2005
Ua parauhia e ua ma‘itihia
Novema 2005


Ua parauhia e ua ma‘itihia

Te feia tei piihia, tei paturuhia, e tei faataahia e titau mai ïa ratou i ta tatou mau patururaa.

E to‘u mau taea‘e no te autahu‘araa, a farii mai i to matou tapa‘o mauruuru no te mau mea’toa o ta outou e rave nei no te faanuuraa i te ohipa a te Fatu i mua. Te hinaaro nei au e a‘o atu ia outou no ni‘a i te mau toro‘a mo‘a o te feia faatere o te autahu‘araa o tei « parauhia e ua ma‘itihia »1 no te arata‘i i te Ekalesia i teie mahana. E matahiti taa ê teie no na tumu e piti : a tahi, te faahanahana nei tatou i te 200raa o te mahana fanauraa o te peropheta Iosepha Semita i teie ava‘e Titema, e a piti, ua faahanahana te peresideni Gordon B. Hinckley i te 95raa o to’na matahiti i te ava‘e Tiunu i ma‘iri a‘e nei. Te faaite papû nei au e, ua piihia te peropheta Iosepha Semita e ua ma‘itihia ei peropheta matamua no teie tau tuuraa evanelia, e o te peresideni Gordon B. Hinckley te peropheta i teie mahana te peropheta, te hi‘o e te heheu parau no teie Ekalesia.

I to Mike Wallace uiuiraa i te peresideni Hinckley tau matahiti i ma‘iri a‘e nei no te hoê faanahoraa 60 Minuti no te afata teata teie ta’na i parau, « [E parau te mau taata e], e ekalesia teie e arata‘ihia e te mau taata ruau ». Pahono atura te peresideni Hinckley e, « E ere anei i te mea faahiahia ia riro te hoê taata paari ei upoo – e taata no te haava ia ore e aueue noa i te mata‘i ra i te ra parau e tera parau ».2 No reira mai te mea te mana‘o ra outou e e mea paari roa te faatereraa no te arata‘i i te Ekalesia, e ti‘a ïa i te peresideni Hinckley ia horo‘a’tu ia outou i te tahi atu â a‘oraa no ni‘a i te paari e roaa na roto i te matahiti !

I te 102 Aposetolo i parauhia i roto i teie tau tuuraa evanelia, 13 ana‘e tei tavini hau atu i te maoro i te peresideni Hinckley. Ua tavini na oia ei aposetolo hau atu ia Brigham Young, i te peresideni Hunter, i te peresideni Lee, i te peresideni Kimball e rave rahi atu â. E mea faahiahia i te fariiraa i teie feia faatere faauruhia. Te tatarahapa’tu nei au mai te mea e parau atu vau e, te ti‘a nei au i te hiti o te pohe. 85 matahiti, o vau ïa te toruraa o te mau hui mana faatere paari e vai nei. Aita vau i feruri noa‘e i teie tura. Ua ora râ vau no te reira.

Ua ite au e, aita i itehia na i roto i te aamu o te Ekalesia te hoê tahoêraa paari i rotopu i te mau taea‘e o te Peresideniraa Matamua, te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti, e te tahi atu mau hui mana faatere rahi o te Ekalesia, o tei parauhia e o tei ma‘itihia e i teie nei, te arata‘i nei i te Ekalesia. Ua ite au e te vai nei te hoê iteraa papû no te reira. Ua popou te feia faatere o to te Atua basileia i ni‘a i te fenua o teie tau i te arata‘iraa faauru a te Faaora, hau atu i te tahi noa’tu pŭpŭ. O matou te feia paari roa‘e e vai nei no te arata‘i i te Ekalesia.

Ua faataahia vau na to‘u amuiraa i roto i te tahi o teie mau tane no te hoê afa tenetere i teie nei, e te mana‘o nei au ma te ti‘aturi e, teie mau taea‘e to‘u, ratou pauroa, e mau taea‘e maitai, te faatura, e e mau tane paari. Ua ite au i to ratou here. E mau tavini teie no te Fatu. To ratou hinaaro o te ohiparaa ïa i roto i to ratou mau piiraa rahi e i te paturaa i te basileia o te Atua i ni‘a i te fenua nei. To matou mau taea‘e o te tavini nei i teie taime, ua tamatahia e e mau taea‘e parau-ti‘a. E ere râ to vetahi mau tino i te mea puai roa mai te matamua area râ to ratou aau e mea mâ ïa, e mau iteraa rarahi to ratou, e mea ateate to ratou feruriraa, e to ratou paari i te pae varua e mea hohonu ïa e e roaa te tamahanahanaraa ia ti‘a i rotopu ia ratou.

