2002
Te tahi huru puhuraraa
Tiurai 2002


Te tahi huru puhuraraa

Aita roa te hoê noaʻe o tatou i faaherehere-iti-hia e aore râ, i here-iti-hia e te Atua i te tahi atu. Te faaite papu nei au e, te here nei Oia ia tatou tataʻitahi— noa’tu tei roto tatou i te ino, i te horuhoru, i te hiʻo noa ia tatou iho, e te vai atura â.

Hoê o te mau parabole o ta te Faaora i haapii, o te aamu ïa o te hoê tamaiti, e teina, o tei ani i to’na metua tane i te tufaa o ta’na faufaa, faarue maira i te utuafare no te haere e puhura i ta’na taoʻa, teie râ ta te papaʻiraa moʻa i faaite, ua hue i roto i te “haapaʻo ore.”1 Pau aʻe ra ta’na moni, moʻe oioi atura to’na mau hoa—mai te reira ihoa te huru—e inaha, tae maira te mahana o te haavaraa. I muri mai i to’na oriraa, ua riro oia e tiaʻi no te mau puaa ra, e ua poʻia roa oia, no te maa ore e te hepohepo, i hiaai ai oia i te “pipi a te puaa no te faaamu i to’na opu.” Area râ, aita taua raveʻa ra i ravaʻi no’na.

Ua faaite faahou te papaʻiraa moʻa i te hoê parau oaoa, “ua î faahou maira to’na iho huru mau.” Ua opua oia i te hoi i te fare, ma te tiʻaturi e fariihia mai oia e te hoê noa’tu tavini o te utuafare o to’na metua tane. Te hohoʻa haehaa o teie tamaiti horuhoru, o to te metua ïa hororaa’tu e farerei ia’na ma te faahopu ia’na i te hôʻihôʻi, e hohoʻa teie no te aroha e ore na i iteahia i roto i te papaʻiraa moʻa. E faaiteraa teie i te mau tamarii faaroo ore atoa a te Atua, e aore râ, mai te reira rii te huru, i te hinaaro onoono o te Atua ia hoʻi tatou i roto i te parururaa o To’na na rima.

No te mea ua haapaʻo noa tatou i te aamu o te tamaiti piti, e nehenehe tatou e ere, mai te mea aita tatou e tauʻa i te aamu o te tamaiti matahiapo, no te mea, ia taiʻo tatou i te omuaraa o te parau a te Faaora te na ô ra, “Toopiti a te hoê taata tamarii tamaroa”—mai te mea ra e, ua hinaaro oia i te parau mai e, “toopiti atoa o tei moʻe e toopiti atoa o te opua nei i te hoʻi i te fare.”

Ua hoʻi mai te teina, ua faaahuhia e ua faaoomohia te tapeʻa i to’na rima, e inaha, hiti maira te parau o te matahiapo. E tamaiti haapaʻo, e tamaiti parau-tiʻa, e taata faaapu, i teie taime, te hoʻi mai nei i te fare. Te parau no to’na hoʻiraa mai i te utuafare, ua riro ïa ei niu no teie aamu.

A piri mai ai oia i te fare, te faaroo ra oia i te taʻi o te upaupa e te ata.

“Ua tiʻaoro maira oia i te hoê tavini [e mau tavini atoa ta’na], ua ui maira i taua mau mea ra.

“Ua parau atura [te tavini] ia’na, Teie mai nei to teina, e ua patia iho nei to metua i te kafa faaamu nei, no te mea i haere ora mai nei oia aore e maʻi.

“Riri aʻera [te tuaana], aore aʻera i tae i roto i te fare: haere atura te metua tane i rapae, taparu atura ia’na.”

Ua ite outou i te paraparauraa tei tupu i rotopu ia raua. E mea papu e, ua mauiu teie metua tane i te maʻue-ê-raa’tu te tamaiti i te fare e ua amu hoi e te mau puaa e i teie nei, e mea na roto i te faatitiaifaroraa a teie tuaana, e taeaʻe paari, te aito rahi o teie teina, ei taeaʻe hoi mai mua mai â, inaha, ua riri i te hoʻiraa mai teie teina i te fare.

Aita, te faaafaro nei au i taʻu parau. Aita teie tamaiti i riri maitai i to te teina hoʻiraa mai i te fare, ua riri râ oia i te mea ua oaoa to’na na metua no teie hoʻiraa mai. Ua manaʻo paʻi oia e, aita oia i here maitaihia, penei aʻe’toa, ua oto oia iaiho, teie tamaiti haapaʻo—e tamaiti faatura mau oia—tei haapae no te hoê taime iti, i te manaʻo e, aita â oia i ite i te mau mea repo e aore râ, i te hepohepo, i te riʻariʻa e aore râ, i te mau mea faufau. Ua haapae oia no te hoê taime iti i te manaʻo e, te mau kafa atoa i roto i te aua o oia ïa te fatu no te reira, e tae noa’tu i te mau ahu nehenehe atoa i roto i te vairaa e te mau tapeʻa rima i roto i te mau afata ume. Aita roa oia i manaʻo e, e haamauruuruhia oia no to’na haapaʻo maitai.

