Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Te Oraraa e te Tau Taviniraa a Howard H. Hunter


Te Oraraa e te Tau Taviniraa a Howard W. Hunter

I te 6 no tiunu 1994, te mahana i muri iho i te faataaraahia o Howard W. Hunter, ei Peresideni no te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, ua tuu mai oia e piti aniraa. Ua parau mai oia na roto i te hoê reo faaitoito marû :

« Na mua roa, te ani manihini nei au i te mau melo paatoa o te Ekalesia ia ora ma te haapa‘o rahi atu â i te oraraa e i te hi‘oraa o te Fatu o Iesu Mesia, i te here ihoa râ e te tia‘iraa e te aroha ta’na i faaite. Te pure nei au ia rahi atu to tatou maitai, te auraro, te haehaa e te faaoroma‘i e te faaoreraa hapa te tahi i te tahi ».1

Ua riro te faaitoitoraa i te taata ia pee i te hi‘oraa o te Faaora ei tutonuraa i roto i te mau haapiiraa a te Peresideni Hunter i te mau matahiti e rave rahi. « E mata na outou i te haamana‘o i teie mea hoê roa », o ta’na ïa parau tau matahiti na mua’tu. « Mai te mea e, e faatumuhia to tatou oraraa e to tatou faaroo i ni‘a ia Iesu Mesia e ta’na evanelia i faaho‘i-faahou-hia mai, aore roa hoê mea e vai tamau noa i roto i te ti‘a ore. Tera râ, mai te mea e, aita to tatou oraraa i faatumuhia i ni‘a i te Faaora e ta’na mau haapiiraa, aore e manuïaraa ê atu e nehenehe e vai ti‘a tamau noa ».2

Te piti o te aniraa a te Peresideni Hunter maori râ, ia rahi atu to te mau melo o te Ekalesia raveraa i te mau haamaitairaa o te hiero :

« Te ani atoa nei au i te mau melo atoa o te Ekalesia ia faati‘a i te hiero o te Fatu ei taipe rahi no to ratou ti‘araa melo e ei vahi hope rahi no ta ratou mau fafauraa mo‘a roa. O te hinaaro hohonu ïa o to‘u aau ia riro te mau melo paatoa o te Ekalesia ei mea ti‘amâ no te hiero. Te ti‘aturi nei au e, e ti‘a i te mau melo feia paari ti‘amâ atoa ia farii—e ia mau—i te hoê parau faati‘a hiero mana, noa’tu aita e hiero i piha‘i iho no te faaohipa oioi e aore râ no te faaohipa pinepine i te reira.

Ia riro tatou ei mau taata haere hiero e ei mau taata here i te hiero. E ru pinepine ana‘e tatou i te hiero mai te mea e faati‘a mai te taime e te mau rave‘a e to tatou iho mau ti‘araa. Haere ana‘e tatou, eiaha râ no to tatou noa mau tupuna tei pohe, e haere atoa râ tatou no to tatou iho haamaitairaa ia haamori i roto i te hiero, no te mo‘araa e te parururaa e roaa mai i roto i taua mau papa‘i tei haamo‘ahia. Ua riro te hiero ei vahi no te nehenehe, ei vahi no te heheuraa, ei vahi no te hau. E fare te reira no te Fatu. E mea moʻa te reira no te Fatu. Ia riro te reira ei mea mo‘a no tatou e ti‘a’i.3

Ua haapapû tamau te Peresideni Hunter i teie na aniraa e piti i roto i te roaraa o ta’na taviniraa ei Peresideni no te Ekalesia. Noa’tu e, e iva ana‘e ava‘e to’na taviniraa ei Peresideni, ua faaûru teie na aniraa i te mau melo o te Ekalesia na te ao atoa nei ia rahi atu â te riroraa mai te Mesia ra te huru, e ia imi i te mau haamaitairaa o te hiero ma te pûpûraa rahi atu.

Hōho’a
Howard W. Hunter

Te haamataraa

I te afaraa o te mau matahiti 1800, ua tomo mai te mau tupuna o Howard W. Hunter i roto i Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea Nei, i roto i na fenua taa ê e maha. I te pae o to’na metua vahine, no Danemaka e no Norovetia mai teie mau tupuna. I muri a‘e i to ratou faaru‘eraa i to ratou fenua ai‘a, o ratou te tahi pae o te mau taata matamua tei parahi i Mount Pleasant, Utaha. E ua riro mai te hoê huaai o teie mau pionie itoito, Nellie Rasmussen, ei metua vahine no te hoê peropheta.

I te pae o to’na metua tane, te vai ra to Howard mau tupuna tumu no Ekotia e no Niu Peretane. O ratou tei tomo mai i roto i te Ekalesia, ua faatusia mau ratou ia ratou, tera râ, te rahiraa o ratou tei faaore i to ratou ti‘araa melo tau matahiti i muri mai. Ua riro te fanauraa o John William (Will) Hunter i te matahiti 1879 ra, ei omuraraa no te toru o te u‘i o te reni Hunter tei ore i taamu-faahou-hia i ni‘a i te Ekalesia. E ua riro mai o Will ei metua tane no te hoê peropheta.