Ua haehaa vau e ua huru ê au i to‘u pii-raa-hia ei Tauturu no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo a 33 matahiti i teie nei. Tau mahana i muri mai ua parau mai te peresideni Hugh B. Brown ia‘u e, te mea maitai a‘e o ta‘u e ti‘a ia rave, o te vai au noaraa e to‘u mau taea‘e. Aita te peresideni Brown i faataa mai. Ua parau noa mai oia, « A tapiri i piha‘i iho i te mau taea‘e ». Ua tatara vau i te reira mai te peeraa i te a‘oraa e te arata‘iraa a te peresideni o te Ekalesia, te Peresideniraa Matamua e te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti. O te pahonoraa ïa o ta‘u i opua i te rave ma to‘u aau ato‘a.

Eita paha vetahi e farii i teie parau, e mea ti‘a râ ia feruri-maite-hia. Ua faaoti au e, te arata‘iraa varua, tei te huru ïa o to te hoê taata vai-au-raa e te peresideni o te Ekalesia, te Peresideniraa Matamua e te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti – ratou paato‘a o tei paturuhia, mai teie mahana, ei mau peropheta, ei mau hi‘o e ei mau heheu parau. Aita vau e mana‘o ra e, e vai tatou i roto i te hoê auraa e te Varua o te Fatu mai te mea eita tatou e vai au noa e te peresideni o te Ekalesia e te tahi atu mau peropheta, mau hi‘o e mau heheu parau.

I to‘u riroraa ei diakono, ua afa‘i to‘u papa ia‘u e to‘u tu‘ane i te putuputuraa rahi a te autahu‘araa i roto i te Fare Menemene. Te haamana‘o nei au i to‘u oaoa ia parahi i mua i te aro o te peropheta a te Atua, no te taime matamua, te peresideni Heber J. Grant e te tahi atu mau peropheta e mau aposetolo. Ua faaroo maite au i ta ratou mau parau poro‘i e ua haamau i te reira i roto i to‘u aau. Ua na ni‘a noa ta ratou mau tumu parau i te faahitihia rave rahi mau taime. Ua mana‘o vau e, e parau-faahou-hia te tahi o ta ratou mau parau tumu i roto i teie amuiraa. E mea faufaa no to tatou ora e e mea titauhia ia tapiti noa i te reira.

Mai te haamata-raa-hia te aamu o te ao nei i te papa‘i, ua itehia e rave rahi mau feia aita ratou i vai au e te mau peropheta. I te mau mahana matamua o to tatou tau tuuraa evanelia, rave rahi no te Tino Ahuru Ma Piti tei tatarahapa i te oreraa e faaea au noa i te peropheta Iosepha Semita. Hoê o ratou o Lyman E. Johnson melo no te Pŭpŭ matamua no te Tino Ahuru Ma Piti o tei hurihia i rapae no to’na haerea ti‘a-ore. I muri mai, ua oto oia no to’na hi‘araa i te pae varua. Teie ta’na i parau, « e mauiui au ia tapu-ê-hia to‘u rima atau mai te mea eita vau e ti‘aturi faahou i te evanelia. Ua oaoa na vau e te popou ho‘i. E mea au ho‘i ta‘u mau moemoea. Ia ara mai au i te po‘ipo‘i e mea oaoa to‘u varua. Ua oaoa na vau i te ao e i te ru‘i, ma te î i te hau e te popou e i te haamaitai. I teie taime râ, tei roto vau i te pouri, i te mauiui, i te oto, i te ati rahi. Aita â vau i ite-faahou atura i te oaoa ».3 Ua pohe oia i roto i te hoê ati pepe pereoo faahee i te matahiti 1856 e 45 to’na matahiti.

Ua parau-ato‘a-hia o Luke S. Johnson i roto i te Pŭpŭ matamua o te Tino Ahuru Ma Piti i te matahiti 1835. Ua paruparu ta’na fafauraa varua no to’na imiraa i te rave‘a ia onahia oia i te matahiti 1837. A hi‘o ai oia i muri teie ta’na parau, « Ua haapourihia to‘u feruriraa e ua vaiihohia vau i roto i ta‘u iho hororaa. Ua mo‘e te Varua o te Atua, e aita vau i tau‘a faahou i ta‘u ohipa ; e i te hopea raa, i roto i te hoê Amuiraa tei faatupuhia i Kirtland i te 3 no Setepa 1837… ua faataimehia vau i te Ekalesia ». I te ava‘e Titema 1837, ua amui atu oia i te feia taiva i te faainoraa i te Ekalesia, e ua hurihia oia i rapae i te matahiti 1838 no to’na taivaraa. Ua tavini oia ei taote no na matahiti e va‘u i Kirtland. I te matahiti 1846, ua ho‘i mai oia e to’na utuafare na roto i te aupururaa a te Feia Mo‘a: teie ta’na parau, « Ua faaea vau i te arati‘a e aita i rave faahou i te ohipa a te Fatu. Ua vaiiho râ vau i to‘u varua i teie mau taata. Ua hinaaro vau ia amui i te feia mo‘a ; e ia haere na muri ia ratou i roto i te medebara e ia haere tamau e o ratou e tae noa’tu i te hopea ». Ua bapetizo-faahouhia oia i te ava‘e Mati 1846, e ua haere ato‘a i te pae apato‘a e te mau pionie matamua i te matahiti 1847. Ua pohe i Roto Miti i te matahiti 1861 i te 54 raa o to’na matahiti ei melo itoito.4

