2002
Te pure ei taura faaora
Tiurai 2002


Te pure ei taura faaora

Te vai ra to tatou tataitahi te mau fifi o te ore e maraa ia tatou i te faaafaro, e tae noaʼtu hoi te mau paruparu o te ore e upootiʻa ia tatou maori ra na roto i te pureraa i te hoê mana rahi teitei no te horoa mai i te faaitoitoraa.

I teie poʻipoʻi te faaite atu nei au i toʻu iteraa papu no niʻa i te faufaa no te pure. Ua riro te paraparauraa i to tatou Atua na roto i to tatou Faaora ei hoê o te mau haamaitairaa rahi no to tatou oraraa. Ua ite au e no roto mai i toʻu iho nei oraraa e mana rahi to te pure. Aita e mana i niʻa i te fenua nei o te nehenehe e faaatea ia tatou i to tatou Atua. Aore roa e mea o te ino ia pure anaʻe tatou. Aita e otiʻa no niʻa i te rahiraa taime o te tiʻa ia tatou ia pure e aore ra te maororaa no te pure. Aita atoa e otiʻa no niʻa i te mau hinaaro e rave rahi ta tatou e hinaaro e faahiti i roto i te mau pure. Aita tatou e titauhia ia farerei i te mau papai parau e aore ra ia tapaʻo i te taime no te haafatataʼtu i te terono o te aroha mau ra. E roaahia mai oia i te mau taime atoa e i te mau vahi atoa.

I te tuuraa mai te Atua i te taata i niʻa i te fenua nei te riroraa mai te pure ei taura faaora i rotopu i te taata nei e te Atua. No reira, i haamataʻi te mau taata i te anotau o Adamu ra i te “pii i niʻa i te iʻoa o te Fatu.”1 Mai taua anotau ra e tae roa mai i te mau uʻi atoa i te riroraa te pure ei mauihaa faufaa rahi no te taata nei no te faaohipa. Te vai ra to tatou tataitahi te mau fifi o te ore e maraa ia tatou i te faaafaro, e tae noaʼtu hoi te mau paruparu o te ore e upootiʻa ia tatou maori râ na roto i te pureraa i te hoê mana rahi teitei no te horoa mai i te faaitoitoraa. O te reira ia te Atua no te raʻi o ta tatou e pure na roto i te iʻoa ra o Iesu Mesia.2 A pure ai tatou, e haamanaʻo ia tatou i to tatou Metua i te Ao ra o te mau nei i te mau ite atoa, te maramarama, te here, e te aroha.

Eaha te pure? Ua horoa mai te Faaora ia tatou i te hoê hiʻoraa i roto i te Pure a te Fatu ra a parau ai oia: “E to matou Metua i te Ao ra, ia Raa to oe iʻoa.

“Ia tae to oe ra hau. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao atoa na.

“Ho mai i te maa e au ia matou i teie nei mahana.

“E faaore mai i ta matou hara, mai ia matou atoa e faaore i tei hara ia matou nei.

“Eiaha e faarue ia matou ia roo-noa-hia e te ati, e faaora ra ia matou i te ino.

No oe hoi te hau, e te mana, e te hanahana, e a muri noaʼtu. Amene.”3

A tahi, ua riro te pure ei tapaʻo faaite e o to tatou Metua te Atua, e o te Fatu ra o Iesu Mesia to tatou Faaora e Arai. A piti, e faʻiraa mau no te hara e te ofatiraa ture, e e tiʻaororaa hoi te reira no te faaoreraa hara. A toru, ua riro te pure ei tapaʻo faaite no to tatou hiaai i te tautururaa. A maha, ua riro te pure ei tapaʻo faaite i to tatou mauruuru i te Atua. E mea faufaa rahi roa ia faahiti pinepine tatou i te parau ra: “Te haamauruuru atu nei matou ia Oe … ,” “Ua ite matou e, na roto ia Oe … ,” “Ua mauruuru roa matou… .” A pae, e tiʻaraa to tatou no te ani atu i te Atua no te tahi mau haamaitairaa papu maitai.