Aita, naʻna te mau mea atoa, ua rohi nâ hoi oia ma te itoito, e ua rave hoi ma te maitai i te reira, ua paruparu râ i roto i te hoê tufaa i ore ai oia e riro ei taata e hope roa no te Fatu. E mea tiʻa râ ia’na ia haapii i te parau no te aroha e ia imi i te aau aroha, te aho ora o te orama no te ite e ere teie i te faahoʻiraa faatitiahemo. E taeaʻe râ teie no’na. E ua taparu to’na metua tane ia’na ia farii e, ua pohe na e i teie nei ua ora mai. I moʻe na, e ua itea mai nei.

E mea papu ua riro na teie teina ei mau auiri—ei mau auri ra no te hara, no te nevaneva, e no te mau mea repo. Area te tuaana, ua ora atoa ïa i te hoê oraraa o te tapeʻaraa. Aita â oia i mahuti atura e aita e nehenehe ia horo ê i rapae i te oraraa o to’na iho fare tapeʻaraa. Te imihia nei oia e te mata o te hoê animala taehae, oia te pohehae.2 Ua manaʻo oia e, aita to’na metua tane i tauʻa ia’na e ua haavarehia oia e to’na taeaʻe, area râ, e ere râ mai te reira roa. Ua topa oia i roto i te hoê haapoiriraa. Mai ia Tantalus te hoê o te mau atua, e aamu hoi no te fenua Heleni—ua tae roa te pape i to’na taa, tera râ, te poʻiha noa ra oia. Ua ora oaoa noa hoi oia e ta’na atoa ra faufaa e inaha, motu taʻue atura taua oaoa ra no te mea te vaira ra hoê taata faufaa atu â ia’na.

O vai hoi tei ohumu na ma te paari i to tatou hiti tariʻa e, i te parau no te hoê horoʻa, e mai te mea e horoʻahia te reira i te hoê taata, e faaitihia mai ïa te mau haamaitairaa o ta tatou i farii? Na vai e faaite ia tatou e, mai te mea te ataata ra te Atua i niʻa ia vetahi, e mea papu e te faatuʻatuʻa mai nei oia ia tatou? Ua ite papu ra outou e vau nei e, o vai râ te na reira nei—o te metua ïa o te mau haavare.3 O Lucifero, to tatou enemi, o te tuò haere noa na na roto i te mau aroa atoa o te mau tau i te mau taata, “A horoʻa mai iaʻu to oe na tura.”4

Ua parauhia na, te nounou o te hoê ïa hara aita te taata e tatarahapa-mau-nei, tera râ, e maʻi pee te reira mai te au i te faaiteraa a te hoê maseli Tanemateta, “Ahiri te nounou i riro ei fiva, e maʻihia ïa te ao taatoʻa nei.” Ua oto te orometua o te aamu o Chaucer e Mau Aamu no Canterbury, aita e raeʻahia ia’na—no te mea e nehenehe e haapeapeahia, oia atoa te tahi noa’tu mau viretu e te mau taleni, e nehenehe e faainoinohia e te tahi noa’tu mea, oia’toa te maitai e te oaoa.5 Mai te mea e tupu rahi ra vetahi i roto i to tatou mata, e manaʻo ïa tatou e e mea naʻinaʻi tatou. Te na reira nei tatou i te tahi mau taime.

Mea nahea te reira ia tupu mai, e ia feruri onoono anaʻe tatou e inaha, eita’tura e tupu? Te tumu oia ïa, i te mau mahana atoa e ite tatou i te mau mea e faatianiani ia tatou o te parau ia tatou e aita ta tatou faufaa e ravaʻi na ta tatou. E te turaʻi noa maira te hoê mea ia tatou ia riro tatou ei taata haaviti mau, e aore râ, ei taata faufaa, ei taata aruehia e aore râ, ei taata haapoupouhia taa ê noa’tu i ta tatou hiʻoraa ia tatou iho. Ua parauhia mai e aita tatou i haaputu ia ravaʻi ta tatou mau faufaa e aore râ, aita tatou i haere i te mau vahi tei reira te arearearaa. Te vavahihia nei tatou e te mau poroʻi o te faito a to te ao nei no te mau mea o ta tatou i faito e aita i tiʻa. 6 Ia tae râ i te hoê mahana, e au ïa e, ua ponaohia tatou i roto i te hoê orapa o te hoê pare rahi e te aano e te mau mea e itehia i niʻa i te afata teata o te hoê ïa hautiraa taata ora te tumu parau oia ïa te Manaʻo faufaa ore e te Teoteo.7