Ta‘u a‘o i te mau melo no te Ekalesia o te patururaa ïa i te peresideni o te Ekalesia, te Peresideniraa Matamua, te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti, e te tahi atu mau hui mana faatere rahi ma to outou aau e te varua ato‘a. Ia na reira tatou, e paruruhia tatou.

Ua parau te peresideni Brigham Young e, te haamana‘o ra oia e rave rahi taime to te peropheta Iosepha Semita parauraa e, « e pure oia i te mau taime ato‘a, e faaohipa i to’na faaroo, e ora i ta’na haapa‘oraa e e faahanahana oia i to’na piiraa ia farii i te mau faaiteraa a te Fatu, e no te tape‘a papû ia’na i roto i te faaroo ».5 E farii tatou paato‘a i te mau tamataraa i to tatou faaroo. E mea taa ê te tahi mau tamataraa ia tae mai. Eita paha outou e au i te mau a‘oraa e horo‘ahia e te feia faatere o te Ekalesia. Aita ratou e tamata nei ia auhia ratou. Te tamata nei râ ratou i te tauturu ia tatou ia ‘ape i te mau ati e te mau vareraa e tae mai na roto i te haapa‘o-ore-raa i te mau ture a te Atua.

Titauhia’toa tatou ia turu e ia paturu i te feia faatere o te fenua iho no te mea, ua « parauhia e ua ma‘itihia ». E farii te mau melo tata‘itahi o teie Ekalesia i te hoê a‘o no ô mai i te episekopo e aore râ, i te hoê peresideni amaa, te hoê peresideni tĭtĭ e aore râ, misioni e te peresideni o te Ekalesia e to’na mau hoa. Aita hoê o teie mau taea‘e i ani i to’na mau piiraa. Aita hoê o ratou i maitai roa. Tera râ, e mau tavini ratou no te Fatu, piihia e Ana na roto i te faaururaa. Te feia tei piihia, tei paturuhia, e tei faataahia e titau mai ïa ratou i ta tatou mau patururaa.

Ua faahiahia e ua faatura vau i to‘u mau episekopo ato‘a . Ua tamata vau i te ani i ta ratou arata‘iraa e ua ite au e, i to‘u patururaa e to‘u peeraa i ta ratou a‘o ua paruruhia vau i te « paari i te mau peu ato‘a o te haavare ra ».6 Te reira no te mea, teie feia faatere tei parauhia e tei ma‘itihia e tura to ratou no te heheuraa hanahana o te tae mai e to ratou piiraa. Na roto i te faatura-ore-raa i te feia faatere, ua tupu te mauiui i te pae varua, te haaparuparuraa e te hi‘araa. Eiaha tatou e hi‘o ti‘a i te mau hapehape o te mau taata tei piihia no te peresideni i ni‘a ia tatou, e paturu râ i te toro‘a o ta ratou e mau ra.

Rave rahi mau matahiti i ma‘iri a‘e nei, e faatupu matou i te mau imiimiraa i roto i ta matou mau paroita no te aufau i te uira, te pape e te tahi atu mau haamau‘araa e te mau faaoaoaraa o te aufauhia i teie nei e te moni a te Ekalesia e te moni tuhaa a te paroita. E faatupu matou i te mau hoohooraa, te mau pihee [foire], te mau tamaaraa e te tahi atu â mau ohipa imiimiraa. I te reira taime, te vaira to matou episekopo maitai, tei pûpû e tei fafau ia’na.

Ua mana‘o te hoê melo no te hoê paroita e, e roaa rahi te moni ahiri e faaohipa matou i te hoê matini ha‘utiraa. E aufau te feia ha‘uti i te popo no te taora i ni‘a i te hoê rima i hamani taa ê-hia. Ia tano teie nei rima, e mahuti ïa te hoê aufau ei reira ïa te taata e parahi ra i ni‘a i te parahiraa o te matini e topa‘i i roto i te hoê punu pape to‘eto‘e. No reira, ua opua ta matou paroita e faaohipa i teie matini e te taata tei ma‘itihia no te parahi i roto ra, o te episekopo ïa. E taata tu‘aro to matou episekopo e no te mea ua pahono mai oia i teie imiimiraa, ua farii oia ia haere e parahi i ni‘a i te parahiraa. Aita i maoro, ua haere mai vetahi e hoo i te popo e ua taora i ni‘a i te rima. E mea rahi tei tano i te tapa‘o, e ua topa te episekopo i roto i te pape. Afa hora i muri mai, ua ruru noa’tura oia i te to‘eto‘e.

