2010
Eiaha roa e Faaru‘e Ia’na
Novema 2010


Eiaha roa e Faaru‘e Ia’na

Ia ma‘iti ana‘e outou ia ore e inoino aore râ ia haamâ, e ite ïa outou i To’na ra aroha e te auraa. E ite ïa outou e te riro maira outou mai Ia’na ra te huru.

Hōho’a
Elder Neil L. Andersen

E to‘u mau taea‘e e mau tuahine here na te ao nei, te faaite nei au i to‘u faahiahia no te faaroo e te itoito ta‘u e ite nei i roto i to outou oraraa. Te ora nei tatou i roto i te hoê tau hau atu i te faahiahia – tere râ e tau no te tamataraa.

Te Faaara mai nei te Fatu ia Tatou i te mau Ati i mua nei

Aita te Fatu i vaiiho noa ia tatou o tatou ana‘e i roto i ta tatou titauraa ia ho‘i Ia’na ra. A faaroo i Ta’na mau parau faaararaa ia tatou i te mau ati i mua nei : « E haapa‘o maitai, e faaitoito, e e pure ».1 « A mata na outou… ia haavarehia ra ».2 « Ia ara maitai e ia haapa‘o maitai ».3 « E ara ia outou… e hi‘a ihora outou i to outou itoitoraa na ».4

Aore e taata e ore e roohia i te mau mana o te ao nei. Te faaara nei te a‘o a te Fatu ia tatou.

Te haamana‘o nei outou i te ohipa tei tupu ia Iesu i Kaperenaumi a ore ai te mau pĭpĭ tei pee i te Faaora i farii e e Tamaiti Oia na te Atua. Te parau nei te papa‘iraa mo‘a : « Faarue maira te hoê pae rahi pĭpĭ ana ra, aita maira i pee faahou ia’na ».5

Ua fariu ihora o Iesu i te Ahuru ma Piti e ui atu ra : « E haere atoa anei outou ? »6

E Haere Atoa anei Outou ?

Ua pahono vau i roto i to‘u iho feruriraa i taua uiraa ra e rave rahi mau taime : « Eita roa ! Eita vau ! E ore roa vau e faarue Ia’na ! Tei ô nei au e amuri noa’tu ! » Ua ite au e ua pahono outou mai te reira atoa te huru.

Te haaferuri nei râ te uiraa, « E haere atoa anei outou ? » i to tatou iho paruparu. E ere te oraraa i te pae varua i te mea ohie. Te tae hau mai nei te mau parau a te mau aposetolo i faahiti i te tahi atu taime i roto i to tatou feruriraa : « E te Fatu o vau anei ? »7

Ua tomo tatou i roto i te pape no te bapetizoraa ma te oaoa e te anaanatae. Ua ani te Faaora ia « haere mai ia‘u ra »8 e ua pahono tatou na roto i te raveraa i To’na ra i‘oa i ni‘a iho ia tatou. Aita hoê o tatou i hinaaro e ia riro teie tere no te hoê taime poto noa i te pae varua, aore râ no te tahi tuhaa faahiahia tei ta‘oti‘ahia. E ere te purumu o te pĭpĭ no te feia paruparu te aau i te pae varua. Ua parau Iesu : « Hinaaro oe i to Atua ma to aau atoa, e ma to varua atoa, e ma to mana‘o atoa ».9 « Te taata i hinaaro i te pee mai ia‘u, e faaru‘e oia ia’na iho, e rave i ta’na satauro, e a pee mai ai ia‘u ».10

A pee ai tatou i te Faaora ma to aau atoa, e farerei tatou i te mau tamataraa. Ia rave ana‘e tatou i te reira ma te faaroo, e faatupu teie mau iteraa rau puai i te faafariuraa hohonu no ni‘a i te huru mau o te Faaora. Ia rave ana‘e râ tatou i te huru o te ao nei, e haapouiri taua mau iteraa rau i to tatou hi‘oraa e haaparuparu i ta tatou titauraa. Te hahi ê nei te tahi o ta tatou i here e i faahiahia i te e‘a titi‘aifaro e te piriha‘o e « aita ratou e pee faahou Ia’na ra ».

Nahea Tatou ia vai Haapa‘o noa?

Nahea tatou e vai haapa‘o noa i te Faaora, i Ta’na evanelia, e te mau oro‘a no Ta’na autahu‘araa ? Nahea tatou ia faarahi i te faaroo e i te puai no te oreraa e faaru‘e Ia’na ?

Ua parau o Iesu e « Ia ore outou ia faahuru-ê-hia e ia riro mai te tamarii rii ra, e ore roa outou e ô i te basileia ra o te ao ».11 E ti‘a ia tatou ia titau i te aau ti‘aturi o te hoê tamarii rii.

