe ? E aha tā ’oe e rave ta’a ’ē atu ’ia au i te mea tā ’oe i ’apo mai ? E aha tā te mau hi’o a te Fatu i parau nō ni’a i te « mau mea ho’i e tupu a muri atu, » ? (Mosia 18:17).

Mosia 9–10

E ti’a iā’u ’ia fa’aruru i tā’u mau tāmatara’a « ma te pūai o te Fatu. »

’Ua fā’i ’o Zenifa ē e nā roto i tōna mau hape ’ua tu’u ’oia i tōna nūna’a i roto i te tahi fifi rahi. I muri iho rā, i roto i te mau ’arora’a i te mau ’āti Lamana, ’ua tauturu ’oia i tōna nūna’a ’ia fa’aruru i tā rātou mau tāmatara’a ma te fa’aro’o i te Fatu. ’Ia tai’o ’oe i te Mosia 9–10, ’a hi’o i tā te mau ta’ata o Zenifa i rave ’ei fa’a’itera’a i tō rātou fa’aro’o. Nāhea te Atua i te ha’apūaira’a ia rātou ? ’Ua nāhea ’oia i te ha’apūaira’a ia ’oe ? E aha te aura’a nō ’oe ’ia haere « ma te pūai o te Fatu » ? (Mosia 9:17 ; 10:10–11).

Mosia 10:11–17

E fa’ahope’ara’a tō tā’u mau mā’itira’a i ni’a i te mau u’i.

’A tai’o ai ’oe i te Mosia 10:11–17, ’a hi’o ’ua nāhea te mau ’ohipa ’e te huru o te mau u’i ’āti Lamana i ma’iri, i ni’a i te mau u’i i muri mai. E aha tā te reira e ha’api’i mai nei nō ni’a i te utu’a—maita’i ’āore rā ino—e tae mai i ni’a ia vetahi ’ē, ’o rātou e fānauhia mai ananahi ?

Fa’a’ohipa i te mau ha’api’ira’a tao’a. E fa’atupu te mau ha’api’ira’a tao’a i te ’oa’oara’a ’e te ha’amana’ora’a. Pēnei a’e e nehenehe te hō’ē rēni domino e fa’a’ite mai e aha tā te mau mā’itira’a a te nūna’a e nehenehe e fa’atupu i ni’a i tō rātou mau hua’ai (hi’o Mosia 10:11–17).

Mana’o nō te ha’api’i i te tamari’i

Mosia 7:19

’Ua tauturu te Atua i te mau ta’ata i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a, ’e e nehenehe ’oia e tauturu iā’u.

  • I te taime i fifi ai tōna nūna’a, ’ua fa’a’ohipa te ari’i Limehi i te mau pāpa’ira’a mo’a nō te patu i tō rātou fa’aro’o. ’A ani i tā ’oe mau tamari’i nō ni’a i te mau ’ā’amu o te pāpa’ira’a mo’a ’e ’aore rā te mau ta’ata, ’o tē tauturu ia rātou ’ia fa’aro’o. I muri iho e tai’o i te Mosia 7:19 ia rātou ra ’e ’ia tai’o fa’ahou i te mau ’ā’amu i fa’ahitihia i roto i teie ’īrava (hi’o « Te Pāsa » ’e « Te ’āti ’Īserā’ela i roto i te medebara » i roto Te mau ’ā’amu o te Faufa’a Tahito, 70–76). Pēnei a’e e hina’aro tā ’oe mau tamari’i e ha’uti ta’ata ora i te reira. I roto i teie ’ā’amu, mea nāhea tō te Fatu tauturura’a i te nūna’a ? E nāhea ’oia e tauturu mai ai ia ’oe ?

  • Nō te tahi atu ā mau hi’ora’a e nāhea te Fatu i te tauturu ia tātou, ’a mā’iti i te tahi mau ’īrava i roto nā hīmene « Ā’amu nō te Buka a Moromona » ’e ’aore rā « Le courage de Néphi » (Chants pour les enfants, 62, 64) nō te hīmene ’e tā ’oe mau tamari’i. ’A tauturu ia rātou i te hi’o ’ua nāhea te Fatu i te tauturura’a i te mau nūna’a i roto i te Buka a Moromona—’e nāhea ’oia e tauturu ai ia tātou.