Noa’tu e ua mana‘o te mau taata e ohipa arearea teie, ua inoino roa to‘u papa i te mea e, aita to’na toro‘a i faaturahia e ua haamaamaahia oia. Noa’tu e, e tumu maitai to teie imiimiraa, te haamana‘o nei râ vau i to‘u haama no to matou mau melo i te oreraa e faatura i te toro‘a e i te taata tei tavini ia matou i te ao e i te pô mai te hoê ti‘a‘i mamoe maitai. Ei feia o te mau nei i te autahu‘araa o te Atua, e mea ti‘a ia faaite tatou i to tatou mau utuafare, i to tatou mau hoa e i tei au mai i te hi‘oraa maitai i te patururaa i te feia faatere o te Ekalesia.

Ua horo‘a te mau papa‘iraa mo‘a, e tae noa’tu i te mau hui mana faatere rahi o te Ekalesia o te fenua iho i te a‘o e i te arata‘iraa paruru no te nunaa o te Ekalesia. Ei hi‘oraa, i roto i to‘u oraraa taato‘a, ua pii ‘u‘ana te mau taea‘e mai ni‘a’tu i teie puputi e te tahi atu â i to tatou nunaa ia ora i roto noa i ta ratou mau moni ava‘e, e ia faaea i rapae i te tarahu, e ia haaputu i te tahi tuhaa iti no te mau mahana ino, no te mea e tae mai ihoa te mahana ino. Ua ora mai au i te mau tau e mea fifi te oraraa, mai te Fifi Rahi i te pae faufaa e i te Tama‘i II o te Ao Nei. Na roto i te mea o ta‘u i ite, ua ri‘ari‘a vau ia ore au e rave i te mea e ti‘a ia‘u ia rave no te paruru ia‘u iho e to‘u utuafare i te mau mea e tupu mai na roto i taua mau ati ra. Te mauruuru nei au i te mau taea‘e no teie a‘oraa paari.

Eita te peresideni o te Ekalesia e arata‘i ê i te nunaa o te Ekalesia. Eita roa te reira e tupu. Te paturu nei na tauturu o te peresideni Hinckley ia’na oia’toa te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti, te mau Hitu Ahuru, e te Episekoporaa Faatere Rahi. Ei hopearaa, mai ta‘u i parau atu na, te vai nei te here taa ê e te auraa i roto i te mau tomite faatere rahi o te Ekalesia no to tatou peresideni e no te tahi e te tahi.

Ua riro te autahu‘araa o te Atua mai te hoê paruru. Parururaa i te ino o te ao nei. E mea ti‘a ia vai mâ noa taua paruru ra ; ia ore, e riro to tatou iteraa i ta tatou opuaraa e i te fifi e haaati ra ia tatou i te ta‘oti‘ahia. Te raau tamaraa o te parau-ti‘a ïa o te taata iho tera râ, eita te taato‘araa e aufau i te hoo ia vai mâ noa ta ratou paruru. Teie ta te Fatu i parau, « Inaha, e rave rahi te parauhia area râ, aita re‘a te ma‘itihia ra ».7 E parauhia tatou ia tuuhia te mau rima i ni‘a i to tatou upoo e e horo‘ahia ia tatou te autahu‘araa eita râ tatou e ma‘itihia tae roa’tu ua faaite tatou i te Atua i to tatou parau-ti‘a, to tatou faaroo e ta tatou fafauraa.

E te mau taea‘e e, e parau mau teie ohipa. Ua ite Iosepha Semita i te Metua e i te Tamaiti, e ua faaroo e ua pee oia i ta Raua faaueraa. E te omuaraa ïa o teie ohipa rahi, te hopoi‘a e vai i ni‘a ia tatou. Te faaite nei au i teie iteraa hanahana no to’na mo‘araa na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. PH&PF 55:1.

  2. Discourses of President Gordon B. Hinckley, Buka 1: 1995-1999 (2005), 509.

  3. Faahitihia i roto i te Brigham Young, Deseret News, 15 no atete 1877, 484.

  4. A hi‘o Susan Easton Black, Who’s Who in the Doctrine & Covenants (1997), 156-57.

  5. Discourses of Brigham Young, ma‘itihia e John A. Widtsoe (1954), 469.

  6. Ephesia 4:14.

  7. Mataio 22:14.