Pehe
Te fa’a’ohipara’a i te buka hīmene


Te fa’a’ohipara’a i te buka hīmene

’Ua fa’aineinehia teie tufa’a nō te tauturu ia ’oe ’ia fa’a’ohipa maita’i i teie buka hīmene. Te vai nei te mau ha’amāramaramara’a nō ni’a i te mau tufa’a nō te buka hīmene; te mau ha’api’ira’a nō te fa’a’ohipa i te mau hīmene nō te ha’aputuputura’a, nō te tahi mau pupu hīmene, ’e nō te tahi mau pupu hīmene ta’a ’ē; ’e te arata’ira’a na te mau feiā fa’atere ’āpī nō te ’ohipa hīmene, na te feiā fa’ata’i hamonia, ’e te feiā fa’ata’i piāna,

TE MAU TUFA’A NŌ TE BUKA HĪMENE

Tābula ’ohipa

’Ua tātufa’ahia teie mau hīmene i roto hō’ē ’ahuru ma hō’ē tufa’a. Te mau hīmene hō’ē ā tō rātou parau tumu ’ua tu’uhia ïa i roto i te hō’ē ā tufa’a. ’Eiaha e fa’aiti i te fa’a’ohipa i teie mau hīmene nō te mea ’ua tu’uhia te reira i roto i te hō’ē tufa’a ta’a ’ē. Mai teie te huru, te vai nei te tahi mau hīmene nō te ’oro’a, «’Auē te pa’ari e te aroha», ’e «Te māere nei au» e nehenehe i te reira ’ia hīmenehia nō te tahi atu mau tumu, ’e e nehenehe ato’a ho’i i te tahi mau ’īrava nō te tahi atu mau hīmene ’ia fa’a’ohipahia nō te Pāsa. E nehenehe ato’a i te tābula nō te mau parau tumu ’ia tauturu ia ’outou ’ia mā’iti i te mau hīmene tano nō te tahi mau parau tumu.

Te mau tāpa’o nō te marū ’e te vitivitira’a

Na teie mau tāpa’o e fa’a’ite mai i te huru nō te hīmenera’a i te mau hīmene mai te au i te vāhi e tano. Te vai nei ho’i te tāpa’o nō te vitivitira’a (mai teie te huru

= 69-76), ’e ’ua hōro’ahia mai te reira ’ei arata’i.

Te mau tāpa’o na te feiā fa’ata’i piana ’e te hamonia

Na teie mau tāpa’o tuea

i roto i te mau hīmene e fa’ata’a nei i te mau nota e fa’ata’i na mua e ha’amata ai i te hīmene. Na mua e fa’ata’i ai i te pehe nō te hīmene, ’a hi’o maita’i i teie mau nota o te tano’ia fa’ata’ihia na mua. E nehenehe tā ’outou ’ia tāpa’o i teie mau nota i roto i tā ’outou iho buka, mai te mea iho ā ra ’e ’aita te fa’ahopera’a i te pae hope’a nō te hīmene.

E nehenehe tā ’outou ’ia ha’apoto ’e ’aore rā ’ia fa’aroa i teie tufa’a nō te pehe i fa’ata’ahia, Mai te mea e hīmene mātau-’ore-hia teie, ’a fa’ata’i i te tā’āto’ara’a nō te mau nota i tītauhia ’ia fa’ata’i, nō te tauturu i te ’āmuira’a ’ia pāpū i taua hīmene ra. Mai te mea e hīmene mātauhia, e nehenehe ïa i te tufa’a hope’a noa nō te reira ’ia fa’ata’ihia. ’Ia ha’apoto ’outou i te fa’ata’i i te mau nota i fa’ata’ahia, ’a fa’atāere ri’i ’ia tae i te pae hope’a nō te ha’apāpūra’a ’e te fa’a’oti nei ’outou.

Te mau ’īrava fa’ahōrora’a

I roto i te mau peu Keretetiāno tahito, nō roto mai teie mau hīmene i te mau pāpa’ira’a mo’a. Nō roto mai ho’i te pae rahi o tā tātou mau hīmene ’āpī i te mau pāpa’ira’a mo’a i te pae hope’a nō te mau hīmene.