I te va‘uraa o te matahiti o Will Hunter, ua faanuu to’na utuafare i Boise, Idaho. Fatata 16 matahiti i muri mai, ua farerei o Will ia Nellie Rasmusen i to’na haereraa mai i Boise i piha‘i iho i te hoê metua vahine fetii e metua tane fetii. Aita i maoro ua haamata o Will i te arapae ia Nellie, e e piti matahiti i muri iho ua ani oia i te faaipoiporaa. Ua oti‘ati‘a rii o Nellie i te tahi tau taime, tera râ ua onoono noa o Will, e i te pae hope‘a ua farii oia i ta’na aniraa. Ua faaipoipohia raua i Mount Pleasant, Utaha, e ua ho‘i atu i Boise no te haamau i to raua faaearaa. Ua fanauhia ta raua tamarii matamua, o Howard William Hunter, i Boise i te 14 no novema 1907. Te tahi atu tamarii ta raua, e tamahine ïa ta raua i pii o Dorothy, ua fanauhia ïa i te matahiti 1909.

Hōho’a
Howard W. Hunter i te apîraa

Howard W. Hunter i te tamariiraa

Haamau i te hoê niu no te oraraa

I te fanauraahia o Howard, hoê ana‘e amaa iti na‘ina‘i ta te Ekalesia i Boise. Ua riro te metua vahine o Howard ei melo itoito no te amaa, tei haapii i ta’na mau tamarii i roto i te evanelia. Ua parau o Howard no ni‘a ia’na e, « ua tamau noa oia i te haapa‘o maitai … Ua tavini oia ei peresideni no te paraimere e no te [feia apî tamahine]. Te haamana‘o nei au i te haereraa i te pureraa na muri iho ia mama, i te tahi taime na mua a‘e i te hora o te mau pureraa, e ia faaea i muri a‘e, ia nehenehe ia’na ia faaoti i ta’na ohipa ».4 Noa’tu e, e ere te metua tane o Howard i te melo no te Ekalesia, aita oia i pato‘i i te utuafare ia haere i te pureraa oro‘a, e i te tahi taime, e haere atoa oia na muri iho ia ratou.

Taa ê atu te arata‘iraa i ta’na mau tamarii i roto i te mau ohipa o te Ekalesia, ua tauturu atoa o Nellie Hunter ia ratou ia patu i te hoê niu faaroo i te fare. Te faahaamana‘o ra o Howard e, « na mama i rave i te faatereraa no te haapii ia matou i te evanelia ». « I piha‘i iho i to’na turi matou i te haapiiraa i te pure … Ua farii au i te hoê iteraa papû i to’u tamariiraa i piha‘i iho i te turi o mama ».5

Ua riro mai te amaa no Boise ei paroisa i te matahiti 1913, tau mahana rii na mua a‘e i te onoraa o te mahana fanauraa o Howard. E piti matahiti i muri a‘e, e va‘u matahiti to Howard, te tia‘i ra oia ia bapetizohia oia. Te parau ra oia e, « ua oaoa roa oia no taua ohipa ra ». Tera râ, aita to’na metua tane i horo‘a i te parau faati‘a. Te faahaamana‘o ra o Howard e, « ua mana‘o o papa e… e ti‘a ia’u ia tia‘i e tae atu i te taime e ite au e, e aha te e‘a ta’u e hinaaro i roto i te oraraa. Ua hinaaro roa vau ia bapetizohia vau, tera râ ua tere noa te tau e aita te reira haamaitairaa ».6

E no te mea aita o Howard i bapetizohia, eita ïa oia e faatoro‘ahia ei diakono ia tae i te 12 o to’na matahiti. Ua parau oia e, « i taua taime ra ua faatoro‘a-pauroa-hia to’u mau hoa ei diakono ». « No te mea ho‘i e, e ere au i te melo haamanahia no te Ekalesia, aita ïa e ti‘a ia’u ia rave i te mau ohipa e rave rahi ta ratou e rave ra ».7 Ua pe‘ape‘a rii o Howard i te mea e, aita e ti‘a ia’na ia opere i te oro‘a mo‘a : « E parahi au i roto i te pureraa oroʻa i piha‘i iho i te tahi mau tamaroa. I te taime a opere ai ratou i te oro‘a, e vai perehu noa ïa vau i roto i to’u parahiraa. Mai te huru ra ua tuuhia vau i te hiti ».8

Ua haafatata faahou atura o Howard i to’na papa, e to’na tuahine 10 matahiti o Dorothy : « Ua haamata [maua] i te taparuparu i to maua papa ia farii ia bapetizohia maua. Ua pure atoa maua ia ti‘a ia’na ia parau e, e. Ua î roa maua i te oaoa i to’na horo‘araa i ta’na parau faati‘a ».9 Fatata e pae ava‘e i muri a‘e i te ti‘araa te matahiti o Howard i te 12, ua bapetizohia oia e o Dorothy i roto i te hoê vahi ‘auraa no te huiraatira. Aita i maoro i muri iho, ua faatoro‘ahia o Howard ei diakono e ua opere i te oro‘a mo‘a no te taime matamua. Te haamana‘o ra oia e, « ua ri‘ari‘a vau, e ua oaoa atoa no te reira haamaitairaa ».10 I roto i te tahi mau ohipa ê atu na’na, e pâmû o Howard i te pupuhi mata‘i no te hamonia, e e faaama i te auahi no te fare pureraa i te mau po‘ipo‘i sabati to‘eto‘e. Ua parau oia e, « e ao apî tei fâ mai i mua ia’u i to’u haapiiraa i te mau hopoi‘a no te riroraa ei melo no te Ekalesa e te mauraa i te autahu‘araa ».11