Aita râ te Atua e ohipa mai teie te huru. Aita te metua tane o teie aamu i horoʻa i te manaʻo hape i ta’na na tamarii. Aita oia i faito aroha ore noa ia raua i to raua mau hoa. Aita oia i faaau ia raua te tahi i te tahi. Te auraa mau o to’na aroha no te hoê, aita te reira i titau i te hoê faaatearaa e aore râ, te here haavareraa i te tahi. E mea piripiri ore oia i ta’na na tamarii. Ua faatae oia i te aroha ia raua toopiti atoa ra. Te tiʻaturi nei au e, tei pihai iho te Atua ia maua toʻu hoa faaipoipo, Pat, e i roto i taʻu himene. Te horoʻa a teie vahine, e faataʻi upa, no te hoê upa faahiahia, i te tahi taime no te pehe aravihi, aita paʻi taʻu nota e tiʻa ia himene anaʻe au i te Velcro. Tera râ, ua ite au e ua here oia iaʻu i roto i te hoê here taa ê ia tamata vau i te himene. Ua ite mau au i te reira e ite atu vau i roto i to’na na mata. No te mea e mata te reira no te here.

Ua papaʻi te hoê taata mataʻitaʻi: “I roto i te hoê ao i reira te taata e faaau ai i te mau taata, ma te anaʻi ia ratou i niʻa i te hoê tabula no te taata ite roa e aore râ, e ite raro roa, no te mea nehenehe roa e aore râ, aita, no te mea tuiroo roa e aore râ, e mea haehaa, e ere roa i te mea ohie ia tiʻaturi i te hoê here [hanahana] e aita i tu maitai te faitoraa. Ia faaroo vau i te hoê taata ia arue,” teie tana e parau, “e ere i te mea ohie ia feruri e ere au i te mea faahiahia roa; ia taiʻo anaʻe au no niʻa i te maitai o vetahi, e ere i te mea ohie ia manaʻo e, e mea maitai anei au mai a ratou atoa; e ia hiʻo anaʻe au i te mau haamauruururaa, te mau rê te operehia’tu na teie feia taa ê mau, aita vau e nehenehe ia tinai i te ui iaʻu iho nei, no te aha aita te reira i tupu ia’u nei.”8 Aita vau e faatiʻa i te reira, te ite nei râ tatou e mea nahea teie mau faaturoriraa i te faanehenehe-roa-hia e to te ao nei i te hopoiraa mai i te auore hopea, te faaitiraa i te hiʻoraa a te Atua e te haamouraa riʻariʻa ia tatou iho nei. Te mau faaueraa “eiaha roa’tu oe” e mau ture te reira no te faaatearaa ia ore tatou ia haamauiui ia vetahi ê, tera râ, ua ite au i te auraa o te faaueraa eiaha e nounou, no te faaatearaa ïa ia ore tatou e haamauiui ia tatou iho.

Nahea tatou i te haavi i taua umeraa ra te itehia i roto i te mau taata atoa? Teie ïa, e nehenehe tatou e rave mai ta teie nei na tamaiti toopiti ia faaineine tatou i te eʻa no te hoʻiraa i te Metua ra. Ia haapeepee râ tatou e ma te faahaehaa a rohi ai tatou. E nehenehe tatou e taiʻo i to tatou mau haamaitairaa a haere noa ai tatou e ma te haapoupou i te ohipa i ravehia e vetahi ê. Teie ta tatou tufaa, ia tavini tatou ia vetahi ê, teie te ohipa o ta te aau e nehenehe ia tabula. Eita râ te reira e ravaʻi. Ia fifi tatou, e nehenehe tatou “e taui i to tatou huru,” eita râ tatou “e taui i to tatou huru,” no te mea, aita paʻi e parau no te tatara i te reira, eita iho â ra tatou e nehenehe ia “faaora ia tatou iho.” Na roto noa râ i te Metua e i Ta’na Tamaiti Fanau Tahi. Tei a Raua ra te Ora. Te pure nei ra tatou ia tauturu mai Raua ia tatou, ia “haere mai Raua” no te farerei, e no te aroha e no te faahoʻi ia tatou i roto i te airaa oaoa o ta Raua i faaineine.

E na reira iho â Raua! Ua api te mau papaʻiraa moʻa i te fafauraa e ua navaʻi te aroha o te Atua.9 Teie te hoê o te mau tahua o ta te taata e ore e nehenehe e tataʻu i roto. Ua parau râ Nephi “e aroha to te Fatu i to te ao [atoa] nei” e ua horoʻa i te ora ma te tamoni ore.

“Ua faaue mai anei [Oia] i te mau taata eiaha ratou e rave i to’na ra maitai ?” o ta Nephi ïa i ui. Aita! “ Ua ho-hia-mai râ i te taatoʻaraa… Ia rave i te reira, e aore roa te hoê i faaorehia [i To’na rima].”