Te mau fa’ahorora’a

Te vai nei e toru fa’ahorora’a i te pae hope’a nō teie buka hīmene, e te tahi ato’a mau ha’amāramaramara’a poto noa nō ni’a i te reira. Te Mau Pāpa’ira’a Mo’a, Te Mau Parau Tumu ’e Te Mau Reni Mātāmua ’e Te Mau Upo’o Parau.

TE MAU HĪMENE NA TE ’ĀMUIRA’A

Te reo hō’ē ’e te mau tufa’a reo

E mea hina’arohia i roto i te ’Ēkālesia ’ia hīmene i te mau tufa’a reo ato’a (soprano, alto, tenor ’e te basse), ’ārea rā e mea hina’aro-ato’a-hia ho’i i te ’āmuira’a ato’a ’ia hīmene noa atu te huru o tō rātou reo. ’Ua fa’aineinehia teie mau hīmene’ ia tano nō te reo hō’ē ’e ’aore rā nō te mau tufa’a reo. Te vai nei te tahi mau hīmene e te tahi mau tufa’a nō te tahi mau hīmene e tei fa’aineinehia nō te reo hō’ē.

Mā’itira’a i te mau hīmene tano

E mea ti’a i te mau hīmene tā ’outou e mā’iti ’ia tano nō te mau purera’a e fa’aterehia ra, ’e ’ia faatae mai te vārua nō te hau.

E mea tano i te mau hīmene mātāmua ’ia fa’atupu i te ’āruera’a ’e te ti’aororaa; e ti’a ato’a i te reira ’ia fa’a’ite i te māuruuru nō te ’evanelia, te ’oa’oa nō te ’āmui-tāhō’ē-ra’a, ’e ’aore rā te ’ana’anatae nō te rave i te ’ohipa.

E mea ti’a i te hīmene ’oro’a ’ia tano i ni’a i te ’oro’a iho ’e ’aore rā nō te tāra’ehara a te Fa’aora.

E mea ti’a i te hīmene fa’afa’aeara’a ’ia tauturu i te ’āmuira’a ’ia fa’aau i te reira i ni’a i te parau tumu i a’ohia mai. E nehenehe i te ’āmuira’a ’ia ti’a mai i ni’a nō te hīmene i teie hīmene, mai te mea e tano ’ia na reira.

E mea ti’a i te hīmene hope’a ’ia tautauru i te ’āmuira’a ’ia ha’amāuruuru nō te mau mea tā rātou i fāri’i i roto i te taime purera’a.

’Aita teie mau hīmene ato’a e tano nō te mau ’ohipa ato’a e fa’aterehia e te ’Ēkālesia. E mea maita’i a’e paha te tahi mau hīmene nō te ha’aputuputura’a a te feiā ’āpī ’eiaha ra nō te purera’a ’oro’a.

Mā’itira’a i te mau ’īrava nō te hīmene

’Eita i te mea tītauhia ’ia hīmene i te mau ’īrava ato’a nō te hō’ē hīmene, maori rā mai te mea e ’aita te parau poro’i e pāpū ra. ’Eiaha ho’i e ha’apoto faufa’a ’ore noa i te hō’ē hīmene nā roto i te hīmenera’a i te ’īrava mātāmua ana’e ’e aore rā i te ’īrava mātāmua ’e te piti. Te hina’arohia nei ’ia hīmene tātou i te mau ’īrava ato’a i raro a’e i te mau nota.

Te huru nō te mā’itira’a i te mau hīmene

Te anihia nei te mau melo ’ia ha’api’i i te mau hīmene ’āpī ’e te mau hīmene ’eita i te mea pāpū roa ia rātou, ’e ’eiaha e hīmene noa i te mau hīmene ana’e tā rātou i ’ite. ’A hīmene i te mau hīmene mātauhia ’e te mau hīmene ’eita i te mea pāpu roa.

