„Eu v-am dat o pildă”
Cel mai măreţ exemplu care a existat pe pământ este Salvatorul nostru, Isus Hristos… El ne invită să urmăm exemplul Său perfect.
Când am meditat la datoria mea de a împărtăşi Evanghelia, m-am gândit la cei dragi a căror influenţă blajină m-a ajutat să găsesc îndrumarea divină care mi-a susţinut progresul spiritual. În momente importante din viaţa mea, Tatăl din Ceruri m-a binecuvântat cu persoane care au avut grijă de mine şi m-au ajutat să fac alegeri corecte. Ei au urmat acest sfat al Salvatorului: „Pentru că Eu v-am dat o pildă, ca şi voi să faceţi cum am făcut Eu”1.
Când eram copil, tatăl meu nu era membru al Bisericii şi mama mea devenise mai puţin activă. Locuiam în Washington, D.C., şi părinţii mamei mele locuiau la o distanţă de peste 4.000 de kilometri depărtare, în statul Washington. La câteva luni după ce am împlinit opt ani, bunica Whittle a venit să ne viziteze. Bunica era îngrijorată deoarece nici eu, nici fratele meu mai mare nu fusesem botezaţi. Nu ştiu ce anume le-a spus părinţilor mei cu privire la acest lucru, dar ştiu că într-o dimineaţă ne-a luat pe mine şi pe fratele meu în parc şi ne-a împărtăşit sentimentele ei despre importanţa de a fi botezat şi de a participa cu regularitate la adunările Bisericii. Nu-mi amintesc exact ceea ce a spus ea, dar cuvintele ei m-au emoţionat profund şi, curând, fratele meu şi cu mine am fost botezaţi.
Bunica a continuat să ne încurajeze. Mi-amintesc că de fiecare dată când fratele meu sau eu primeam însărcinarea de a rosti o cuvântare în Biserică, o sunam şi o rugam să ne ajute. În câteva zile, primeam prin poştă o cuvântare scrisă de mână. După un timp, ea ne-a ajutat dându-ne doar un plan al cuvântării, fapt care necesita mai mult efort din partea noastră.
Bunica, cu respect şi curaj, l-a ajutat pe tatăl nostru să înţeleagă cât de important era ca el să ne ducă personal cu maşina la Biserică. Ea ne-a ajutat, în multe feluri, să simţim nevoia de a avea Evanghelia în viaţa noastră.
Lucrul cel mai important era faptul că ştiam că bunica ne iubea şi că iubea Evanghelia. Ea a fost un exemplu minunat! Sunt recunoscător pentru mărturia pe care mi-a împărtăşit-o când eram foarte tânăr. Influenţa ei mi-a schimbat viaţa în bine pentru totdeauna.
Mai târziu, cu puţin înainte de absolvirea universităţii, m-am îndrăgostit de o tânără fată frumoasă, pe nume Jeanene Watkins. Credeam că şi ea începuse să aibă sentimente de afecţiune profunde faţă de mine. Într-o seară, când vorbeam despre viitor, ea, cu grijă, a făcut o aluzie care mi-a schimbat viaţa pentru totdeauna. A spus: „Când mă voi căsători, voi face acest lucru în templu, alături de un misionar credincios, întors din misiune”.
Până atunci, nu mă gândisem prea mult la misiune. În acea noapte, mi-am schimbat radical modul de gândire privind slujirea misionară. M-am dus acasă şi n-am putut să mă gândesc la nimic altceva. Am stat treaz toată noaptea. În ziua următoare, nu m-am putut concentra în timpul orelor de la şcoală. După multe rugăciuni, am luat decizia de a mă întâlni cu episcopul meu şi de a începe completarea cererii de a sluji în misiune.
Jeanene nu mi-a cerut niciodată să slujesc într-o misiune de dragul ei. Mă iubea suficient de mult pentru a-mi vorbi despre convingerile ei şi, apoi, mi-a dat ocazia să-mi aleg singur calea în viaţă. Amândoi am slujit în misiuni şi, mai târziu, am fost pecetluiţi în templu. Curajul şi angajamentul lui Jeanene de a trăi potrivit convingerilor sale religioase au influenţat în bine viaţa noastră. Sunt convins că n-am fi găsit fericirea de care ne bucurăm fără credinţa sa puternică în principiul de a-L sluji în primul rând pe Domnul. Ea este un minunat exemplu de neprihănire!
