2018
O La Tatou Afi o le Tolauapiga o le Faatuatua
Novema 2018


O La Tatou Afi o le Tolauapiga o le Faatuatua

Mo i latou o e saili, faataga, ma ola ai, o le tafa o ata o le faatuatua, o nisi taimi e faasolosolo malie lava ona oo mai po o le toe foi atu.

Uso e ma tuafafine pele, pe le ofoofogia ea le mauaina o faaaliga faifai pea mai le lagi e ala mai ia Peresitene Russell M. Nelson ma o tatou taitai o le Ekalesia lea e valaaulia ai i tatou e ola i auala fou ma paia atu,1 i le aiga ma le ekalesia, ma o tatou loto atoa, mafaufau ma le malosi?

Pe na e maua ea se avanoa e faia ai se mea lea sa e lagona le lē saunia po o le lē atoatoa ae sa faamanuiaina oe mo le taumafai e fai?

Sa ou maua ai. O se faataitaiga e tasi lea.

I nai tausaga ua mavae, sa valaaulia ai ma le agalelei e Elder Richard G. Scott, o se sui o le Korama a Aposetolo e Toasefululua, “Gerrit, e te manao e vali ata ma a’u?”

Sa fai mai Elder Scott sa fesoasoani le valiina o ata ia te ia e matau ma fatufatua’i ai. Sa ia tusia: “Taumafai ina ia fatufatua’i, e tusa lava pe feoloolo taunuuga. … O le fatufatua’i e mafai ona uunaia ai se agaga o le loto faafetai mo le olaga ma mo mea ua faamanuiaina ai oe e le Alii. … Afai e te filifili ma le atamai, o le a le faaaluina ai le tele o le taimi.”2

Na faamatala mai e Peresitene Henry B. Eyring ona mafaufauga na uunaia e “se lagona o le alofa,” e aofia ai “le alofa o se Foafoa e faamoemoe i Lana fanau ina ia avea e pei o Ia—ina ia fatufatua’i ma ia atia’e.”3 O galuega fatufatua’i a Peresitene Eyring ua tuuina mai ai se “vaaiga uigaese faaleagaga i le molimau ma le faatuatua.”4

O le faatufugaga a Peresitene Boyd K. Packer ua faaalia ai se savali taua o le talalelei: “O le Atua o le Foafoa o le lagi ma le lalolagi ma mea uma ua i ai, e molimau mai le natura atoa i lena foafoaga na faatonutonuina mai le lagi, ma o loo i ai se lotogatasi atoatoa i le va o le natura, saienisi, ma le talalelei a Iesu Keriso.”5

Ua molimau mai Alema, “Ua faailoa mai i mea uma o loo i ai se Atua.”6 E lagiina e o tatou tamaiti o le Peraimeri, “Pe a ou faalogo i manulele, pe ou te vaai i le lagi, … Ou te faafetai mo le lalolagi ua fai e le Tama mo au.”7 Ua viia e le Tusitala o Victor Hugo le “sootaga faavavega i le va o tagata ma mea i lenei lalolagi tele, mai le la e oo i manunini’i. … O manufelelei uma e felelei e tofu ma se vaega o le faavavau i o latou matiu’u … O se nepula (nebula) o se faaputuga o fetu.”8

Ma toe faafoi mai ai e lena mea i tatou i le valaaulia a Elder Richard G. Scott.

“Elder Scott,” sa ou tali atu ai, “Ou te manao ia ou atili mataala ma fatufatua’i. Ou te fiafia e vaai faalemafaufau i ata vali a le Tama Faalelagi i ao mafiafia ma lanu uma o le lagi ma le vai. Ae”—sa ou tu mo se taimi umi—“Elder Scott,” sa ou fai atu ai, “E leai so’u tomai e vali ai. Ou te popole ina ne’i e lē fiafia i lou taumafai e aoao a’u.”

Sa ataata Elder Scott ma fetuunai mo le ma feiloaiga. I le aso atofaina, sa ia saunia le pepa, o vali, ma pulumu. Sa ia tosiina ni auivi ma fesoasoani e faasusū le pepa mo a’u.

Ata
Afi o le Tolauapiga i le Lagoto

Sa ma faaaogaina e fai ma faataitaiga lana atavali matagofie e faaautuina Afi o le Tolauapiga i le Lagoto. A o ma valiina, sa ma talatalanoa e uiga i le faatuatua—i le auala tatou te vaai atu ai i le malamalama ma le mafanafana o se afi o le tolauapiga, tatou te le popole i le pogisa ma le lē mautinoa—i le auala e mafai ai ona aumaia i nisi taimi e la tatou afi o le tolauapiga le faamoemoe ma le faamautinoaga i ni po uumi ma tuuatoatasi. Ma e oo mai lava le tafa o ata. O la tatou afi o le tolauapiga o le faatuatua—o ō tatou manatuaga, o aafiaga, ma le talatuu o le faatuatua i le agalelei o le Atua ma le alofa mutimutivale agamalu i o tatou olaga—ua faamalosia ai i tatou i le po atoa.

