2005
Te mau taime nehenehe roa a‘e
Novema 2005


Te mau taime nehenehe roa a‘e

Mai te mea e, te imi nei tatou i te Fatu e Ta’na arata‘iraa, mai te mea e, tei ni‘a outou i te e‘a no te ho‘i atu i to tatou Metua i te ao ra ra, i reira taua taime mărû ra e tae mai ai.

Te oaoa nei tatou no to tatou peropheta ora, te peresideni Gordon B. Hinckley, e no ta’na mau parau, « Ia haamaitai mai te Atua i te Sotaiete Tauturu a te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ».1 Te mau tuahine ato‘a i roto i teie Ekalesia, e melo ana‘e ratou paato‘a no te Sotaiete Tauturu. E ite tatou tata‘itahi i te here e vai nei i roto i teie faanahonahoraa hanahana.

Te horuhoru nei to‘u aau no outou e te mau tuahine tei farerei iho nei i te mau ati o te natura. Te oaoa nei râ vau i te mau parau no ni‘a i te mau tuahine parau ti‘a tei tavini e tei tavinihia. Na roto i te taviniraa, e roaa i te taata tavini e te taata tei tavinihia te here o te Fatu. I roto i teie taime ati rahi, te pure nei au ia ite outou i To’na here e tae noa’tu i to‘u here e i te here o to outou mau tuahine e rave rahi no te Sotaiete Tauturu.

Ua faataa mai te peropheta Iosepha Semita i te tereraa o te Sotaiete Tauturu a parau ai oia i te mau tuahine i te matahiti 1842 e : « Ua ti‘a ïa ia vai i roto i te mau tuahine te aau aroha – inaha, i teie nei, tei roto outou i te hoê ti‘araa i reira e ti‘a ai ia outou ia haa ia au i taua mau huru aroha ra ta te Atua i horo‘a mai ia outou na. Mai te mea e, e haapa‘o outou i teie mau parau tumu, aue ïa te faahiahia e te hanahana e ! »2

Ua faaitoito te peropheta Iosepha i te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu i tahito ra ia rave i te ohipa. Tatou i teie mahana, e nehenehe ato‘a tatou ia riro « ei mauhaa i roto i te rima o te Atua ia faatupu i teie nei ohipa rahi ».3

Eaha te auraa no te parau ra e, ia riro ei mauhaa i te mau mahana ato‘a ? Te feruri nei au e, to’na auraa, o te faaamuraa ïa ia vetahi ê. Ua parau o Iosepha Semita i te reira e, ia haa « ia au i taua mau huru aroha ra » i roto i to tatou aau. Ua farii au i te tahi mau taime au maitai, a ite ai au e, ua faaohipa te Fatu ia‘u ei mauhaa. Te ti‘aturi nei au e, mai te reira ato‘a outou, ua arata‘i ato‘a-hia outou e ua tauturuhia outou i te taime a haapii ai outou, a tamahanahana ai outou, e a faaitoito ai outou.

Noa’tu râ i te reira, tatou te mau vahine, e mea etaeta tatou i ni‘a ia tatou iho ! Parau mau ta‘u e parau atu nei, e maitai rahi to tatou tata‘itahi, hau atu i ta tatou e feruri nei. Titauhia ia tatou ia ite e ia haapoupou i te mau mea ti‘a ta tatou e rave nei. Mai te mea ra e, te rahiraa o te mau mea ta tatou e rave nei, e mau mea ha’iha’i roa ïa e te faufaa ore – oia ho‘i, te tahi noa tuhaa iti o te oraraa i te mau mahana ato‘a. Ia pii-ana‘e-hia tatou « no te faaite i ta tatou tiaauraa i mua ia Iehova »4, mai te au i ta te peropheta Iosepha i parau mai ra, ua ite au e, e rave rahi te mau mea ta tatou e faaite.

Teie te hoê hi‘oraa. Aita i maoro a‘e nei ua ani au ia Elder William W. Parmley i te tahi mau mea ta’na e haamana‘o ra no ni‘a i to’na metua vahine, o LaVern Parmley, tei riro na ei peresideni rahi no te Paraimere e 23 matahiti te maoro. Aita oia i paraparau mai no ni‘a i ta’na mau a‘oraa i roto i te amuiraa rahi, e aore ra, no ni‘a i te mau faanahonahoraa ta’na i faatupu. Ua paraparau mai râ oia i te mau taime nehenehe roa a‘e i te 17raa o to’na matahiti, e te faaineine ra oia no te haere i te fare haapiiraa tuarua. Te haamana‘o ra oia i to’na parahiraa i pihai iho i to’na metua vahine a haapii ai oia ia’na nahea ia nira i te hoê pitopito. No te mau tamarii o te mau huru matahiti ato‘a, e mea mure ore te mau ohipa rii ha’iha’i roa e te ohie.