Te mau hīmene nō te ’āmuira’a titi

Nō te mau ’āmuira’a titi, ’a hīmene i te mau hīmene mātauhia, ’oia iho ā ra mai te mea e ’aita ebuka hīmene nā te ’āmuira’a. Teie te tahi mau hīmene e tano nō te reira: «Haere Mai, e te Feia Mo’a»; «’A haere mai te Ari’i»; «Haere mai e hīmene»; «Tai’o mai nā i tō mau maita’i»; «’A ha’apa’o»; «Arata’i mai e Iehova»; «E te mau nūna’a e»; «’Auē te pa’ari»; «E tamari’i au nā te Atua ra»; «’Ua ’ite au te ora nei tō’u Fatu»; «Ara mai tātou»; «’Oa’oa tātou i te tau nō te ora»; «’Auē te ta’ata i parau ia Iehova»; «Te hina’arohia nei te feiā ’ohipa»; «E te Fa’aora o ’Īseraēla»; «’Auē te ’oa’oa e»; «’Auē te Vārua o te Atua»; «Māuruuru mātou e te Atua»

E nehenehe tā ’outou e nene’i i teie mau hīmene i ni’a i tā ’outou tapura ’ohipa nō te ’āmuira’a, maori rā mai te mea ē te vai ra te hō’ē parau fa’a’ite nō te ’ōpani i te reira.

Te mau hīmene na te mau pupu hīmene e te tahi atu mau pŭpŭ taa ê

Faaohiparaa i te mau hīmene na te pau pŭpŭ hīmene

I roto i teie buka hīmene, aita e faataaraa no te mau hīmene na te pŭpŭ hīmene e na te amuiraa. E mea tano roa i te mau pŭpŭ hīmene ia faaohipa i te mau hīmene atoa i roto i teie buka hīmene. E nehenehe atoa i te mau pŭpŭ hīmene aita i roto i teie buka himene.

Ua faahaehaahia te mau nota no te tahi mau himene i roto i te mau buka hīmene matamua ia au te reira no te amuiraa. E mea tano i te mau pŭpŭ hīmene ia tapea noa i te mau buka hīmene tahito ia tia ia ratou ia faaohipa i teie mau nota teitei e te mau tauiraa nota. Mai te mea e hoê ana’e iho buka hīmene tahito e vai ra, e nehenehe ia iriti mai i te hoho’a no teie mau himene e ia faaohipa i te reira, mai te mea e aita i opanihia.

Te Faahuru-ê-raa i te mau hīmene na te pŭpŭ hīmene

E nehenehe i te pŭpŭ hīmene ia hīmene i teie mau hīmene ma te faahuru ê ore i te reira. E nehenehe atoa hoi ta outou ia faahuru ê rii i te huru no te hīmeneraa i te reira; tera râ, eiaha e faahuru ê rahi roa, e e mea tano hoi i te tauiraa ia tano maitai no te huru o te hīmene. Teie te tahi huru ravea ta outou e nehenehe ia faaohipa:

  1. A faahīmene i te mau tane, te mau vahine, e aore râ i te mau tane e te mau vahine i te hoê irava ma te reo hoê

  2. A faahīmene amui i te amuiraa e te pŭpŭ hīmene i te irava hopea e aora râ i te faaho’iraa no te hīmene. (Teie te hoê ravea no te tauturu i te amuiraa ia faapii i te tahi mau hīmene.)

  3. A faahīmene i te mau vahine i te hoê irava, mai tei faaitehia i raro nei i raro a’e i te upoo parau, “Te mau hīmene no te reo vahine.”

  4. A faahīmene i te mau tane i te hoê irava, mai tei faaitehia i raro nei i raro a’ i te upoo parau, “Te mau hīmene no te reo tane.”

  5. A faahīmene i te mau vahine reo teitei (soprano) ana’e e te mau tane reo teitei (ténor) ana’e i te hoê irava.

  6. A faahīmene i te mau tane (ténor e basse) i te reo hoê (mélodie) e te mau vahine (alto e soprano) i te reo alto

  7. A faahīmene i te hoê tufaa no te pŭpŭ hīmene i te reo hoê (mélodie) e te pae i ta ratou iho tufaa ma te tapiri noa i te vaha.