O lau molimau e—mo i latou o e saili, faataga, ma ola ai—o le tafa o ata o le faatuatua, o nisi taimi e faasolosolo malie lava ona oo mai po o le toe foi atu. O le a oo mai le malamalama pe a tatou mananao i ai ma saili i ai, pe a tatou onosai ma usiusitai i poloaiga a le Atua, pe a tatou talia le alofa tunoa o le Atua, le faamalologa, ma feagaiga.

Ina ua amata ona ma valiina, sa faamalosiau mai Elder Scott, “Gerrit, e oo lava i se lesona e tasi o le a e valia se mea e te manao e teu ma manatua.” Na sa’o lava Elder Scott. Ua ou teufatuina le atavali o le afi o le tolauapiga sa fesoasoani Elder Scott ia te a’u e vali. O lo’u tomai faatufugaga sa tumau ma o loo tumau pea le faatapulaaina, ae o le manatuaina o se afi o le tolauapiga o le faatuatua e mafai ona faamalosia ai i tatou i ni auala se lima.

Muamua, o se afi o le tolauapiga e mafai ona faamalosia ai i tatou ia maua le olioli i fatufatua’iga lelei.

O loo i ai le olioli i le vaai faalemafaufau, i le aoaoina, ma le faia o mea fou e aoga. E matuai moni lenei mea a o tatou faamalosia le faatuatua ma le faalagolago i le Tama Faalelagi ma Lona Alo, o Iesu Keriso. E le mafai ona lava lo tatou alolofa ia i tatou lava e faaolaina ai i tatou lava. Ae e sili atu ona alofa le Tama Faalelagi ia i tatou ma sili atu ona silafia i tatou nai lo lo tatou alolofa po o le iloaina o i tatou lava. E mafai ona tatou faalagolago atu i le Alii ae aua le faalagolago i lo tatou lava atamai.9

Pe sa i ai se patī o se aso fanau o se tasi sa na o oe lava na le’i valaauliaina?

Pe sa mulimuli ona filifilia oe, pe na le’i filifilia foi, pe a filifilia ni au?

Pe sa e saunia mo se suega a le aoga, se faatalanoaga o se galuega, se avanoa sa e manao ai lava—ae sa e lagona sa e toilalo?

Pe sa e tatalo mo se mafutaga ae, po o le a lava le mafuaaga, sa le’i tupu?

Pe sa e feagai ma se gasegase tumau, tuulafoaiina e se toalua, mafatia mo lou aiga?

E silafia e lo tatou Faaola o tatou tulaga. Pe a tatou faatino le faitalia na tuuina mai e le Atua ma faaaoga o tatou tomai uma i le lotomaualalo ma le faatuatua, e mafai e lo tatou Faaola, o Iesu Keriso ona fesoasoani mai ia i tatou ia faafetaia’ia luitau ma fiafiaga o le olaga. O le faatuatua e aofia ai se manao ma se filifiliga ia talitonu. E oo mai foi le faatuatua mai le usitaia o poloaiga a le Atua, ua tuuina mai e faamanuiaina ai i tatou, a o tatou mulimuli atu i Lana ala o feagaiga.

Afai sa tatou lagonaina, pe o lagonaina, le lē mautinoa, tuuatoatasi, ita, teenaina, lē fiafia, po o le vavae ese mai le Atua ma Lana Ekalesia toefuataiina, atonu e manaomia se isi fuataga o taumafaiga ma le faatuatua e toe foi atu ai i Lana ala o feagaiga. Ae e tauia! Faamolemole o mai, pe toe o mai, i le Alii o Iesu Keriso! O le alofa o le Atua e sili atu ona malosi nai lo noataga o le oti—faaletino pe faaleagaga.10 O le Togiola a lo tatou Faaola e lē mafuatia ma e faavavau. E tofu i tatou uma ma masalosaloga ma mea e toilalo ai. E i ai taimi tatou te ono se ese ai ma le ala. Ua faamautinoa mai ma le agaalofa e le Atua ia i tatou, po o fea lava o tatou i ai, po o a foi mea sa tatou faia, e leai se mea e ta’u o le lē toefoi. E faatalitali mai o Ia e sauni e fusi i tatou.11

Lua, o la tatou afi o le tolauapiga o le faatuatua e mafai ona faamalosia ai i tatou e auauna atu i auala fou, fatufatua’i faaleagaga, maualuga atu, ma paia atu e musuia e le Agaga.