I to’na taure‘are‘araa, ua faaô o Howard ia’na i roto i te pŭpŭ Scout o ta’na paroisa e ua rohi itoito no te farii i te tapa‘o teitei roa a‘e—Te Aeto Scout. Ia fatata oia i ta’na fâ, ua ô oia i roto i te hoê tata‘uraa hoa. Te haamana‘o ra oia e, « te vaira e piti maua i ni‘a i te tapura no te riroraa ei Aeto Scout matamua i Boise ».12 Ua na mua te tahi taure‘a i te faaoti i te mau mea tei titauhia ia’na, tera râ, mai te huru ra e, ua mauruuru o Howard ia riro oia, te piti o te taata e farii i te feti‘a.13

Ua haapii oioi o Howard ia rave itoito i te ohipa i roto i te oraraa. Ua tauturu oia i te mau vahine ivi e i te tahi atu mau taata tapiri mai i to ratou faaearaa, ua hoo i te mau ve‘a, e ua rave i te ohipa i roto i te fare faaapu a to’na metua tane fetii. A paari ai oia, ua rave oia i te ohipa i ni‘a i te tahua huiraa popo, ua opere i te mau rata, e ua rave i te ohipa i roto i te hoê fare hooraa raau, i te fare nene‘iraa ve‘a, i te hotera, i te faretoa e i te fare hooraa tauihaa rima î.

Te parau ra o Dorothy e, te vai ra « te hinaaro papû » e te « mana‘o maramarama » i roto i to’na taea‘e.14 Taa ê atu te reira te vai atoa ra te aau aroha e te aau horo‘a. No te faahaamana‘o i ta’na mau huru aupururaa, te parau ra o Dorothy e, « ua hinaaro tamau noa o Howard ia rave i te maitai e ia riro ei taata maitai. E taea‘e faahiahia roa oia, ua haapa‘o oia ia’u. Ua faaite oia i te huru maitai i ni‘a i to matou metua vahine e metua tane ».15

Ua tae roa’toa te aau aroha o Howard i ni‘a i te mau animara. Te parau ra oia e, « e ti‘a i te mimi overe ia farii i te nohoraa i to matou fare, noa’tu te pato‘iraa a te utuafare ».16 I te hoê taime ua hamani ino te tahi mau tamaroa i te hoê mimi fanau‘a ma te ta‘ue ia’na i roto i te apoo faataheraa pape i piha‘i iho i te fare o Hunter mâ. Ia nee mai te fanau‘a mimi i rapae, e ta‘ue faahou teie mau tamaroa ia’na i roto i te apoo. Aita i maoro te haere mai nei o Howard e faaora i teie fanau‘a mimi. Te faahaamana‘o ra o Dorothy e, « te tarava noa ra te mimi fatata i te pohe, e ua hopoi mai oia ia’na i te fare ».17

Na ô atura to’na mama e, « eita oia e ora ».

Ua onoono mai ra o Howard e, « mama, e ti‘a ia tatou ia tamata ».18

Te parau ra o Dorothy e, « ua puohu ihora ratou i te mimi i roto i te hoê ahu ta‘oto e ua tuu atu i piha‘i iho i te umu mahanahana e ua faaamu ia’na », e na roto i taua utuuturaa ra, ua ora faahou mai te fanau‘a mimi e ua ora i piha‘i iho i te utuafare e rave rahi matahiti.

Ua faatoro‘ahia o Howard ei haapii i te matahiti 1923, na mua noa a‘e i te faati‘araahia te paroisa piti no Boise. No te mea e, titauhia te tahi atu vahi no te putuputu, e ma te feruri atoa i te tupuraa rahi a muri a‘e, ua opua te feia faatere o te Ekalesia no reira ia patu i te hoê fare menemene no te tĭtĭ. Ua anihia i te feia mo‘a no Boise ia aufau e 20 000 tara marite no te paturaa i te reira fare.19 I roto i te hoê putuputuraa i reira to te feia faatere titauraa i te mau ô, o Howard W. Hunter te taata matamua tei afa‘i i to’na rima i ni‘a e tei rave i te hoê fafauraa. Te moni ta’na i fafau—25 tara marite—e moni rahi roa ïa i te matahiti 1923 ra, no te hoê ihoa râ tamarii 15 matahiti. Ua parau oia i muri a‘e ra, « ua rave au i te ohipa e ua haaputu e tae roa‘tu i te taime ua ti‘a ia’u ia aufau hope roa i ta’u fafauraa ».20 Ua oti te fare menemene i te hamanihia i te matahiti 1925, e ua haere mai te peresideni Heber J. Grant no te haamo’a i te reira i te ava‘e titema.21

Mai te apîraa mai â, ua faaite o Howard i te aravihi no te upaupa, e i to’na apîraa ua haapii oia i te faata‘i e rave rahi mauhaa upaupa. I te 16raa to’na matahiti ua faati‘a oia i ta’na iho pŭpŭ upaupa, ta’na i parau e, te Hunter‘s Croonaders. E mea pine teie pŭpŭ i te ha‘uti i roto i te mau oriraa, i te mau oro‘a fariiraa, e i te tahi atu mau oro‘a i Boise.