Mosia 8:16–18

’Ua hōro’a mai te Atua ia tātou i te mau peropheta, te mau hi’o ’e te mau heheu parau.

  • Hō’ē rāve’a nō te ha’api’i i te ta’ata nō i ni’a i te mau hi’o, ’o te fa’aaura’a ïa ia rātou i te mau mea e tauturu ia tātou ’ia hio’ pāpū maita’i, mai te tīti’a mata, te hi’o fenua, ’e ’aore rā te hō’ē matafa’anui [microscope]. I muri mai, ’a tai’o ai ’oe i te Mosia 8:17 i tā ’oe mau tamari’i, e nehenehe rātou e ’āfa’i i tō rātou rima i ni’a i tō rātou mata mai te au ē tē hi’o ra nā roto i te hi’o fenua, i te mau taime ato’a e fa’aro’o rātou i te ta’o ra « hi’o » (hi’o ato’a Mose 6:35–36). ’A parauparau ia rātou nō ni’a i te mau mea tā te Fatu e tauturu i te mau peropheta ’ia « hi’o », e’ita tātou e nehenehe. E aha tā tō tātou mau peropheta ’e ’aore rā mau hi’o, mai ia Iosepha Semita, i heheu mai ia tātou ?

  • I muri i te tai’ora’a i te Mosia 8:16–18 ’e tā ’oe mau tamari’i, e nehenehe ’oe e tauturu ia rātou i te feruri e aha tē tu’u nō te fa’aoti i te tahi rēni mai teie E au hō’ē hi’o mai te […] ’o tē tauturu ia tātou ’ia […] . ’Ei hi’ora’a, hō’ē hi’o e au ’oia i te hō’ē tāpa’o ’ē’ati’a tei arata’i ia tātou ia Iesu ra.

  • E nehenehe ato’a ’oe e hāmani i te mau ta’ahira’a ’āvae pāpie ’a ani ai i tā ’oe mau tamari’i ’ia pāpa’i i te hōho’a i ni’a iho i te reira, nō te mau mea tā te mau peropheta, te mau hi’o ’e te mau heheu parau i a’o mai ia tātou ’ia rave. ’A tu’u i teie mau ta’ahira’a ’āvae i ni’a i te hō’ē ’ē’a e hā’ati ra i te piha, ’e ’a fa’ati’a i tā ’oe mau tamari’i i te ta’ahi atu nā ni’a iho. E nāhea te hō’ē hi’o e nehenehe ai e riro « ’ei mea faufa’a rahi » nō tātou ? (hi’o Mosia 8:17–18).

Mosia 9:14–18 ; 10:10–11

’Ia paruparu vau, e nehenehe te Fatu e ha’apūai iā’u.

  • ’Ia fa’aruru ana’e te mau tamari’i i te mau fifi, i te tahi taime e tae mai te mana’o paruparu ’e te tauturu ’ore. Nāhea ’oe ’ia tauturu i tā ’oe mau tamari’i ’ia tūru’i i ni’a i te pūai o te Fatu ? E nehenehe ’oe e fa’a’ite ia rātou e aha tā tātou e rave nei nō te fa’ariro ia tātou ’ei feiā pūai i te pae o te tino. E aha te aura’a o te parau ra ’ia roa’a « te pūai o te ta’ata nei » ? (hi’o Mosia 10:11). E aha te aura’a o te parau ’ia roa’a « te pūai o te Fatu » ? (hi’o Mosia 9:17–18 ; 10:10). E nāhea tātou i te fāri’i i te pūai o te Fatu ? E nehenehe tā ’oe mau tamari’i e pāpa’i i te hōho’a o te mau mea tei tauturu ia rātou ’ia fāri’i i te pūai o te Fatu.

Nō te tahi atu ā mana’o, ’a hi’o i te ve’a Hoa nō teie nei ’āva’e.

Hōho’a
Iosepha Semita ’e ’o Moroni

Vision to Joseph Smith [Te ’ōrama o Iosepha Semita], nā Clark Kelley Price