O na auaunaga e aumaia ai vavega ma faamanuiaga o le i ai i le feagaiga—lea tatou te lagona ai le alofa o le Atua ma saili e auauna atu i isi i lena agaga.

Sa ma masani talu ai nei ma Sister Gong i se tamā ma se aiga na faamanuiaina e se uso perisitua faamaoni o lē na alu atu i lo latou epikopo ma fesili atu pe mafai e ia (le uso perisitua) ona avea ma soa o faiaoga o aiga ma le tamā. Sa le’i malosi le tamā ma sa le’i naunau e faia asiasiga faafaiaoga o aiga. Ae, a o suia le loto o le tamā, sa amata ona la asia ma lenei uso perisitua agaalofa “o la’ua” aiga. I le maea ai o se tasi o nei asiasiga, o lona toalua—sa le auai o ia i lena taimi i le lotu—na fesili i lona toalua pe na ā mai. Sa tautino le tama, “Masalo sa ou lagona se mea”—ona alu lea i le umukuka e aumai se pia.12

Ae na sosoo le tasi mea ma le isi: o aafiaga mālū, tautua faaleauaunaga, suia o loto, vasega faasauniuni mo le malumalu, auai i le lotu, faamauina o se aiga i totonu o le malumalu paia. Mafaufau i le faafetai o le fanau ma fanau a fanau i lo latou tamā ma le tina ma i le uso o auaunaga na sau o se uo ma se soa ma lo latou tama ina ia auauna atu ma alolofa atu i isi.

O se afi lona tolu o le tolauapiga o le faamalosiauga o le faatuatua: o le olioli fatufatua’i ma faamanuiaga o le talalelei e oo mai pe a tatou saili i le alofa o le Atua ma isi ma o tatou loto ma agaga atoa.

Ua valaaulia i tatou e tusitusiga paia e tuu a tatou taumafaiga uma i luga o le fatafaitaulaga o le alofa ma le auaunaga. I le Feagaiga Tuai, ua fautua mai Teuteronome ia i tatou ia “alofa atu ia Ieova lou Atua” ma lou loto, agaga, ma le malosi atoa.13 Ua apoapoai mai Iosua, “Alofa atu ia Ieova lo outou Atua, … savavali i ona ala uma, … anaana i ana poloaiga, … pipii lava ia te ia, ma … auauna ia te ia ma o outou loto atoa ma o outou agaga atoa.”14

I le Feagaiga Fou, sa ta’ua e le Faaola poloaiga sili e lua: “Ia e alofa atu i le Alii lou Atua ma lou loto atoa, ma lou agaga atoa, ma lou malosi atoa, ma, … i le lua te tuaoi ia pei o oe lava ia te oe.”15

I le Tusi a Mamona: O Se Tasi Molimau ia Iesu Keriso, sa galue le Tupu o Peniamina “ma le malosi atoa o lona tino ma le manatu atoa o lona agaga” ma faatuina le filemu i le laueleele.16 I le Mataupu Faavae ma Feagaiga, e pei ona silafia e faifeautalai uma, ua talosaga mai le Alii ina ia tatou auauna atu ia te Ia ma o tatou “loto, mafaufau, manatu, ma le malosi” atoa.17 Ina ua ulufale atu le Au Paia i le Itumalo o Siakisone, sa poloaiina e le Alii i latou ina ia tausia le paia o le Sapati e ala i le alofa atu “i le Alii lou Atua ma lou loto atoa, ma lou manatu atoa, mafaufau, ma le malosi; ma ia e auauna atu ia te ia i le suafa o Iesu Keriso.”18

Tatou te fiafia i le valaaulia ina ia tuuto atu o tatou agaga atoa e sailia auala maualuga atu ma paia atu e alofa ai i le Atua ma alofa ai ia i latou o siomia i tatou ma ia faamalosia lo tatou faatuatua i le Tama Faalelagi ma Iesu Keriso i o tatou loto ma i o tatou aiga ma i le ekalesia.

Fa, o la tatou afi o le tolauapiga o le faatuatua e uunaia i tatou ina ia atiae mamanu masani o le ola amiotonu lea e faamalosia ai le faatuatua ma le faaleagaga.