I te ahuru e ma ivaraa to’na matahiti, ua roaa ia’na te hoê faaauraa ohipa no te ha‘uti i te upaupa i roto i te hoê pahi uta ratere e tere ra i Asia. No na ava‘e matamua e piti o te matahiti 1927, ua ha‘uti teie pŭpŭ upaupa e pae tuhaa a Howard i roto i te mau tamaaraa ahiahi e te mau oriraa, a ratere ai te pahi na Patifita ma te tapae i te mau oire rau i te mau fenua Tapone, Tinito e Philipino. Ua riro taua ratereraa ra ei ohipa faufaa roa no Howard, inaha, ua ti‘a ia’na ia apo mai no ni‘a i te tahi atu mau taata e ta ratou mau ta‘ere. Noa’tu e, ua haamau‘a oia i te rahiraa o ta’na moni i ni‘a i te mau vahi mata‘ita‘iraa na te ratere e i ni‘a i te mau tao‘a haamana‘oraa, ua feruri oia e, « ua faufaahia te moni tei haamau‘ahia i roto i teie mau mea i haapiihia ».22

Hōho’a
pŭpŭ upaupa e pae tuhaa

Howard W. Hunter, i ropu, e te Hunter‘s Croonaders, matahiti 1927.

E taime no te mau faaotiraa rarahi

Ua ho‘i mai o Howard na teie tere to ratou e ua faaroo i te parau apî oaoa e, ua bapetizohia to’na metua tane a reva ai oia. I te sabati no muri iho, ua haere amui o Howard e to’na metua tane i te pureraa autahu‘araa no te taime matamua. Ua faaitoito noa te hoê episekopo here ia Will Hunter ia bapetizohia, e ua parau o Howard e, « e mea na roto i te taea‘e hahaere i tupu ai to’na anaanatae rahi a‘e i te ekalesia ».23

I muri a‘e i teie tere, ua huru papû ore o Howard no ni‘a i to’na oraraa a muri a‘e. Ua tamau noa oia i te rave i te mau ohipa faata‘i upaupa e i te tahi atu mau ohipa, tae roa’tu i ta’na iho imiraa faufaa, aita râ teie mau mea atoa i faaite mai i te hi‘oraa o te hoê toro‘a maitai. I te taime a maumau ai ta’na imiraa faufaa i te ava‘e mati 1928, ua faaoti a‘era oia e haere e farerei i te hoê hoa i Kalifornia Apato‘a. I te haamataraa ua feruri oia e faaea noa i reira hoê e aore râ, e piti ana‘e hepetoma, tera râ, ua faaoti oioi oia e, e faaea roa e e imi i te mea ta’na i parau e, « te ohipa faatupu rave‘a ».24 I Kalifornia ua itehia ia’na eiaha te toro‘a noa, ta’na vahine atoa râ, te mau rave‘a e rave rahi no te tavini i roto i te Ekalesia, e hoê nohoraa no te roaraa hau atu i te toru ahuru matahiti.

Te mau ohipa matamua a Howard i Kalifornia, o te hooraa ïa i te tiaa e te raveraa i te ohipa i roto i te hoê fare haponoraa maa hotu mai te anani, te taporo, i reira ho‘i oia e faauta ai i te tahi mau mahana, e 45 e tae atu i te 50 tane anani i roto i te mau pani o te pereoo auahi. « Aita vau i ite e, te vai ra tera rahiraa anani i te ao nei », ta’na ïa parau. I te hoê mahana « ua fifi roa oia » no te mea ua titauhia ia’na ia ma‘iti i te taporo ia au i te ‘û, e aita ta’na e nehenehe e faataa ê i te ‘û rearea e te matie no te mea e fifi to’na mata ia hi‘o i te ‘û. Te parau ra oia e, « hou a faaoti ai te ohipa, ua mana‘o vau e, e maamaahia paha to’u upoo ».25

I muri a‘e e piti hepetoma i te fare haponoraa maa hotu, ua imi o Howard i te hoê ohipa i te fare moni i Los Angeles, tei tihepu ia‘na i reira iho, e ua haamata oioi i te faahaere ia’na i mua. Ua tamau noa atoa oia i ta’na ohipa faata‘i upaupa, ma te ha‘uti i roto i te mau pŭpŭ upa e rave rahi i te pô. I te ava‘e setepa 1928, fatata e ono ava‘e i muri a‘e i to Howard haereraa i Kalifornia, ua hoê faahou to’na utuafare na roto i te haereraa mai to’na na metua e to’na tuahine i reira.

I to’na apîraa, ua haere o Howard i te pureraa, aita râ i tuatapapa hohonu maitai i te evanelia. I Kalifornia ua rahi a‘e to’na haapa‘o i te tuapaparaa evanelia. Te haamana‘o ra oia e, « to’u araararaa mau i roto i te evanelia, ua tupu ïa i roto i te hoê piha no te haapiiraa Sabati i roto i te paroisa no Adams, haapiihia e te taea‘e Peter A. Clayton ». « E ite rahi to’na e te aravihi no te faaûru i te feia apî. Ua tuatapapa vau i te mau haapiiraa, ua tai‘o i te mau titauraa ohipa ta’na i horo‘a mai ia matou, e ua amui i roto i te paraparauraa i te mau tumu parau i faataahia … Te hi‘o nei au i teie tau o to’u oraraa ei taime a haamata ai te mau parau mau o te evanelia i te hohora i mua ia’u. Ua roaa ihoa ïa to’u iteraa papû no ni‘a i te evanelia, tera râ, i tera iho taime to’u haamataraa i te maramarama ».26 No Howard, na teie mau iteraa i roto i taua piha haapiiraa Sabati ra i omua i te hoê here no te tuatapaparaa evanelia, no te oraraa taatoa.