Na roto i te mana no Ta’na Taraehara, e ti‘a ai ia tatou ia riro « mai te tamarii ra i te mărû, e i te mamahu, e i te haehaa, e i te faaoroma‘i, e i te î i te aroha, e ma te hinaaro ia auraro i te mau mea atoa ta te Fatu e hinaaro ia tuu i ni‘a [tatou], mai te tamarii e auraro ho‘i i to‘na ra metua ».12 Teie te faahuru-ê-raa rahi o te aau.13

E fatata tatou i te ite no te aha i titauhia‘i te hoê faahuru-ê-raa o te aau. Te faaite mai nei e piti na parau i te ati e vai nei i mua : oia ho‘i te inoino e te haamâ.

Ma‘iti eiaha ia inoino

I te feia tei horuhoru te aau no te atuaraa o te Faaora, ua ui o Iesu : « Te maheaitu ra outou i te reira ? »14 I roto i te parabole no te taata ueue huero ua faaara o Iesu : « E… [mauraa] poto To’na… ia tupu ho‘i te pohe e te hamani ino i taua parau ra, maheaitu maira ïa oia i reira ra ».15

E tupu mai te inoino na roto mai i te mau huru taa ê atoa e e ite tamau-noa-hia te reira. Te oto nei tatou no te feia ta tatou i ti‘aturi. Te faaruru nei tatou i te mau fifi mana‘o-ore-hia. Aita to tatou oraraa e riro mau nei mai ta tatou i mana‘o. Te rave nei tatou i te mau hape, te ite nei tatou i to tatou ti‘amâ ore, e te haape‘ape‘a nei tatou ia faaorehia ta tatou hape. Te uiui nei tatou no ni‘a i te hoê tumu haapiiraa o te evanelia. Ua haapii mai tatou i te tahi mea tei parauhia i roto i te hoê pureraa e 150 matahiti i teie nei o tei faaturorirori i to tatou mana‘o. Aita i tano te mau mea i ravehia i ni‘a i ta tatou mau tamarii. Aita tatou i tau‘ahia, aore râ i mauruuruhia. E rahi noa’tu â te hanereraa o te mau mea tei riro e mea mau no tatou i taua taime ra.16

I roto i to tatou mau taime paruparu, te imi nei te enemi i te eiâ i ta tatou mau fafauraa varua. Mai te mea aita tatou e ara, e otohe ïa to tatou varua tamarii tei pepe i roto i te paruru to‘eto‘e e te pouri o to tatou huru natura tahito, ma te vaiiho i te hiti te maramarama mahanahana e te tamarû o te Faaora.

I te matahiti 1835, i to Parley P. Pratt haavâ-tano-ore-raa-hia, o tei faatupu mai i te haamâ e te pe‘ape‘a ia’na iho e i to’na ra utuafare, ua a‘o te peropheta Iosepha Semita : « [Parley]… Eiaha e tau‘a i teie mau mea… [e] i piha‘iho ïa te Atua Mana Hope ia oe na ».17

Te tahi hi‘oraa : I te matahiti 1830, ua bapetizohia o Frederick G. Williams, te hoê taote ma‘i tuiroo. Ua horo‘a oia i tera ihoa taime i ta’na mau taleni e ta’na faufaa i te Ekalesia. Ua riro mai oia ei taata faatere i roto i te Ekalesia. Ua horo‘a oia i te fenua no te hiero no Ketelani. I te matahiti 1837, no to’na toparaa i roto i te mau fifi, ua rave o Frederick G. Williams i te mau hape rahi. Ua parau te Fatu i roto i te hoê heheuraa e « no [ta’na] mau hara, ua rave-ê-hia’tu [to’na] ti‘araa tahito [i roto i te faatereraa o te Ekalesia] ».18

Te haapiiraa nehenehe ta tatou e haapii mai, mai roto mai ia Frederick G. Williams o teie ia « noa’tu to’na iho mau paruparu, ua noaa ia’na te puai i te faaapî i to’na here i te Fatu, i te peropheta e… i te Ekalesia, i te taime e e mea ohie a‘e i te hi’a’tu i roto i te inoino ».19 I te tau mahanahana no te matahiti 1840, ua haere atu oia i te hoê amuiraa rahi, ma te ani haehaa e ia faaorehia mai ta’na mau hara tahito, ma te faaite i ta’na faaotiraa ia rave i te hinaaro o te Atua i te mau mahana i mua. Ua hohorahia ta’na aniraa e Hyrum Smith e ua faaore-hua-hia ta’na mau hapa. Ua pohe oia e melo haapa‘o maitai no te Ekalesia.