E ere o tatou paato‘a te vai ra te tamarii no te haapii i te ohipa nira. Teie mau tuahine i tahito ra, mai ia tatou ato‘a ratou. Ua faaipoipohia te tahi, aita te tahi i faaea i te tane, e vahine ivi te tahi, tera râ, ua hoê ratou i roto i te ohipa. Na roto i to‘u taeraa i rotopu ia outou i te mau fenua e te mau vahi e rave rahi, ua ite au i to outou here. E te mau tuahine, ua here au ia outou, e ua ite au e, ua here ato‘a te Fatu ia outou.

I teie nei, e rave rahi o outou aitâ i faaea i te tane. E piahi anei ; te rave ra anei i te ohipa ; e mea apî outou i roto i te Sotaiete Tauturu. Te tahi pae o outou e mea maoro i teie nei i te riroraa ei melo. A ti‘aturi i ta‘u mau parau, e mea faufaa outou tata‘itahi e e mea hinaarohia outou. Te horo‘a nei outou tata‘itahi i te here, te puai, te mana‘o e te iteraa papû i roto i teie ohipa. Ua riro ta outou mau tautooraa no te parahi-tamau-noa i pihai iho i te Varua ei haamaitairaa ia tatou paato‘a, no te mea, ua haapii outou ia ti‘aturi i te varua no te farii i te puai e i te arata‘iraa.

I te hoê pô ua farii te hoê tuahine otahi, o Cynthia, i te hoê faaururaa ia haere e hi‘o i te hoê tuahine ta’na e hahaere nei. I te haereraa’tu o Cynthia i to’na fare, te ite ra oia hoê vahine haapa‘o tamarii i rapae i te fare ma‘i, e e piti na tamarii, toopiti ato‘a ra ua paapaa i te auahi. I te faarooraa o Cynthia i te reira vahine i te piiraa i te i‘oa o te tamahine na’ina’i ra, puta mai nei te hoê iteraa i roto i to’na upoo: oia ho‘i, ua ite na oia i teie na tamarii i te tau a rave ai oia i ta’na misioni i Bolivia, e maha matahiti na mua’tu. I muri a‘e i to’na haamatau-faahou-raa i teie na tamarii i roto i te aua o te fare ma’i, ua ite a‘era oia e, te ora mai ra te ma’i o teie na tamarii, tera râ, i te pae o te feruriraa, e mea fifi roa ïa raua, i te mea e, aita e utuafare no te tauturu ia raua. Ua haamata o Cynthia i te hahaere i na tamarii e i te haapa‘o ia raua. Na roto i to’na faarooraa i te reo o te varua, ua riro o Cynthia ei mauhaa na te Atua no te haamaitai e toopiti na tamarii pe‘ape‘a.

Ua rave anei oia i te reira ohipa no te mea e vahine otahi noa â oia ? Aita. No te mea râ, ua faaroo oia i te reo o te varua, e ua pûpû i to’na aau i te Atua. Mai te mea e, ua tano to tatou huru i ni‘a i to te varua, mai te mea e, te imi nei tatou i te Fatu e ta’na arata‘iraa, mai te mea e, tei ni‘a outou i i te e‘a no te ho‘i atu i to tatou Metua i te ao ra ra, i reira taua taime mărû ra e tae mai ai. E faariro tatou i taua mau taime ra ei mau taime tao‘a rahi, i te mea e, ua riro tatou ei mauhaa i roto i te rima o te Atua.

I te tahi taime te tupu nei te tahi mau mea mana‘o-ore-hia i roto i to tatou oraraa, e no reira, ua titauhia ia tatou ia taui « te faanahoraa A » i ni‘a i « te faanahoraa B ». Ua papa’i te hoê tuahine otahi i teie parau: « Aita vau e mana‘o nei e, ua farii a‘e nei au i te oaoa mau i roto i to‘u oraraa taata paari tae roa mai i te taime a ite ai au e, to‘u faufaa i roto i to‘u huru taata e to‘u huru ei tamahine na to‘u Metua i te Ao ra, e ere ïa no roto mai i to‘u ti‘araa e vahine faaipoipo e aore ra, aita. I taua taime ra, ua haamata vau i te faatumu i to‘u mana‘o i ni‘a i to‘u iho tupuraa varua, eiaha râ i ni‘a i te iteraa e, ua faaipoipohia anei au ».5

Te ite ra tatou i te rahi o te ite e apohia e tatou, e te tupuraa tatou i te rahi, ia faaite ana‘e tatou te tahi i te tahi, i to tatou iteraa papû e, te ora nei te Fatu e ua here oia ia tatou. Mai ta‘u i parau atu na, ahiri e, e nehenehe ta‘u e faatupu i te hoê ohipa no outou tata‘itahi, o te iteraa ïa outou i te here o te Fatu i roto i to outou oraraa i te mau mahana ato‘a.