E mea au na Howard i te amui i te tahi atu feia apî paari i Los Angeles. E haere amui ratou i te pureraa, i te tahi taime, e haere i roto e piti e aore râ e toru paroisa i te hoê Sabati, e ua faaô i roto i te mau ohiparaa rau. Hoê o te reira mau ohiparaa tei faatupu i te auraa vai maoro i roto i te oraraa o Howard. Tau ava‘e rii i muri a‘e i to’na taeraa’tu i Kalifornia, ua haere oia e te tahi mau hoa i te hoê orioriraa na te Ekalesia e i muri iho ua haere i te pae tahatai no te hopuhopu rii i te miti. I taua pô ra, ua farerei o Howard ia Clara May (o Claire) Jeffs, tei haere mai na muri iho i te tahi hoa to’na. Aita i maoro ua tupu te tahi auraa i rotopu ia Howard e o Claire, e ua uaa mai te here.

Ua arapae rii noa raua i te tahi taime i te matahiti 1928 e ua papû roa mai i te matahiti no muri iho. I muri a‘e ua parau o Howard e, « e rouru marehurehu maramarama to’na, e e tamahine nehenehe roa ». « Ia mana‘o vau, te mea tei haaputapû rahi ia’u o te hohonu ïa o to’na iteraa papû ».27 I te hoê ahiahi no te pu‘e tau faatupuraa raau i te matahiti 1931, fatata e toru matahiti i muri a‘e i to raua farereiraa, ua arata‘i o Howard ia Claire i te hoê vahi teitei no te mata‘ita‘i i te moana Patifita. I reira to’na aniraa i te faaipoiporaa, e ua farii o Claire. Te haamana‘o ra oia e :

« Ua tere maua i Palos Verdes e ua tape‘a i te pereoo i ni‘a i te vahi teitei, i reira maua i te mata‘ita‘iraa i te mau are o te moana Patifita i te fatiraa i ni‘a i te mato i raro a‘e i te maramarama o te atiraa ava‘e ». Ua paraparau maua no ni‘a i ta maua mau opuaraa e ua faaoomo vau i te tape‘a rima taiamani i ni‘a i to’na manimani rima. Ua rave maua e rave rahi faaotiraa i tera iho pô e e mau faaotiraa papû maitai no ni‘a i to maua oraraa ».28

Na taua mau faaotiraa ra i tura‘i ia Howard ia rave i te hoê faaotiraa no te tauiraa i te oraraa e maha mahana na mua a‘e i te faaipoiporaa. Ua ha‘uti o Howard e ta’na pŭpŭ upaupa i taua pô ra, e i muri iho, ua puohu oia i ta’na mau mauhaa upaupa e aita i ha‘uti faahou ei imiraa faufaa. Ua parau oia e, « i te tahi taime, e mea maitai roa » te ohipa faata‘i upaupa i roto i te mau oriraa e te mau faaoaoaraa, « e e moni maitai roa tei noaa ia’u, » tera râ, ua mana‘o oia e, aita te tahi mau tuhaa o te reira huru oraraa i tu‘ati i ni‘a i te oraraa ta’na i feruri no to’na utuafare. Te parau ra oia e rave rahi matahiti i muri mai e, « ua mihi rii au i te hoê mea tei auhia e au, [tera râ] aita vau i tatarahapa i te faaotiraa tei ravehia ».29 Te parau ra ta’na tamaiti o Richard e, « pinepine au i te feruri i te haavîraa (e parau vau e mafatu to’na i te raveraa i te reira) i titauhia ia’na no te faaru‘e i te hoê mea tei here-rahi-hia no te mea ua haafaufaa hau atu oia i te tahi atu mea ».30

Te mau titauraa e te mau haamaitairaa i roto i te mau matahiti matamua o te faaipoiporaa

Ua faaipoipohia o Howard e o Claire i roto i te hiero no Roto Miti i te 10 no tiunu 1931, e ua ho‘i i Kalifornia Apato‘a no te haamata i to raua oraraa amui. E mea fifi te parau no te imiraa faufaa i te mau Hau Amui no Marite i taua taime ra no te mea te vai ra te Topatari rahi, e i te ava‘e tenuare 1932, ua opani te fare moni i reira o Howard i te raveraa i te ohipa. No na matahiti e piti i muri mai, ua rave oia i te mau ohipa rau, no te tamata i te imi i te ora. E hinaaro papû to raua o Claire ia riro raua ei na taata ti‘amâ, no te maororaa e ti‘a ia tape‘a, tera râ, i muri a‘e hoê matahiti ua farii raua i te aniraa ia haere e ora i piha‘i iho i na metua o Claire no te tahi taime.

I te 20 no mati 1934, ua fanauhia mai te tamarii matamua a Howard e a Claire, e tamaiti tei piihia o Howard William Hunter Jr e tei parauhia o Billy. I taua tau mahanahana ra ua hi‘o raua ia Billy e e au e, aita e ha‘uti faahou. Ua hi‘opo‘a te mau taote e ua itehia mai te ma‘i anemia, e e piti taime to Howard horo‘araa to’na toto no te patia i roto ia Billy, aita râ oia i maitai mai. E ua rave-faahou-hia te tahi hi‘opo‘araa, e ua itehia mai te tahi fifi i roto i te uaua faatere maa o to’na aau, e ua parau te mau taote e, e ti‘a ia rave i te hoê tapuraa. Te haamana‘o ra o Howard e, « ua arata‘ihia vau i roto i te piha i ni‘a i te hoê amuraa maa i piha‘i iho ia’na e ua horo‘a vau i te toto i te taime tapuraa. I te pae hopea e ere te mau taote i te mea oaoa roa ».31 E toru mahana i muri mai, ua faaru‘e mai o Billy tamaiti i te hituraa o te ava‘e a parahi noa ai to’na na metua i piha‘i iho i to’na ro‘i. Ua papa‘i o Howard e, « ua maemae e ua taninito roa maua i te faaru‘eraa maua i te fare ma‘i i tera ra pô ».32 « Ua riro ïa ei ohipa teimaha no maua ».33