“E haere mai to te mau hopea mai o te fenua o te ao Iaʻu nei, ” o Ta’na ïa taparu, a hoo mai ai i te û e te meli ma te moni ore e ma te taui ore.10 Ua ho-hia-mai râ i te mau taata atoa ia rave i te reira. A haere ma te hau. A haere ma te papu. A haere ma te feaa ore e ma te nounou ore. Ia ite mau râ i te maitau rahi tamau o te Metua i te Ao ra ia outou.

A na reira ai tatou, ua tauturu ïa tatou ia vetahi ê, ma te anihua i te mau haamaitairaa no ratou e tae noa’tu ua titau mai ratou i te reira ia tatou nei. E oaoa tatou i te mau taleni e te mau aravihi, tei hôhia mai, ma te faariro i te oraraa i o nei mai to te raʻi atoa ra.

E tauturu tamau te reira ia tatou i te haamanaʻoraa i te aʻo a Paulo no te mau viretu matamehaʻi—“E teie nei, te vai nei te faaroo, e te tiaʻi, e te aroha, e toru ra; o tei hau râ i taua toru nei, o te aroha ïa.”11 Te faahaamanaʻo mai nei oia e e tino tatou atoa no te Mesia, e te taatoʻaraa o te mau melo, noa’tu e mea ieie e aore râ, e mea paruparu, e mea faaturahia ra,e e mea faufaa. E ite tatou i te hohonuraa o ta’na nei pii, “aita te tino e amahamaha, area râ, e amahamaha te mau melo … e haapaʻo râ te tahi i te tahi. E [ia] mauiui te hoê melo ra, e mauiui atoa te mau melo atoa ra; e aore râ, [ia] faateiteihia te hoê melo a, e oaoa ïa te mau melo atoa ra.”12 Na teie aʻo faito ore e tauturu ia tatou ia haamanaʻo i te parau o te piripiri ore hoê â ïa to’na auraa e i te parau o te tuatapaparaa, no roto mai teie na parau i te reo Latino huru, teie ïa to’na auraa hoê â fanauraa e aore râ, hoê â huru, hoê â utuafare e aore râ, hoê â apeni.13 E mea ohie aʻe ia riro ei taata piripiri ore ia haamanaʻo tatou i te taata i tauturuhia ei taata mau no tatou.

E te mau taeaʻe e te mau tuahine, te faite papu nei au e, aita roa te hoê noaʻe o tatou i faaherehere-iti-hia e aore râ, i here-iti-hia e te Atua i te tahi atu. Te faaite papu nei au e, te here nei Oia ia tatou tataʻitahi— noa’tu tei roto tatou i te ino, i te horuhoru, i te hiʻo noa ia tatou iho, e te vai atura â. Aita Oia e faito i ta tatou mau taleni e aore râ, i to tatou huru; aita oia e faito i to tatou mau toroʻa e aore râ, i ta tatou mau faufaa. E oaoa râ oia i te mau taata horo tataʻitahi, ma te piihua e, e hororaa teie no te patoʻi i te hara, eiaha râ te tahi ia aro atu i te tahi. Ua ite au e, e faaea faaroo noa tatou, te vai nei te hoê taata au ahu no te parau- tiʻa teie tei ineine e o te tiaʻi nei ia tatou tataʻitahi, 14 “ahu … teie teatea … i roto i te toto o te Arenio.”15 Ia faaitoito noa râ te tahi i te tahi i roto i ta tatou mau tautooraa ia rê tatou o taʻu ïa pure uana, na roto i te iʻoa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. A hiʻo Luka 15:11–32.

  2. A hiʻo William Shakespeare, The Merchant of Venice, tufaa 3, hiʻoraa 2, reni 110.

  3. A hiʻo 2 Nephi 2:18.

  4. Mose 4:1.

  5. A hiʻo Geoffrey Chaucer, The Canterbury Tales, ed. Walter W. Skeat (1929), 534–35.

  6. A hiʻo Daniela 5:27 (haapapuraa i apitihiaʼtu).

  7. A hiʻo 1 Nephi 12:18.

  8. Henri J. M. Nouwen, The Return of the Prodigal Son (1992), 103.

  9. A hiʻo Etera 12:26; Moroni 10:32; PH&PF 17:8.

  10. A hiʻo 2 Nephi 26:24–28; te mau haapapuraa tuuhiaʼtu.

  11. 1 Korinetia 13:13

  12. A hiʻo 1 Korinetia 12:25–26.

  13. Te haamauruuru nei au ia Henri Nouwen no te faaiteraa mai iaʻu i teie parau.

  14. A hiʻo Isaia 61:10; 2 Nephi 4:33; 9:14.

  15. Apokalupo 7:14.