O nei mausa paia, uiga amiotonu, po o mamanu ma le agaga tatalo, e mafai ona aofia ai le tatalo; suesueina o tusitusiga paia; anapogi; manatuaina o lo tatou Faaola ma feagaiga e ala i le sauniga o le faamanatuga; faasoa atu o faamanuiaga o le talalelei e ala i faifeautalai, malumalu ma talafaasolopito o aiga, ma isi auaunaga; tausia o se api talaaga o mafaufauga faaleagaga; ma isi.

Pe a tuufaatasia mamanu amiotonu ma faanaunauga faaleagaga, e tuufaatasia le olaga nei ma le faavavau. E oo mai le malamalama ma le ola faaleagaga pe a aumaia e le tausiga faalelotu e le aunoa i tatou ia latalata atili i lo tatou Tama Faalelagi ma lo tatou Faaola, o Iesu Keriso. A tatou fiafia i le agaga o le tulafono ma ona mataitusi, o mea o le faavavau e mafai ona to’a i luga o o tatou agaga e pei o le sau mai le lagi.19 Faatasi ai ma le usitai i aso uma ma le faafouina o le vai ola, tatou te maua tali, faatuatua, ma le malosi e faafetaia’ia ai luitau ma avanoa i aso uma i le onosai, vaaiga, ma le olioli i le talalelei.

Lima, a tatou tausia mamanu masani silisili a o sailia ni auala fou ma paia atu e alofa ai i le Atua ma auauna atu i le tasi ma le isi, o la tatou afi o le tolauapiga o le faatuatua e mafai ona uunaia i tatou ia manatua o le atoatoa o loo ia Keriso lea, e le o ia i tatou lava po o mea e manatu le lalolagi ua atoatoa.

O le valaaulia a le Atua e tumu i le alofa ma avanoa aua o Iesu Keriso o “le ala, ma le upu moni, ma le ola.”20 Ia i latou o e lagona le mamafatu, ua Ia valaaulia e, “O mai ia te a’u,” ma ia i latou o e o mai ia te Ia, ua Ia folafola mai, “O a’u foi e malolo ai outou.”21 “O mai ia Keriso, ma faaatoatoaina ia te ia, … alolofa i le Atua ma o outou manatu atoa, mafaufau, ma le malosi atoa, ona lava lea o lona alofa tunoa mo outou, ma o lona alofa tunoa e mafai ai ona outou atoatoa ia Keriso.”22

I lenei faamautinoaga “o lona alofa tunoa e mafai ai ona outou atoatoa ia Keriso” o le faamafanafanaga foi, filemu, ma le tautinoga lea e mafai ona tatou faaauau pea i luma ma le faatuatua ma le lototele i le Alii e tusa pe le tutupu ni mea e pei ona tatou faamoemoe i ai, mananao i ai, pe atonu e talafeagai, e ala i le leai o ni a tatou lava mea sese, pe a mavae foi ona tatou faia o le mea silisili.

I taimi ma auala eseese, tatou te lagona uma lava le lē atoatoa, lē mautinoa, atonu o le lē agavaa. Ae i la tatou taumafaiga ina ia alofa i le Atua ma auauna atu i o tatou tuaoi, e mafai ona tatou lagona le alofa o le Atua ma le musumusuga e manaomia mo o latou olaga ma o tatou olaga i auala fou ma paia atu.

Faatasi ai ma le agaalofa, ua uunaia ma folafola mai lo tatou Faaola e mafai ona tatou “fetaomi atu i luma ma le tumau ia Keriso, ma se susulu atoatoa o le faamoemoe, ma le alofa i le Atua ma tagata uma.”23 O le mataupu faavae a Keriso, le Togiola a lo tatou Faaola, ma lo tatou usiusitai atoatoa i Lana ala o feagaiga e mafai ona fesoasoani ia tatou iloa Ana upumoni ma faasaoloto ai i tatou.24

Ou te molimau atu o le atoaga o Lana talalelei ma Lana fuafuaga o le fiafia ua toefuatai mai ma aoaoina i Le Ekalesia a Iesu Keriso o le Au Paia o Aso e Gata Ai, i tusitusiga paia, ma e ala i perofeta mai le Perofeta o Iosefa Samita ia Peresitene Russell M. Nelson i le asō. Ou te molimau atu o Lana ala o feagaiga e taitai atu i le meaalofa silisili ua folafola mai e lo tatou Tama Faalelagi alofa: “O le a outou maua le ola e faavavau.”25

Tau ina ia avea Ana faamanuiaga ma le olioli tumau ma a tatou faamanuiaga pe a tatou faamalosia o tatou loto ma faamoemoe ma le tautinoga i a tatou afi o le tolauapiga o le faatuatua, ou te tatalo ai i le suafa mamalu ma le paia o Iesu Keriso, amene.