I te tahi taime, e tae mai taua here ra ma te mana‘o-ore-hia. Te hope nei te haapiiraa a Kristen i reira oia e haafetiahia ai, e no fanau noa mai nei oia i te piti o ta’na tamarii. Ua feruri oia e, tei mua roa te tahi atu mau piahi e haafetiahia, e no reira, aita oia e anaanatae i te haere i te tamaaraa no taua haafetiaraa ra. E ua tano mau hoa to’na mata‘uraa, inaha, i te taime tamaaraa, ua anihia i te mau piahi ia faaite i te mau ohipa ta ratou i rave. Te parau ra o Kristen e, « ua tupu a‘era to‘u huru ê, e to‘u haamâ. Aita hoê mea no te pii ia‘u, aita hoê ti‘araa teitei, aita e toro‘a faahiahia ». Hau roa’tu i te inoraa, e tai‘o te orometua i te tapura i te taime e horo‘a ai oia i te parau tu‘ite i te piahi ra. Te vahine na mua’tu ia Kristen, e mea rahi mau ta’na mau ohipa i rave: e parau tu‘ite taote philotopho ta’na, te farii nei oia i te piti o ta’na « master », e ua riro ato‘a na oia ei tavana ! Ua popo te taata i teie vahine.

No Kristen i teie nei. Ua horo‘a atu oia i ta’na api parau uouo i te orometua ra, ma te faa‘oroma‘i eiaha to’na roimata ia tahe. Ua riro na teie orometua ei orometua na’na, e ua haapoupou na oia i ta’na mau ohipa i rave. Ua hi‘o a‘era te orometua i ni‘a i ta’na api parau uouo. E ma te faataime ore, ua parau a‘era oia e, « Tei ia Kristen nei te ohipa fifi roa a‘e i roto i te oraraa sotaiete ». Ua faaearii oia maa taime iti, e i muri iho, parau a‘era ma te reo puai, « Oia te metua vahine no ta’na mau tamarii ». E ere te tahi noa poporaa faatura tei faaroohia, ua ti‘a râ te taata i ni‘a. E ua huro te taata i taua pô ra ; e huro no te metua vahine i roto i taua piha ra.

E te mau metua vahine, e mauhaa outou i roto i te rima o te Atua, ma te faaueraa hanahana ia haapii e ia haapa‘o i ta outou mau tamarii. Te titau nei te mau tamarii na’ina’i i to outou rima maitai e te here. Ia tuu ana‘e outou ia ratou na mua roa, e tauturu mai te Fatu ia outou i te tavini-maitai-raa ia ratou.

Outou e mau tamarii paari ta outou, te hinaarohia ra outou i roto i te fare. Oia mau, mea fifi i te tahi mau taime, tera râ, mea rahi te oaoa e vai ra. A imi i te reira. E maha tamaiti itoito ta‘u, e na roto i te reira, ua haapii mai au i te tahi mau mea no ni‘a i te riroraa ei mauhaa: A fana‘o i te puai o teie mau matahiti ! A faariro i to outou fare ei vahi hau, te oaoa, te mărû, i reira e farii-poupou-hia ai te mau hoa. A faaroo, a here, a faati‘a i ta outou mau tamarii i te mau aamu no to outou tamariiraa e to outou taurearearaa.

A titau i te tahi mau titauraa i ta outou mau tamarii. Ua haamauhia i roto i to matou utuafare te hoê hora ho‘iraa i te fare, e ua parau maua i ta maua mau tamaroa e, e taoto te Varua Maitai i te hora ahuru ma piti i te pô. Ia ore ratou e tae mai i te fare, maa taime i muri mai, ua parau mai te Varua Maitai ia‘u ia haere e imi ia ratou. Ua maere te tahi mau hoa tamahine to ratou ! Te ata nei matou i teie nei i te reira huru – tera râ, te parau nei au e, i teie ïa taime matou e ata ai, ua paari pai ratou i teie nei.

Tei reira outou i te taime e hinaaro ai ta outou mau tamarii ia outou. A parahi i ni‘a i te ro‘i e a oaoa i te aparaparauraa o te tu‘iraa pô – tamata ia vai ara noa ! A pure i te Fatu ia faauru mai ia outou. Haapinepine i te faaore i te hapa. A ma‘iti maite i ta outou mau aroraa. Haapinepine i te faaite papû no ni‘a ia Iesu Mesia e To’na maitai, e no ni‘a i te Faaho‘i-faahou-raa mai. Te mea faufaa roa’tu, a faaite ia ratou i to outou ti‘aturi i te Fatu.