E rave rahi mau pure o te faahitihia nei a tururi ai tatou i raro. Ua tuturi te Faaora i raro e pure ai Oia i te Metua i roto i te o i Getesemane ra.4 E tae atoa ra te mau pure mamu no te aau i te raʻi ra. Te arue nei hoi tatou i te mau parau ra, “Te hiaai mau o te aau, i parau-ore-hia.”5 E ama noaʼi te manaʻo Te pure mau ia. No roto mai te mau pure haehaa i te aau. Oia mau, no te faahaehaa ia tatou, e mea titauhia ia rave mai tatou i te mau huru mau no to tatou aau a pure ai tatou eiaha ra te faahiti-faufaa-ore-noa-raa i te parau, mai tei faahapahia mai e te Faaora i roto i te parabole no te Pharisea e te telona.6 E riro mau ihoa ta tatou mau pure ei “himene no te aau” e ei “pure”7 o te faataehia i te Atua ra e o te faauru i te aau o vetahi ê atoa.

Ua aʻo mai o Ieremia ia tatou ia pure ma to tatou aau e varua atoa.8 Ua faahiti mai o Enosa nahea toʼna varua i te hiaairaa ia pure oia i te mahana taatoa.9 Ua rau te puairaa o te mau pure. Ua “pure uana” te Faaora i roto i Toʼna taime ahoaho rahi.10 Te tahi mau pure, e faahitihia ia te parau haamauruuru, e e anihia i te haamaitairaa no to tatou utuafare e no tatou iho. Area râ i te mau taime mauiui mau e te fifi rahi, e hau atu paha ia o te titauhia i te ani-noa-raa. Te na ô ra te Fatu, “Ua manaʻo oe e horoa-noa-hia te reira ia oe, aita ra hoi oe i feruri noa aʻe maori râ i te ani mai iaʻu.”11 No te farii i te tahi mau haamaitairaa na roto i te pure, e mea titauhia ia te haaraa, te ohipa, e te faaitoitoraa.

Mai teie te huru, i te tahi mau taime e riro te haapaeraa maa ei iteraa papu no to tatou aau haehaa. Mai ta Alama i parau i te nuu no Zarahemela: “I haapae aʻenei au i te maa, e i pure aʻenei hoi au i na mahana e rave rahi, ia itea taua mau mea nei iaʻu iho. E ite maite nei au e, o te parau mau ia; na te Fatu na te Atua iho hoi i faaite mai iaʻu i te reira i toʼna ra Varua Maitai.”12 Ia haapae anaʻe tatou i te maa, e faahaehaahia to tatou aau,13 e na te reira e faafatataʼtu ia tatou e te Atua e Taʼna ra mau opuaraa.

Te fanaʻo nei tatou i te pure i te mau mahan atoa no te mau mea naʻinaʻi e te mau mea rahi i roto i to tatou oraraa. A hiʻo na i te parau a Amuleka, tei aʻo mai ia tatou ia pure i roto i ta tatou mau faaapu, e no niʻa i ta tatou mau nana animala; i roto i to tatou mau fare, no niʻa i to tatou mau utuafare, i te poʻipoʻi, i te avatea, e i te pô; ia pure ia paruruhia tatou i te mana no to tatou mau enemi e te diabolo; ia tiʻaoro atu Iaʼna no ta tatou mau faaapu maa; ia ninii atu i to tatou mau varua i te vahi moʻemoʻe e i roto i te medebara. Ia ore ra tatou e tiʻaoro afaro atu i te Atua ra, e tiʻa ia ia tatou ia vaiiho i to tatou mau aau i te haafatata-tamau-atu Iaʼna ra i roto i te pure.14

Ua tano maitai te parau aʻo a Amuleka i to tatou nei anotau, mai te pure ra a te hoê vahine: “A haamaitai mai ia Jason e a paruru iaʼna a tavini ai oia i to matou aiʻa fenua i roto i teie taime tamaʻi.” Te na ô ra te hoê metua vahine i roto i taʼna pure: “A haamaitai mai ia Jeanne, ia rave hoi oia i te mau faaotiraa tano.” Te na ô ra te pure a te hoê metua tane: “E te Metua i te Ao ra, a haamaitai mai ia Tihoni i roto i taʼna mau ohipa misionare, ia matara mai te mau opani fare noʼna, e ia farerei hoi oia i te feia e hinaaro ra i te evanelia.” Te na ô ra te pure a te hoê tamarii, “a tauturu mai iaʻu ia ore au e rave i te ohipa ino i teie mahana, e ia ravaʻi ta matou maa no te amu, e aore ra ia maitaihia mai o mama.” Teie ia te mau huru pure o te faahitihia i roto i te mau fare mure ore i te raʻi. Ua ite te Atua i to tatou mau hinaaro hohonu roa aʻe,15 tera râ te hinaaro nei oia ia tatou ia haafatataʼtu iaʼna ra na roto i te faaroo ma te aniraa i te mau haamaitairaa, te parururaa, e te tamahanahanaraa.