Amândouă, bunica Whittle şi Jeanene, m-au iubit suficient de mult încât să-mi împărtăşească convingerea pe care o aveau despre faptul că rânduielile Evangheliei şi faptul de a sluji Tatălui din Cer urmau să-mi binecuvânteze viaţa. Niciuna dintre ele nu m-a forţat sau nu m-a făcut să simt că nu eram destul de bun. Pur şi simplu, ele m-au iubit şi L-au iubit pe Tatăl din Ceruri. Amândouă au ştiut că El îmi putea schimba viaţa mai mult decât puteam eu singur. Fiecare m-a ajutat cu multă dragoste şi curaj să trăiesc într-un mod care să-mi aducă cea mai mare fericire.
Cum putem, fiecare dintre noi, să devenim o influenţă atât de importantă? Trebuie să ne asigurăm că îi iubim sincer pe cei care dorim să-i ajutăm în mod corect astfel încât să poată începe să dobândească încredere în dragostea lui Dumnezeu. Pentru foarte mulţi oameni, primul pas în acceptarea Evangheliei este dobândirea credinţei că există un Tată în Cer, care îi iubeşte pe deplin. Acea credinţă este mai uşor de dezvoltat când au prieteni sau membri ai familiei care îi iubesc în acelaşi fel.
Acordându-le încredere în dragostea dumneavoastră îi puteţi ajuta să-şi dezvolte încrederea în dragostea lui Dumnezeu. Apoi, prin comunicarea dumneavoastră drăgăstoasă şi atentă, vieţile lor vor fi binecuvântate prin împărtăşirea lecţiilor pe care le-aţi învăţat, prin experienţele pe care le-aţi avut şi principiile pe care le-aţi urmat pentru a găsi soluţii la propriile dumneavoastră probleme. Arătaţi-vă interesul sincer cu privire la bunăstarea lor; apoi, depuneţi-vă mărturia despre Evanghelia lui Isus Hristos.
Puteţi ajuta în moduri care au la bază principiile şi doctrinele Evangheliei. Încurajaţi-i pe cei care îi iubiţi să caute să înţeleagă ceea ce Domnul ar dori ca ei să facă. O cale prin care puteţi face aceasta este aceea de a adresa întrebări care să-i determine să se gândească şi apoi acordaţi-le timp suficient – fie ore, zile, luni sau mai mult – să mediteze şi să caute să găsească răspunsurile ei înşişi. Puteţi să-i învăţaţi să se roage şi să recunoască răspunsurile la rugăciunile lor. Ajutaţi-i să ştie că scripturile sunt o sursă importantă de primire şi recunoaştere a răspunsurilor. În acest fel, îi veţi ajuta să se pregătească pentru ocazii şi încercări viitoare.
Scopul lui Dumnezeu este „să [realizeze] nemurirea şi viaţa veşnică a omului”2. Acesta este principiul fundamental care motivează tot ceea ce facem. Uneori suntem atât de preocupaţi de lucruri pe care le considerăm fascinante sau devenim atât de implicaţi în responsabilităţi lumeşti încât pierdem din vedere obiectivele lui Dumnezeu. Dacă vă concentraţi, în mod constant, asupra principiilor de bază, veţi înţelege mai bine ceea ce trebuie să faceţi şi veţi produce mai multe roade pentru Domnul şi mai multă fericire pentru dumneavoastră.
Când vă concentraţi asupra principiilor de bază ale planului salvării, veţi împărtăşi mai din plin ceea ce cunoaşteţi, deoarece înţelegeţi importanţa eternă a rânduielilor Evangheliei. Veţi împărtăşi ceea ce cunoaşteţi într-un mod care îi va încuraja pe prietenii dumneavoastră să dorească să fie întăriţi spiritual. Îi veţi ajuta pe cei dragi să dorească să se supună tuturor poruncilor Sale şi să ia asupra lor numele lui Isus Hristos.