E piti ava‘e na mua a‘e a fanauhia ai o Billy, ua roaa ia Howard te hoê ohipa i roto i te pû hi‘opo‘araa vaipu‘e no te tuhaa no Los Angeles. Na ta’na ohipa i reira i faahi‘o ia’na i te tahi mau parau e te tahi mau haavâraa mana, e ua faaoti ihora oia ia rave i te toro‘a paruru ture. Ua titauhia ia’na e rave rahi matahiti i te ohiparaa ma te puai e te hinaaro mau no te faatupu i taua opuaraa ra. No te mea ho‘i aita ta’na e parau tu‘ite no te tuhaa matamua o te haapiiraa tuatoru, ua titauhia ia Howard ia ho‘i i te haapiiraa hou a fariihia ai oia i roto i te haapiiraa ture. Ua haere oia i te haapiiraa i te pô no te mea ua titauhia ia’na ia rave noa i te ohipa. I roto i ta’na mau matahiti haapiiraa ture, ua rave tamau noa oia i te ohipa hora ti‘a. Ua papa‘i oia e, « te raveraa i te ohipa i te mahana taatoa e te haereraa i te haapiiraa i te pô, e, te imiraa i te taime no te tuatapapa, e ere ïa i te ohipa ohie ».34 « E ere ïa i te ohipa mataro-ore-hia e au ia tuatapapa e maoro atu te pô ».35 Ua tape‘a noa o Howard i taua tereraa ra e pae matahiti, e i te pae hopea, ua haafeti‘ahia oia i te matahiti 1939 ei numera toru i roto i ta’na piha.

Tei roto o Howard i te haapiiraa ture, i fanau-faahou-hia mai ai ta raua o Claire e piti tamaiti—o John i te matahiti 1936 e o Richard i te matahiti 1938. Na roto i te ohipa a Howard i roto i te pû hi‘opo‘araa vaipu‘e, ua ti‘a i te utuafare ia hoo mai i te hoê fare na‘ina‘i.

Episekopo no te paroisa El Sereno

I te matahiti 1940, mai te huru ra e, hoê matahiti i muri a‘e i te haafeti‘araahia o Howard no te haapiiraa ture, ua piihia oia ei episekopo no te paroisa apî i haamauhia, te paroisa no El Sereno i Kalifornia. Ma te hitimahuta i taua piiraa ra, ua parau oia e, « ua mana‘o noa vau e, te hoê episekopo, e taata paari ïa, e ua uiui noa vau e, nahea e ti‘a ai ia’u ia riro ei metua no te paroisa i te matahiti apî roa e toru ahuru ma piti ». Ua pahono mai te peresideniraa tĭtĭ ma te haapapû mai ia’na e, e nehenehe ta’na « e aifaito i te reira piiraa ». Noa’tu e, ua teimaha te mana‘o o Howard, ua fafau oia e, « e rave au mai to’u maitai hope ».36 Ua faatupu oia i taua fafauraa ra ma te itoito rahi e te faaûru e te aroha i roto i ta’na taviniraa ei episekopo hau atu i te ono matahiti.

Faahou â, ua farerei o Howard i te mau titauraa teimaha i ni‘a i ta’na tarena e to’na puai, tera râ, ua mana‘o oia e, ua faaho‘i mai ta’na taviniraa i te mau haamaitairaa e rave rahi. Te parau ra oia e, « ua î roa i te mau hopoi‘a teimaha ». « E ohipa hanahana e e haamaitairaa rahi ».37

Te hoê hinaaro rû no te paroisa apî maori râ, te imiraa i te hoê vahi no te putuputu. Ua tarahu te episekoporaa i te tahi mau piha i roto i te hoê fare, e ua haamata te mau melo o te paroisa i te imi i te faufaa no ta ratou iho fare pureraa. Aita râ i maoro, ua tape‘ahia te paturaa o te mau fare a te Ekalesia no te Tama‘i Piti o te Ao nei, tera râ, ua hi‘o te mau melo o te paroisa i mua e ua tamau noa i te imi i te faufaa. No te hoê o te mau opuaraa imiraa faufaa, tei parauhia te « opuaraa o te oniani », ua haere ratou i te hoê fare hamaniraa maa rapaau no te tapûpû i te oniani. Eita te hau‘a o te oniani e pee oioi, e na te reira i tura‘i i te episekopo Hunter ia parau ha‘uti e, « e mea ohie ia parau i roto i te pureraa oro‘a e, o vai te taata tei haere i te tapûpûraa oniani ».38

Te vai ra te tahi atu mau ohipa imiraa faufaa, mai te faahu‘ahu‘araa i te pota i roto i te fare hamaniraa pota rapaau, e te puohu-faahou-raa e te hooraa i te maa titona toe no te po‘ipo‘i. Te haamana‘o ra te episekopo Hunter e, « e mau mahana oaoa teie a rave amui ai matou i te ohipa, te mau taata no te mau huru faito atoa e te aravihi no te paturu i te episekoporaa i roto i te imiraa i te faufaa no te patu i te hoê fare pureraa. » « E au ta matou paroisa mai te hoê utuafare rahi oaoa ».39 I muri a‘e i te faaoroma‘iraa rahi e te faatusiaraa, ua tupu te opuaraa o te fare pureraa a te paroisa iho i te matahiti 1950, fatata e maha matahiti i muri a‘e i te haamauruururaahia o Howard ei episekopo.