Te mau hīmene no te reo vahine

Te vai nei te tahi mau hīmene i roto i teie buka i faataahia na te mau vahine, e e nehenehe i te reira ia himenehia e te mau vahine e aore râ a te pŭpŭ hīmene vahine. E nehenehe atoa i te mau tuahine ma te faahuru ê ore i te pehe e ma te faaohipa e piti ana’e reo vahine (soprano e alto) e aore râ e toru reo (mai te mea eita te reo ténor i te mea haehaa roa).

Te mau hīmene no te reo tane

Te vai nei te tahi mau hīmene i roto i teie buka i faataahia na te mau tane, e ua tuuhia te reira i roto e piti tufaa: Na te mau tane, na te pŭpŭ tane, e Pŭpŭ hīmene, na te pŭpŭ hīmene tane. No te pureraa autahu’araa, e mea tano ia maiti i te mau hīmene i faataahia na te amuiraa e aore râ Na te mau tane

Te vai nei te tahi mau hīmene i faataahia na te pŭpŭ hīmene tane; oia atoa, te vai nei te tahi mau hīmene i faataahia na te amuiraa e Na te mau tane co te nehenehe ia faaohipahia no te pŭpŭ hīmene tane e aore râ no te maha reo:

Hōho’a
Hymn showing what men sing

Bartons:
hīmene i te reo hoê (mélodie)

Ténor hoê:
hīmene i te reo alto na nia noa a’e i te mélodie

Ténor piti:
hīmene i te reo ténor

Basse:
hīmene i te reo basse

Te fifi rahi no te faaohipa i te tahi mau hīmene na te pŭpŭ hīmene tane, oia hoi, e mea fifi i te tahi mau tane ia hīmene teitei mai te alto te huru; e no reira e mea tano i te tahi mau nota ia tauihia. E nehenehe atoa ia outou ia faahaehaa rii i te nota note te himene, ma te taui rii atoa i te reo tane (basse).

Na te mau feia aratai himene api

Te mau faito,te mau tapa’o, e te mau nota matamua no te faito

Ua faataahia te faito pehe no te hoê hīmene mai te hoê reni tia i te tahi atu reni tia:

Hōho’a
Example of a musical measure

I roto i te buka hīmene, mai te mea e faahaerehia te hoê faito pehe i nia i te reni i muri mai, aita ïa te hoê reni tia e tuuhia i nia i te hopea no taua reni ra; na te reira e faaite e faahopehia te faito pehe i nia i te reni i mai:

Hōho’a
measure on two lines

Te vai nei e piti numera no te mau tapa’o faito (hoê numera i ni a’e i te tahi iho numera, mai teie te huru, 2/4), e ua faaitehia te reira i te amuaraa no te mau himene tataitahi. Na te numera i nia e faaite i te vitivitiraa, e na te numera i raro e i te huru no te vitivitiraa o te nota (

). Faahoho’araa, 3/4, te faaite nei teie e te vai ra e toru vitivitiraa i roto i te hoê faito pehe no te hīmene, e na hoê nota maha (
) te vitivitiraa.

E mea tano i te hautiraa matamua no te rima (a hi’o i te hoho’a) ia tano i te nota matamua. Ua riro te nota matamua no te faito pehe ei nota puai a’e. Te vai nei e rave rahi hīmene aita e haamatahia nei i te nota matamua no te faito pehe, e te haamatahia nei te reira i te nota hopea e no reira e faahaerehia te rima i nia, na mua a’e e faahaerehia ai i raro.

Te huru no te aratairaa

Na te reira e tauturu i te amuiraa ia hīmene tahoê. Eiaha e hauti rahi roa i te rima. Na te mau periota i nia i teie mau faahoho’araa e faaite nei i te taime no te taui i te hautiraa o te rima.

