Seminare
3 Nifae 2–5: “Saunia … i le Malosi o le Alii”


“3 Nifae 2–5: ‘Saunia … i le Malosi o le Alii,’” Tusi Lesona a Tagata o le Vasega o le Tusi a Mamona (2024)

“3 Nifae 2–5,” Tusi Lesona a Tagata o le Vasega o le Tusi a Mamona

3 Nifae 2–5

“Saunia … i le Malosi o le Alii”

Ata
ua faapotopotoina e sa Nifaē o latou tagata uma, o mea ma lafu faatasi i se nofoaga e tasi e saunia ai mo taua o le a oo mai

Minerva Teichert (1888-1976), The Answer of Lachoneus, 1949-1951, suauu i luga o le ie lino e o faatasi ma le maa, 36 x 48 inisi. Falemataaga mo Faatufugaga a le Iunvesite a Polika Iaga.

E pei lava ona tatou feagai ma luitau e tau atu i le toe afio mai o le Faaola, sa feagai foi sa Nifaē ma luitau i tausaga a o lei afio atu o Ia ia i latou. Sa faamata’uina e le au faomea a Katianetona e faaumatia sa Nifaē. Peitai, o sa Nifa “sa saunia e faafetaiai i latou … i le malosi o le Alii” (3 Nifae 4:10). E pei o sa Nifaē, e mafai ona tatou faatoilaloina luitau e ala i le saunia. O lenei lesona e mafai ona fesoasoani ia te oe e maua ai le malosi o le Alii e ala i le saunia faaleagaga ma faaletino.

Ia saunia

Mafaufau i se taimi i lou olaga na e lagona ai lou saunia po o le lē saunia.

  • O le a le tulaga, ma aisea na e lagona ai le saunia po o le lē saunia?

  • Afai e te lagona le lē saunia, o le a se mea ua e faia e saunia lelei ai mo le lumanai?

  • O le a se mea ua e faia e saunia ai faaleagaga mo luitau o loo feagai ma oe pe ono feagai ma oe i le lumanai?

A o e suesueina le 3 Nifae 2–5, saili le taitaiga a le Agaga ia iloa ai mea e mafai ona e faia e saunia ai oe lava faaletino ma faaleagaga mo le lumanai.

Sauniuniga a Lakoneu

Na valoia e le perofeta o Samuelu o le a i ai se po e aunoa ma le pogisa e fai ma faailoga o le soifua mai o Iesu Keriso. Ina ua faataunuuina lenei valoaga (tagai 3 Nifae 1:15–19), “sa talitonu le toatele o le nuu, ma faaliliuina i le Alii” (3 Nifae 1:22). Peitai, ina ua mavae ni nai tausaga, sa amata ona lē talitonu nisi.

Faitau le 3 Nifae 1:27–30 ma le 3 Nifae 2:1–3, ma vaavaai mo mafuaaga na sē ese ai nisi o tagata mai le Alii.

  • O a lesona e mafai ona tatou aoao mai nei fuaiupu e mafai ona fesoasoani ia i tatou e tumau faamaoni ai i le Alii i o tatou aso?

Sa faateleina le aofai o le au faomea a Katianetona ma tau faasaga ia sa Nifaē. I le tali atu i ai, “o sa Lamanā o ē na liua i le Alii sa galulue faatasi ma o latou uso, o sa Nifaē” (3 Nifae 2:12). O Kitianae, le taitai o le au faomea a Katianetona, na tusia se tusi ia Lakoneu, le faamasino sili o sa Nifaē. I lea tusi, sa ia faamata’uina ai e faaumatia sa Nifaē pe afai latou te lē lolo atu (tagai 3 Nifae 3:1–10).

Faitau le 3 Nifae 3:11–12, ma vaavaai pe na faapefea ona tali atu Lakoneu.

  • O le a se faamaoniga o e vaaia i le faatuatua o Lakoneu i le Alii?

Faitau fuaitau nei, ma fatu se lisi e faaulutalaina “Sauniuniga a sa Nifaē” i lau api talaaga mo suesuega o le auala na saunia ai tagata i le faaletino ma le faaleagaga mo le taimi o le a osofaia ai e le au faomea a Katianetona. Afai e mafai, e mafai ona e faalogologo i le faitauina o nei fuaitau i le polokalama o le Gospel Library.