Te riroraa ei episekopo i te anotau o te Tama‘i Rahi II o te Ao nei, e ere ïa i te ohipa ohie. E rave rahi melo tane o te paroisa tei roto ratou i te nuu fa‘ehau, ma te vaiiho mai i te mau utuafare aore e tane faaipoipo e aore e metua tane i te fare. Ua riro atoa te itiraa o te tane ei faatafifiraa i te faaîraa i te mau piiraa i roto i te Ekalesia. No reira, i roto i te hoê tuhaa o ta’na tau episekoporaa, ua tavini atoa o Howard ei raatira scout. Te parau ra oia e, « te vai ra ta matou hoê pŭpŭ feia apî tamaroa maitai roa o te ore e ti‘a ia tau‘a-ore-hia ». « Ua haa vau i piha‘i iho i te mau tamaroa fatata e piti matahiti te maoro e ua haere roa ratou i mua ».40

Ua haamauruuruhia o Howard ei episekopo i te 10 no novema 1946. Te parau ra oia e, « e vai tamau noa to’u mauruuru no teie haamaitairaa e no te haapiiraa o taua mau matahiti ra ». Noa’tu te « rau o te mau fifi » ua mauruuru oia e o Claire « i te mau faufaa tei roaa mai i to maua utuafare ».41 No te faaite i te mauruuru i te ohipa taviniraa a te episekopo Hunter, ua papa‘i te hoê melo o te paroisa e : « Ua faatahoê oia i te mau melo o ta matou paroisa iti i roto i te hoê ohipa amui, e ua haapii mai oia ia matou nahea ia tae‘a i te mau titauraa tei mana‘ohia eita e tae‘ahia ». Ua rohi amui matou ei paroisa, ua pure amui, ua ha‘uti amui e ua haamori amui ».42

Noa’tu e, ua haamauruuruhia o Howard i te matahiti 1946, ua vai tamau noa to’na taamuraa i ni‘a i te mau melo o te paroisa El Sereno. Te parau ra ta’na tamaiti o Richard e, « tae roa’tu i te hopea o to‘na oraraa, ua tape‘a noa oia i te taamuraa ia ratou e ua ite oia e, tei hea ratou, e e aha te huru o to ratou oraraa. I te mau taime atoa e ratere oia i te hoê vahi tei reira te hoê o te mau melo tahito o te paroisa [i te oraraa], e farerei ihoa oia ia ratou. To’na here no te mau melo o te paroisa, ua vai noa ïa e hope noa’tu to’na oraraa ».43

Te atuaturaa i te hoê utuafare e te haamauraa i te hoê toro‘a ohipa

E na metua here o Howard e o Claire tei haapii i ta raua na tamaiti i te parau no te mau faufaa, te parau no te hopoi‘a, e te faufaa o te evanelia. Na mua roa a‘e a faataa ai te Ekalesia i te pô monire ei pô no te utuafare, ua faataa te utuafare Hunter i te reira pô ei taime no te haapiiraa, no te faati‘araa i te aamu, no te ha‘utiraa, e no te haere-amui-raa i tera vahi e tera vahi. Ia ratere ana‘e te utuafare, i te tahi taime e haere ratou i te hiero, ia ti‘a ïa ia John e o Richard ia rave i te mau bapetizoraa mono no te feia i pohe. E mea au atoa na Howard e ta’na na tamaiti ia hamani i te mau pereoo auahi na‘ina‘i, ia haere e puhapa, e ia rave amui i te tahi atu mau ohipa i rapae i te fare.

Te rave ra o Howard i te ohipa hora ti‘a e te haere atoa ra i te haapiiraa ture i te taime a fanauhia mai ai o John e o Richard, e ua piihia oia ei episekopo i te taime e mea apî roa â raua—e maha e e piti matahiti—no reira, no te patu i hoê utuafare paari, ua titauhia ïa te puai hau na roto mai ia Claire. Ua horo‘a oia i te reira pûpûraa ma te oaoa. Te parau ra oia e, « to’u hinaaro e ta’u opuaraa rahi a‘e… o te riroraa ïa ei vahine maitai, te riroraa ei vahine atuatu fare maitai, e te riroraa ei metua vahine maitai mau ». « Ua rohi itoito maua no te tape‘a i ta maua na tamaroa i piha‘i iho i te Ekalesia ; ua roaa i na tamaroa e ia’u nei te mau taime amui nehenehe roa ».44 Pinepine o Howard i te haamaitai ia Claire no ta’na faaûruraa e ta’na mau faatusiaraa i roto i te aupururaa i ta raua na tamaiti.

I roto i te mau matahiti a aupuru ai oia i te hoê utuafare e a tavini ai i roto i te mau piiraa faatere o te Ekalesia, ua haamau atoa o Howard i te hoê piha auvaha ture ruperupe. I te rahiraa o te taime ua rave oia i te reira ohipa no te mau hoani imi faufaa e no te mau taiete, e ua riro mai oia ei paruru ture faatura-rahi-hia i Kalifornia Apato‘a. Ua ma‘itihia oia ia tavini i roto i te apooraa faatere o na taiete hau atu i te ahuru e ma piti.