Te hoho’a no te vitivitiraa piti (no te mau himene i tapa’ohia i te 2/2 e 2/4):

Hōho’a
two-beat pattern

Te hoho’a no te vitivitiraa toru (no te mau hīmene i tapa’ohia i te 3/4 e 3/2):

Hōho’a
three-beat pattern

Te hoho’a no te vitivitiraa maha (no te mau hīmene i tapa’ohia i te 4/4):

Hōho’a
four-beat pattern

Te hoho’a no te vitivitiraa ono (no te mau himene i ta tapa’ohia i te 6/8 e 6/4):

Hōho’a
six-beat pattern

No te mau hīmene 6/8 e 6/4 e mea huru taere rii te vitivitiraa, mai te hīmene ra “Pō mo’a, pō marū” (n. 121), e nehenehe i te reira ia arataihia ma te faaohipa i teie hoho’a i nia nei, e aore râ ia faaohipa i teie hoho’a i raro nei:

Hōho’a
alternative six=beat pattern

No te mau hīmene 6/8 e 6/4 e mea huru vitiviti rii, mai te hīmene ra “’Auē te aroha rahi o te Tīa’i māmoe” (n. 133), e nehenehe i te reira ia arataihia ma te faaore i te nota piti e te pae i te pae i faaitehia i roto i te hoho’a no te vitiviti ono, e ma te tiai rii i te vahi te vai ra te mau periota:

Hōho’a
another alternative six-beat pattern

No te mau hīmene 6/8 e 6/4 e mea vitiviti roa, mai te hīmene ra, “E mea pūai te vero” (n. 52), e nehenehe i te reira ia arataihia ma te faaohipa i te hoho’a no te vitivitiraa piti, e tei roto na nota matamua e toru i te haereraa te rima i raro e na nota hopea e toru i te haereraa te rima i nia:

Hōho’a
another alternative six-beat pattern

Te tahi mau hīmene ohie ia aratai:

No te mau hīmene vitivitiraa piti: «E tae mai taua mahana»; «Mā’itihia e te Atua ra».

No te mau hīmene vitivitiraa toru: «Mai pe’e mai»; «’A ha’apa’o»; «’Ārue tātou nei»; «E te Atua fa’aro’o mai»; «Ha’api’i iā’u ’ia ’ite te maita’i».

No te mau hīmene vitivitiraa maha: «’Ei iā’u nei, tō’u Atua ē»; «A’Ia tai’o vau i te parau mo’a»; «Haere mai e hīmene»; «’Ua pure ānei ’oe?»; «Nehenehe te ao nei»; «Te mau nūna’a!»; Ti’aturira’a nō Ziona; «E hīmene tātou nei nō Ziona».

Na te feia faata’i apî no te hamonia e piano

Te tauiraa i te tahi ma nota

I roto i te tahi mau hīmene e mea ruru fifi te tahi mau nota ia hauti. E nehenehe ta outou ia taui rii i te reira, e ia tapa’o atoa hoi i ta outou iho buka hīmene no taua mau nota ra.

Te vai atoa nei te tahi mau hīmene e mea atea roa te nota no te ténor e te basse, e e mea huru fifi ia hauti i te rima aui. I te tahi mau taime e mea ohie ia hauti i te reira i te rima atau. A tapa’o i taua mau nota ra no te faaara i te rima atau:

Hōho’a
tenor note marking

Te vai nei hoi te tahi mau hīmene i faaineinehia no te piano. Mai te mea e faata’ihia te hamonia no teie mau hīmene, e mea tano roa paha ïa eiaha e faaohipa i te avae.

Te mau nota faaara

Eita i te mea titauhia ia faata’i i teie mau nota faaara (mau nota hu’a) mai te mea e aita outou e hinaaro. Teie te tahi mau faahoho’araa no taua mau nota faaara ra:

  1. I te tahi mau taime e nehenehe i teie nota faaara ia vaiihohia, e e afaro noa te pehe:

    Hōho’a
    cue note left out
  2. Te vai atoa nei te tahi mau nota faaara o te hautihia i nia i te piano e te hamonia, e aita e hīmenehia:

    Hōho’a
    cue notes played by organist

Te tahi mau hīmene ohie ia hauti:

«Mai pe’e mai»; «’A ha’apa’o»; «’Ei te Atua tātou i teie nei»; «’Auē te aroha rahi o te Tīa’i māmoe»; «Tē māere nei au»; «Nā te Vārua Mo’a e arata’i»; «’Oa’oa tātou i te tau nō te ora»; «E te Fa’aora o ’Īserā’ela»; «’Auē te ’oa’oa e»; «Hora pure»; «Ha’api’i iā’u ’ia ’ite te maita’i»; «Māuruuru mātou, e te Atua.»