  • O a sauniuniga e te manatu na sili ona fesoasoani? Aisea?

  • O le a sou manatu na faapefea ona fesoasoani nei sauniuniga ia i latou e faalagolago ai i le Alii?

Faitau le 3 Nifae 4:7–12, ma vaavaai pe na faapefea ona faamanuiaina sa Nifaē ona o a latou sauniuniga faaleagaga ma faaletino.

  • O a ni mataupu faavae e mafai ona tatou aoaoina mai i lenei tala? (Tagai i le 3 Nifae 4:10.)

O se tasi o mataupu faavae tatou te aoaoina mai lenei tala o le a o tatou saunia i tatou lava faaleagaga ma faaletino, o le a faamalosia i tatou e le Alii e faatoilalo pe onosaia luitau.

Sauniuniga i o tatou aso

Ina ia fesoasoani ia te oe e fesootai tusitusiga paia i o tatou aso, fatu se lisi ua faaautuina “Mea e Tutusa ai i Ona Po Nei” i autafa o le lisi o sauniuniga a sa Nifaē. Lisi ni sauniuniga talitutusa e mafai ona tatou faia, e aofia ai sauniuniga ua fautuaina i tatou e perofeta e fai. Mafaufau i mea o loo e sauniuni i ai ma pe mafai faapefea e nei manatu ona fesoasoani ia te oe e saunia ai i le malosi o le Alii.

Ina ia vaai i se faataitaiga o se aiga sa faamanuiaina ona o a latou sauniuniga, matamata le vitiō “Temporal Preparedness Resources” (3:09), o loo maua i le ChurchofJesusChrist.org.

Ata
aikona, faamaumau
  1. Tali fesili nei:

  • Filifili se sauniuniga se tasi pe sili atu mai lau lisi. E mafai faapefea ona fesoasoani ia i tatou e faatoilalo ai luitau patino tatou te feagai i o tatou aso?

  • O a ni auala e te manatu e mafai ai e a tatou sauniuniga ona faamalosia i tatou e le Alii?

Sa faatulaga e le au faomea a Katianetona se osofaiga na lē manuia ona sa i ai le fesoasoani faalelagi ia sa Nifaē ia latou sauniuniga. Na iu lava ina toe solomuli le au faomea a Katianetona. Sa vavaeeseina i latou e le au tau a sa Nifaē ma tuu atu i latou lava o ni pagota pe na fasiotia (tagai 3 Nifae 4:16–27).

Faitau le 3 Nifae 4:30–33; 5:1–4, ma vaavaai pe na faapefea ona tali atu tagata i le faamalosia ai e le Alii.

  • Na faapefea ona faaalia e la latou tali lo latou faatuatua i le Atua?

Mafaufau i se taimi atonu na e lagonaina ai le malosi o le Alii e ala i le saunia faaletino ma le faaleagaga.

Na molimau mai Peresitene Russell M. Nelsoni i faamanuiaga o le saunia:

E lē uma lava le osofai mai o le fili. O lea, e mafai ai lava ona tuua lo tatou sauniuni! O le faatelelina o lo tatou ola-tutoatasi—faaletino, faalelagona, ma faaleagaga—o le faateleina foi lena o lo tatou saunia e tetee atu i sauaga lē fo’i a Satani. …

Ou te le o fai atu o aso o i luma atu o le a faigofie, ae ou te folafola atu ia te outou o le a mamalu le lumanai mo i latou ua saunia ma ē e faaauau pea ona saunia ina ia avea ma meafaigaluega i aao o le Alii. (Russell M. Nelson, “Faasaga Atu ma le Faatuatua i le Lumanai,” Ensign po o le Liahona, Nov. 2020, 75–76)

Ata
aikona, faamaumau
  1. Faamaea mea nei:

Mafaufau i se luitau, tulaga, po o se mea e tupu e tatau ona e saunia i ai. Toe manatunatu pe o faapefea ona lagona lou saunia i le asō. Saili le taitaiga a le Agaga a o e tali i fesili nei.

  • O a ni faatinoga patino e mafai ona e faia e saunia ai?

  • E mafai faapefea ona e faaaofia ai le Alii i au sauniuniga?