Ua farerei iho nei au i te peresideni no te hiero no Recife Berezilia o Fredrick G. Williams. Ua faaite mai oia e nahea te faaotiraa a to’na tupuna i haamaitai ai i to’na utuafare e te mau hanere o ta’na mau huaai.

Ma‘iti eiaha ia Haamâ

Te vai nei to te inoino te hoê hoa ino roa tei piihia te haamâ.

I roto i te Buka a Moromona, te ite nei tatou i te orama a Lehi no ni‘a i te tumu raau no te ora. Te faahiti nei te orama i taua mau varua maitai ra tei « nenei maira ratou na roto i te mahu poiri ra, mau papû ai i te mea auri ra, e tae roa maira i te raau ra, amu ihora ».20

Ua faaite Nephi e te tumu raau mai « te aroha o te Atua »,21 to’na hotu ua « î ihora [te] aau i te oaoa rahi roa ».22

I muri a‘e i to’na amuraa i te hotu, ua ite a‘e ra o Lehi « i te hoê fare rahi e te aano… ua î roa ho‘i i te taata, te taata paari e te taata apî, te tane e te vahine ; e mea maitai roa ho‘i to ratou ahu, e te tahitohito maira e te amuamu maira ho‘i ratou i te mau taata… e te amu ra i taua hotu ra ».23 Ua haamaramarama mai te melahi e te tahitohito, te vahavaha e te rima amuamu e faahoho‘araa ïa i te te‘ote‘o e te paari o te ao nei.24

Ua parau papû mai o Nephi e « aore râ matou i haapa‘o noa‘tu ia ratou ».25

Te mea oto, te vai nei te tahi mau taata ê atu o tei paruparu to ratou itoito. Te tai‘ohia ra i roto i te papa‘iraa mo‘a, « E amu a‘e ra ratou i taua hotu ra, ua haamâ ihora ratou no te taata i tahitohito mai ia ratou ra ; ma‘iri ihora ratou i te mau e‘a au ore ra e mo‘e atu ra ».26

Ei mau pĭpĭ na te Mesia e mea taa ê tatou i to te ao. Te vai nei paha te mau taime aita tatou e au nei i te mau rima tahitohito ia faaoo e ia haavahavaha i te mau mea ta tatou e faariro nei ei mea mo‘a.27 Ua faaara te peresideni Thomas S. Monson e, « Mai te mea aita outou i tanu paari maitai te mau aa o to outou iteraa papû, e mea fifi no outou ia pato‘i i te mau faaoo a te feia e tahitohito nei i to outou faaroo ».28 Ua parau Nephi e, « eiaha e [haapa‘o] ia ratou ».29 Ua a‘o Paulo e, « E ere ho‘i i te aau tau‘a ta te Atua i horo‘a mai no tatou… Eiaha oe e haamâ i te parau o to tatou Fatu ».30 Eiaha roa tatou e faaru‘e Ia’na.

I to‘u apeeraa i te peresideni Uchtdorf i Europa hitiaa o te râ i te matahiti i ma‘iri a‘e nei, ua faahiahia vau i te faaroo e te itoito o te feia mo‘a. Ua parau mai te hoê faatere autahu‘araa ia matou no ni‘a i to’na pii-raa-hia i roto i te peresideniraa amaa i te tau mahanahana no te matahiti 1993 e ono noa iho ava‘e i muri a‘e i to’na bapetizoraa. Ua titauhia ia’na ia faaite i to’na faaroo i te taata e i te tautururaa i te haamana i te Ekalesia i roto i te oire no Dnipropetrovsk. E tau papû ore i taua taime ra i Ukraine, e e nehenehe te faaite-hua-raa i to’na faaroo i te Mesia e i te evanelia tei faaho‘ihia mai e faatupu i te fifi e tae noa’tu i te ereraa i ta’na ohipa ei pailati.

Ua parau mai te faatere autahu‘araa ia matou, « ua pure e ua pure au. E iteraa papû to‘u, e ua rave au i te hoê fafauraa. Ua ite au i te mea ta te Fatu i hinaaro ia‘u ia rave ».31 Ma te itoito, ua haere oia e ta’na vahine i mua ma te faaroo e te haamâ ore i te evanelia a Iesu Mesia.