Ua faaite aʻena atu vau ia outou i te hoê aamu a rave ai au i taʻu tau faehau i roto i te Piti o te Tamaʻiraa Rahi. E ere au i te taata aito. Tera râ ua rave mau vau i taʻu ohipa. Ua faaoromaʻi e ua ora mai au. Ua faataahia vau i niʻa i te pahi ra o Liberty na te Hau Beretane, e ua faaue maira matou i San Francisco no te tere atu i Suez i Aiphiti. Ua tere au na niʻa i teie pahi no e 83 mau mahana i te maoro, e ua tapae atu matou no te hoê taime poto i Auckland, Niu Terani. O vau anaʻe te melo no to tatou Haapaoraa i niʻa i taua pahi ra. I te mau mahana Sabati, e haere ia vau i te muaraa no te pahi ma taʻu mau buka papairaa moʻa e te buka himene. Noaʼtu te puai o te mataʻi, ua taiʻo vau i taʻu mau papairaa moʻa, ua pure au, e ua himene au i te tahi mau himene pureraa. Ua tiʻaoro rahi au i te Fatu e ahiri e e ora mai au i muri mai i te tamaʻi e e hoʻi mai au i pihai iho ra i toʻu hoa faaipoipo e te utuafare, e tutava ia vau i te haapao maite i te mau fafauraa moʻa i ravehia e au i toʻu bapetizoraahia, e tae noaʼtu hoi te tapuraa e te fafauraa no te autahuʻaraa, e taʻu mau euheraa no te hiero.

Ua tavere atoa to matou pahi i te hoê pahi faauta mori arahu tei papaahia i te auahi no te faahaere atu i Auckland, Niu Terani. Ua opaopa noa taua pahi ra i muri mai ia matou. Noaʼtu e aita matou i ite mata atu, ua ite matou ra te tamoemoe noa mai ra te mau pahi soumarin ia matou. A tavere noa ai matou i taua pahi ra, ua roohia matou i te hoê vero ino roa. I muri iho noa mai to matou faarooraa i te parau e e rave rahi mau pahi tei taahuri. No te toiaha hoi no te pahi ta matou e tavere ra, aita ia e puai faahou no to matou pahi no te faau atu i roto i te mau are miti rarahi, e ua opaopa noa to matou pahi. E taʻi noa ia te pahi i te mau opaoparaa atoa. Oia mau, ua pure au, e e mea papu ua pure atoa te pae rahi o te mau taata. I muri iho mai ua faaea aʻera te mataʻi. Ua mauruuru roa vau no te faaururaa rahi e te tamahanahanaraa taʻu i farii no roto mai i te mau pure taʻu i faahiti i taua taime e i te tahi atu mau taime no te ati e tae roa mai i teie nei.

Inaha, ua na o mai te Faaora ia tatou, “E pure i roto i to outou mau fetii i te Metua na roto noa i toʻu ra iʻoa, ia haamaitaihia ta outou mau vahine e te mau tamarii hoi.”16 I to tatou tau, te poroʻi nei te Ekalesia ia tatou ia faatupu i te pure utuafare i te mau pô atoa e i te mau poʻipoʻi atoa.

Ua faaroo vau i te hoê taime i te hoê orometua Paraimere i te aniraa i te hoê tamaiti mai te mea te faahiti anei oia i taʼna mau pure i te mau pô atoa.

Ua pahono aʻera oia, “E.”

Parau atura te orometua Paraimere, “E te faahiti atoa ra anei oe i te pure i te poʻipoʻi?