Amintiţi-vă, convertirea persoanelor este doar o parte a lucrării de salvare. Încercaţi întotdeauna să întăriţi familiile. Când predaţi, gândiţi-vă la importanţa pecetluirii familiilor în templu. Cu unele familii s-ar putea să dureze ani, aşa cum a fost cazul părinţilor mei. După mulţi ani de la botezul meu, tatăl meu a fost botezat şi, mai târziu, familia mea a fost pecetluită în templu. Tatăl meu a slujit ca oficiant pentru pecetluiri în templu şi mama mea a slujit acolo cu el. Când aveţi perspectiva rânduielilor pentru pecetluirile din templu, veţi ajuta la construirea împărăţiei lui Dumnezeu.
Amintiţi-vă, dragostea faţă de ei este baza puternică necesară pentru a-i influenţa pe cei care îi iubiţi. Influenţa bunicii mele Whittle şi a soţiei mele, Jeanene, ar fi fost neînsemnată dacă nu aş fi ştiut în primul rând că ele mă iubeau şi doreau ca eu să am ce-i mai bun în viaţă.
Pe lângă faptul de a-i iubi, aveţi încredere în ei. În unele cazuri ar putea părea greu să aveţi încredere, dar găsiţi un mod de a avea încredere în ei. Copiii Tatălui din Cer pot face lucruri uimitoare atunci când simt că există încredere în ei. Fiecare copil al lui Dumnezeu în viaţa muritoare a ales planul lui Dumnezeu. Aveţi încredere că, dacă vor avea ocazia, vor face această alegere din nou.
Împărtăşiţi principii care îi ajută pe cei care îi iubiţi să înainteze pe cărarea spre viaţa eternă. Amintiţi-vă, noi toţi creştem puţin câte puţin. Şi dumneavoastră aţi avut nevoie de timp pentru a înţelege Evanghelia. Împărtăşiţi Evanghelia în mod simplu.
Mărturia dumneavoastră personală despre ispăşirea lui Isus Hristos este un instrument puternic. Alte resurse sunt: rugăciunea, Cartea lui Mormon, celelalte scripturi şi angajamentul dumneavoastră faţă de rânduielile preoţiei. Toate acestea vă vor ajuta să primiţi inspiraţie prin intermediul Spiritului, pe care este foarte important să vă bazaţi.
Pentru a fi eficienţi şi a face la fel cum a făcut Hristos3, concentraţi-vă asupra acestui principiu de bază al Evangheliei: ispăşirea lui Isus Hristos face posibil ca noi să devenim mai asemănători Tatălui nostru din Cer, astfel încât să putem trăi etern împreună cu familiile noastre.
Nu există doctrină mai importantă pentru lucrarea noastră decât ispăşirea lui Isus Hristos. În orice ocazie potrivită, depuneţi mărturie despre Salvator şi puterea sacrificiului Său ispăşitor. Folosiţi scripturile care ne învaţă despre El şi motivul pentru care El este modelul perfect pentru fiecare în viaţă.4 Va trebui să studiaţi cu sârguinţă. Nu fiţi atât de absorbiţi de lucruri neimportante, încât să uitaţi să studiaţi doctrina şi învăţăturile Domnului. Dacă aveţi o bază doctrinală solidă şi personală, puteţi fi o sursă puternică de împărtăşire a adevărurilor vitale altora, care le aşteaptă cu disperare.
Noi slujim Tatălui nostru din Cer, în modul cel mai eficient, influenţându-i pe alţii şi slujindu-le în mod drept.5 Cel mai măreţ exemplu care a existat pe pământ este Salvatorul nostru, Isus Hristos. Slujirea Sa în viaţa muritoare a fost plină de învăţături, de slujire şi de dragoste. El a stat împreună cu oameni care erau consideraţi de alţii a fi nedemni de tovărăşia Sa. El i-a iubit pe fiecare dintre ei. A înţeles nevoile lor şi i-a învăţat Evanghelia Sa. El ne invită să urmăm exemplul Său perfect.
Eu ştiu că pentru a avea pace şi fericire în această viaţă trebuie să trăim conform Evangheliei Sale. Sper ca noi să ne amintim să urmăm exemplul Său împărtăşind dragostea noastră, încrederea şi cunoaşterea adevărului celor care încă nu au acceptat în întregime Evanghelia glorioasă. În numele lui Isus Hristos, amin.