I reira i horo‘a-rahi-hia ai, e Titau-rahi-hia

Ua ani mai te tahi taata, « e ti‘a anei ia‘u ia huru ê atu i te tahi atu mau taata ? » « Eita anei e nehehene ia‘u ia riro ei pĭpĭ na te Mesia ma te ore e feruri rahi roa i to‘u nei huru ? » Eita anei e nehenehe ia‘u ia here i te Mesia ma te haapa‘o ore i te ture no te viivii-ore ? » Eita anei e nehenehe ia‘u ia here Ia’na e ia rave i te mea ta‘u e hinaaro i te mahana sabati ? » Ua horo‘a mai o Iesu i te hoê pahonoraa ohie roa : Ua hinaaro outou ia‘u ra, e haapa‘o i ta‘u parau ».32

E ui mai te tahi e, « Aita anei e vai nei te tahi mau faaroo ê atu e here nei i te Mesia ? » Oia mau te vai nei ! Ei melo râ no te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea nei, tei ite papû e te ora mau nei Oia, eiaha noa mai roto mai i te Bibilia, mai roto atoa mai râ i te Buka a Moromona ; tei ite e ua faaho‘ihia mai Ta’na autahu‘araa i ni‘a i te fenua nei ; o tei rave i te mau fafauraa mo‘a no te pee atu Ia’na e tei farii i te horo‘araa a te Varua Maitai ; tei farii i te mana i roto i To’na hiero mo‘a e tei riro ei tufaa no te faaineine i To’na ho‘iraa hanahana i ni‘a i te fenua nei ; eita ïa e nehenehe ia tatou ia faaau ia tatou e ratou tei ore i farii atu ra i teie nei mau parau mau : « Tei tuuhia‘tu i te mea rahi ra, e mea rahi atoa ïa e titauhia‘tu ia‘na ra ».33

Ua parau te Fatu e « Tei ia oe iho te ma‘iti ».34

Te fafau atu nei au ia outou, e ia ma‘iti ana‘e outou ia ore e inoino aore râ ia haamâ, e ite ïa outou i To’na ra aroha e te auraa. E ite ïa outou e te riro maira outou mai Ia’na ra te huru.35

E taa anei ra ia tatou te mau mea atoa ? Aita roa ia. E vaiiho ïa tatou i te tahi mau uiraa o te ore e pahonohia no te tahi atu taime.

E mea tano noa anei te mau mea atoa ? Aita ia. E farii râ tatou i te tahi mau mea eita e nehenehe ia tatou i te faaafaro, e i te faaore ia vetahi ê ia mauiui ana‘e tatou.

E ite anei tatou i te tahi taime e ua faataa-ê-hia tatou i te feia e haati nei ia tatou ? Oia mau roa.

E maere anei tatou i te tahi mau taime ia ite i te riri ta te tahi e faaite nei i te Ekalesia a te Fatu, e ta ratou mau tutavaraa no te haru ê i te faaroo o te feia paruparu ?36 E. Eita râ te reira e haamarirau i te tupuraa e te fâ a te Ekalesia, eita atoa te reira e tape‘a i to tatou tata‘itahi tupuraa i te pae varua ei mau pĭpĭ na te Fatu ra o Iesu Mesia.

Eiaha roa e Faaru‘e Ia’na

Ua here au i teie mau parau no roto mai i te hoê himene auhia :

Ia ti‘aturi te taata ia Iesu

Eita oia e vaiihohia e au

Ia rahi te ino a tauturu noa

I to tatou mau hoa, i to tatou mau hoa

I to tatou mau hoa i roto i te ati !37

Eita te huru maitai-roa-raa e tae mai i roto i teie nei oraraa, tera râ ia faaohipa tatou i te faaroo i te Fatu ra, ia Iesu Mesia e ia haapa‘o i ta tatou mau fafauraa. Ua fafau mai te peresideni Monson e : « Ia faaamu tamau-noa-hia to outou iteraa papû, e paruru te reira ia outou ».38 Te tanu hohonu nei tatou i to tatou mau aa varua, ma te poupou i te mau mahana atoa i te mau parau a te Mesia i roto i te mau papa‘iraa mo‘a. Te ti‘aturi nei tatou i te mau parau a te mau peropheta ora, tei tuuhia mai i mua ia tatou no te faaite ia tatou te e‘a. Te pure nei e te pure nei tatou, e te faaroo nei i te reo maru o te Varua Maitai o te arata‘i nei ia tatou e te parau hau mai nei i to tatou mau varua. Noa’tu eaha te mau tamataraa o te tupu mai, eita roa’tu tatou e faarue Ia’na.

Ua ui te Faaora i Ta’na mau aposetolo : « E haere atoa anei nei outou ? »39

Ua pahono a‘e ra Petero :

« E te Fatu, e haere ti‘a matou ia vai ra ? Tei ia oe ho‘i te parau o te ora mure ore ra.

« Ua faaroo a‘e nei ho‘i matou, e ua ite ho‘i matou e, o oe te Mesia, te Tamaiti a te Atua ora ra ».40

Te vai atoa nei to‘u iteraa. Te faaite papû nei au, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.