Na o maira te tamaiti, “Aita, aita vau e riʻariʻa nei i te ao.”17

E ere no to tatou riʻariʻa i te poiri te tumu tatou e faahiti ai i te pure—i te ao e aore ra i te pô.

E faaururaa rahi o te roaa no roto mai i te pure utuafare. I te mau mahana poiri ra no te Tau Tamaʻiraa Piti, ua topa te hoê paura i rapae noa mai i te fare naʻinaʻi o te Taeae Patey, oia hoi te hoê metua tane api i te oire ra no Liverpool, Beretane, aita râ te paura i paaʻina. Ua pohe taʼna vahine, no reira naʼna e haapao ra i ta raua mau tamarii. Ua haaputuputu aʻera oia i taʼna mau tamarii no te faahiti i te pure utuafare. Ua pure haehaa mau ratou paatoa … e i te otiraa ta ratou pure, ua parau aʻera te mau tamarii: ‘E Papa, e ora tatou i teie nei. E ora mau ihoa tatou i roto i to tatou fare i teie pô.’

“No reira, ua haere atura ratou e taoto, a vai tarava noa ai teie paura i niʻa i te repo fenua i rapaeau noa mai i to ratou opani fare. Ahiri te reira i paaʻina, ua ino roa ia e 40 e aore ra e 50 rahiraa fare, e ua pohe mai ia e 200 e aore ra e 300 rahiraa taata… .

“Ia poʻipoʻi aʻe, ua faaateahia te hui raatira no e 48 mau hora i te maoro, e ua afaʻihiaʼtu te paura… .

“I te hoʻiraa mai o Patey tane, ua ani aʻera oia i te taata faatere, ‘Eahaʼtura?’

“‘I to matou raveraa mai i te paura, ua fatata roa ia i te paaʻina mai. Ua maere roa matou no te aha aita i paaʻina.’”18 E tupu mau ihoa te mau semeio ia putuputu anaʻe te mau utuafare.

Ua parau mai te Faaora ia pure tatou no te feia o te “faaino mai” ia tatou.19 Te moʻehia ra paha ia tatou i te pure atu no ratou. Ua taa maitai te peropheta i teie parau tumu. Ua pure uʻana oia, e ua tae mai ihoa te mau haamaitairaa no te raʻi mai.

Te na ô ra te taata ra o Daniel Tyler, e hoa no te Peropheta: “I te taime a aro mai ai o Viliamu Semita e o vetahi e i te Peropheta i te oire ra no Ketelani, … ua haere atu vau i te hoê apooraa … o te faaterehia ra e Iosepha. A tomo atu ai au i roto i te fare haapiiraa na mua te haamataraa te apooraa, ua ite atu vau i toʼna hohoʻa mata oto e te roimata tahe i niʻa i toʼna na papariʻa… . Aita i maoro i muri iho mai, ua himene aʻera te amuiraa, e ua haamata aʻera oia i te apooraa na roto i te faahitiraa i te pure. Aita oia i hiʻo mai i te amuiraa taata, ua fariu maira oia i toʼna tua e ua tuturi aʻera oia i raro, ma te hiʻo afaro atu i te papaʻi fare. Ua na reira oia, no te huna atu i toʼna oto rahi e i toʼna mata rarirari.

“E rave rahi mau tane e mau vahine taʻu i faaroo i te pure—te mau tane ihoa râ—oia hoi te feia ite ore e te feia maramarama, e tae noaʼtu i te feia aravihi i te orero parau. Aita roa ra vau i faaroo atu i te hoê taata e paraparau i te Atua ra mai ia Iosepha nei te huru, e au ra e tei mua oia i te aro o te hoê metua tane o te faaroo ra i te taʻi a te hoê tamarii haapao maitai mau. E taata ite ore hoi o Iosepha i taua tau ra, area râ i roto i taua pure ra, taʼna i faahiti no te mau taata tei faahapa mai iaʼna no te peeraa i te eʻa ee e no te toparaa i roto i te hara, ua pure ia oia ia faaore mai te Fatu i ta ratou mau hape, e ia araara faahou mai to ratou mata, ia ite faahou mai ratou—teie nei pure, e au ra ia e tei te raʻi ra ratou e te farii ra ratou i te haapiiraa. Aita oia e faaoru ra iaʼna, aita oia i faateitei i toʼna reo na roto i toʼna manaʻo anaanatae rahi. E mea maru ra toʼna reo, mai te huru reo o te hoê taata e paraparau ra i te hoê hoa. E au ra iaʻu e, ua vehihia te paruru, e ua ite atura vau i te Fatu i te tiʻa-noa-raa i rotopu i Taʼna mau tavini haehaa roa ra aʻe… . Te reira ïa te pure faahiahia roa aʻe … i rotopu i te mau pure atoa taʻu i faaroo.”20