Mai te mea e, ua rarahi ta outou mau tamarii e ua haere ê ; mai te mea e, e tuahine otahi outou, ua faataa ê i ta outou tane, e aore ra, e vahine ivi, eiaha e vaiiho i te reira mau huru ti‘araa to outou ia faatere i to outou hinaaro ia faaite i to outou mau iteraa no te oraraa. E hinaarohia to outou reo.

I roto i te haapiiraa na te Sotaiete Tauturu i te sabati i roto i ta‘u paroita, te paraparau ra matou no ni‘a i te parau no te hoê faaipoiporaa maitai. Na ô maira te tuahine ra o Lisa e, « Ia‘u i mana‘o, e ere paha te mea tano roa na‘u ia parau i te hoê parau no te mea, ua taa vau i ta‘u tane. Tera râ, te mea tei tape‘a noa ia‘u, maori râ, ta‘u ïa mau fafauraa no te hiero ». I muri a‘e i te haapiiraa, ua ani au i te tahi mau tuahine apî paari no te Sotaiete Tauturu eaha te mea i roto i teie haapiiraa tei au no ratou. Ua parau maira ratou e, « ua putapû roa matou i te parau a Lisa ».

E teie nei, e au mau tuahine paari e, te ite ra vau i te hoho‘a o te Atua i roto i to outou mata na. E rave rahi oraraa tei putapû i to outou paari, to outou faa‘oroma‘i, e to outou iteraa ! E parau matarohia na to‘u mama hoovai, o Mary, e 90 matahiti, ia parau e: « Te feruri nei te taata e, ua ruau vau, no reira, aita vau i ite i te hoê noa a‘e mea ». Te hinaaro nei au e faaite atu ia outou i te ohipa ta’na i ite e ta’na i rave. A ora ai oia i roto i te hoê vahi nohoraa no te feia paari, ua ani o Mary i te raatira, e ti‘a anei ia ratou ia faaohipa i te hoê piha ei vahi pureraa. Ua parau maira te raatira e aita, no te mea e ere teie pû i te hoê pû faaroo. Aita oia i farii i ta’na pahonoraa ! Ma te apitihia mai e te tahi atu mau tuahine paari, ua onoono noa o Mary e tae roa’tu i te taime ua horo‘ahia mai te hoê piha. Aita i maoro i muri iho, ua faati‘ahia te hoê amaa, e ua putuputu noa te mau melo i te mau sabati ato‘a no te amu i te oro‘a e no te faaapî i ta ratou mau fafauraa. E ere te matahiti i te hoê patu no te riroraa ei mauhaa i roto i te rima o te Atua.

Ua rau te mau rave‘a no te riroraa ei mauhaa i roto i te rima o te Atua: Mai teie te huru, ia riro outou ei tuahine hahaere utuafare maitai mai ta outou i titau noa na ; a ani i te hoê tamahine paari otahi no ni‘a i te mea ta’na e hinaaro ia rave, eiaha râ e ani e, no te aha aitâ oia i faaipoipohia’tura ; a opere, eiaha e tape‘a noa ; a ma‘iti maitai i to outou ahu, ta outou parau, e te faaoaoaraa ; ia ataata outou i ni‘a i ta outou tane faaipoipo e aore ra i ni‘a i te hoê tamarii tei ite e, ua faatupu oia i te inoino e te aau mauiui ; a tauahi i te hoê tamahine ; a haapii i roto i te piha haapa‘oraa tamarii ma te aau oaoa ; a faaite e, te oaoa nei outou i roto i te oraraa na roto i to outou huru. Teie te parau a te peropheta Iosepha no ni‘a i taua mau tautooraa ra, « Mai te mea e, e haapa‘o outou i taua mau maitai ra, eita e nehenehe e opani i te mau melahi ia riro ei hoa no outou ».6

Te faaite papû nei au e, tei roto tatou i te ohipa a te Atua. Mauruuru ia outou no to outou haapa‘o i to outou mau utuafare, i te Sotaiete Tauturu, e i te Ekalesia. Mauruuru no te riroraa ei mauhaa i roto i te rima o te Fatu no te faatupu i teie ohipa rahi. Ia iteahia ia outou te here o te Atua i roto i to outou oraraa e ia faaite i te reira here ia vetahi ê, ta‘u ïa pure na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, Amene.

Te mau nota

  1. Mauhaa i roto i te rima o te Atua (hoho‘a video i roto i te putuputuraa rahi a te Sotaiete Tauturu 2005).

  2. Relief Society Minutec, 28 no eperera 1842, parau haaputu a te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, 38.

  3. Alama 26:3.

  4. Relief Society Minutec, 28 no eperera 1842, 34.

  5. Mau rata a te taata iho.

  6. Relief Society Minutec, 28 no eperera 1842, 38.