A fatata mai ai te pohe e te tiʻa-faahou-raa o te Faaora, ua pûpû oia i taʼna pure hopea no Taʼna mau pipi e no te taata nei. I muri aʻe iho i te haapoupouraa i taʼna mau aposetolo i te Metua ra e i te pureraa no ratou, ua pure aʻera oia no te feia o te tiʻaturi mai Iaʼna na roto i ta ratou parau, e ua tiʻaoro atu oia i te Metua i te Ao ra no tatou paatoa. Ua pure oia ia riro tatou ei Hoê Iaʼna ra mai Iaʼna ra ei Hoê i te Metua ra, e ia tiʻaturi hoi te ao nei e i tonohia mai Oia e te Metua ra.21

Aita atu a e pure faaputapu rahi i te aau mai teie horoahia mai e te Faaora iho i roto i te O no Getesemane. Ua faaatea atu oia i Taʼna ra mau aposetolo, ua tuturi i raro, e ua pure aʻera oia, “E taʻu Metua, ia tiʻa ia oe ra, e hopoi atu i teie nei aʻua, ia tupu ra to oe hinaaro, eiaha toʻu.”22 A na reira atoa na tatou e tiʻa ai, oia hoi a faatupu i teie huru pure no Getesemane ra: “ia tupu to oe hinaaro, eiaha ra toʻu.” Na roto i te faahitiraa i teie huru parau, te faaite ra tatou i to tatou auraroraa mau i te mau opuaraa a te Fatu i roto i to tatou oraraa. Mai te au i Taʼna i parau mai, “I ati mai outou iaʻu ra, e ia vai maite taʻu parau i roto ia outou na, e ani noa ia outou i taoutou i hinaaro, e e horoahia ia ia outou.”23 E mahana oaoa mau teie no tatou tataitahi, ia pure anaʻe tatou “no te ani noaʼtu Iaʼna ra, [e] faaroo [mai] ïa Oia ia tatou.”24

Te tiʻaturi nei au e, a faahiti ai tatou i ta tatou mau pure i te mau mahana atoa, ia haamanaʻo tatou i te ani atu i te mau haamaitairaa a te Fatu no to tatou peropheta here, oia hoi te Peresideni Gordon B. Hinckley. Aita roa e taata, e tae noaʼtu toʼna na tauturu i ite i te toiaha mau o taʼna mau hopoia. Teie ïa toʻu iteraa papu, na roto i te iʻoa o Iesu Mesia ra, amene.

Te mau nota

  1. Genese 4:26.

  2. A hiʻo 2 Nephi 32:9; 3 Nephi 20:31.

  3. Mataio 6:9–13.

  4. A hiʻo Luka 22:41.

  5. Te mau Himene, no. 77.

  6. A hiʻo Luka 18:10–14.

  7. PH&PF 25:12.

  8. A hiʻo Ieremia 29:13.

  9. A hiʻo Enosa 1:4.

  10. Luka 22:44.

  11. PH&PF 9:7.

  12. Alama 5:46.

  13. A hiʻo Maseli 35:13.

  14. A hiʻo Alama 34:20–27.

  15. A hiʻo Mataio 6:8.

  16. 3 Nephi 18:21.

  17. Faanahohia mai e Tal D. Bonham, The Treasury of Clean Church Jokes, mai tei faahitihia i roto Cal and Rose Samra, neneiraa, Holy Humor (1997), 23.

  18. Andre K. Anastasiou, i roto Conference Report, atopa 1946, 26.

  19. Mataio 5:44.

  20. Juvenile Instructor, fepuare 1892, 127–28.

  21. Ioane 17:21.

  22. Luka 22:42.

  23. Ioane 15:7.

  24. 1 Ioane 5:14.