I roto i ta’na ohipa, ua itehia o Howard no to’na huru parau ti‘a, te papû te feruriraa, te papû te aparauraa, e te huru au. Ua ite-atoa-hia oia ei « paruru ture no te taata »—hoê taata « mai te huru ra e, e taime noa to’na e te hinaaro ia tauturu i te taata i roto i to ratou mau fifi ».45 Ua parau te hoê paruru ture e, e « mana‘ona‘o rahi roa [to’na] i te taata e te tauturu ta ratou i hinaaro, rahi atu i te hoonaraa o te reira ».46

Hōho’a
Te utuafare Hunter

Howard e o Claire Hunter e ta raua na tamaiti o John e o Richard

Peresideni no te tĭtĭ no Pasadena Kalifornia

I te ava‘e fepuare 1950, ua tere mai o Elder Stephen L Richards e Elder Harold B. Lee no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti i Kalifornia no te vahi i te tĭtĭ no Pasadena e tupu vitiviti ra. Ua uiui ratou e rave rahi taea‘e i roto i te tĭtĭ, tae noa’tu ia Howard. I muri a‘e i te feruri-maite-raa na roto i te pure e, o vai ta te Fatu e rave ei peresideni tĭtĭ, fatata roa i te ahuru ma piti i te pô, ua faatae atu ratou i te piiraa ia Howard. Ua parau atu o Elder Richards e o Elder Lee ia’na ia ta‘oto maitai e ia pii ia raua i te po‘ipo‘i roa no te horo‘a i te i‘oa o te mau tauturu. Te parau ra o Howard e, « ua ho‘i au i te fare i taua pô ra, tera râ, aita vau i ta‘oto ». « E mea teimaha te piiraa. Ua maoro to maua o Claire paraparau-noa-raa ».47

Ia oti te peresideni Hunter e to’na na tauturu i te paturuhia, ua haamata a‘era ratou i te hi‘opo‘a i te mau hinaaro i roto i te tĭtĭ. Hoê ohipa rahi matamua ta te peresideniraa tĭtĭ apî maori râ, te tautururaa i te mau melo ia patu i te puai pae varua. Hoê mana‘ona‘oraa oia ho‘i, mutumutu te mau utuafare, te tahi tumu no te mea ïa e, ua rau roa te mau ohiparaa ta ratou e rave nei. Ua pure te feia faatere e ua aparau amui, e i muri a‘e, ua tupu te mana‘o i roto ia ratou ia haapuai i te parau no te pô utuafare e ia faataa i te mau pô monire no te mau utuafare. Te faataa ra te peresideni Hunter e, ua opanihia te mau fare atoa a te Ekalesia i roto i te tĭtĭ i te mau monire ahiahi, e « aore hoê ohipa ê atu e faatupuhia o te nehenehe e haafifi i taua ahiahi mo‘a ra ».

I te omua-roa-raa o ta’na taviniraa, ua putuputu te peresideni Hunter e te tahi atu mau peresideni tĭtĭ i Kalifornia Apato‘a e o Elder Stephen L. Richard no te aparau i ni‘a i te hoê faanahoraa haapiiraa evanelia no te mau piahi no te haapiiraa tuarua. Te haamana‘o ra te peresideni Hunter e, « ua faataa mai o [Elder Richards] e, te hinaaro ra ratou e tamata i te hoê faanahoraa no te mau piha haapiiraa evanelia i te po‘ipo‘i roa i roto i te hoê vahi aita te ture i faataa i te mau taime faafaaearaa haapiiraa ei mau taime haapiiraa faaroo ».49 Ua piihia te peresideni Hunter ei raatira no te tomite e tuatapapa e, e nehenehe anei e faaohipa i te reira mana‘o. Ia hope te tuatapaparaa, ua faaoti te tomite ia tuuhia te haapiiraa evanelia i te po‘ipo‘i roa no te mau piahi i roto e toru fare haapiiraa tuarua. I to’na apîraa, ua riro te tamaiti a te peresideni Hunter, o Richard, ei tuhaa no te tamataraa i te haapiiraa evanelia i te po‘ipo‘i roa. Te faahaamana‘o ra oia e, « ua uiui rii matou e, ua inohia paha te upoo o te tahi mau taata i te faatupuraa i te hoê haapiiraa i te hora 6 i te po‘ipo‘i, tera râ, ua riro mai taua taime ra ei taime au-roa-hia a‘e na matou i te mahana, i reira ho‘i matou e amui ai ei mau hoa i roto i te Ekalesia e no te haapii mai ».50 Aita i maoro ua tuu-atoa-hia teie faanahoraa i roto i te tahi atu mau piahi e ua riro mai ei faanahoraa matamua no te faanahoraa haapiiraa evanelia i te po‘ipo‘i roa na te feia apî o te Ekalesia.

I te amuiraa rahi no te ava‘e atopa 1951, ua farerei te Peresideniraa Matamua i te mau peresideni tĭtĭ no Kalifornia Apato‘a no te faaara i to ratou hinaaro ia patu i te hoê hiero i Los Angeles. E faatupu teie opuaraa ia vai te hoê hiero fatata mai i te oaoa rahi—e e titau ïa te reira i te tusia rahi, i te mea e, ua anihia i te mau melo o te Ekalesia ia aufau 1 mirioni tara marite no to’na paturaa. I te ho‘iraa te peresideni Hunter i Kalifornia, ua farerei oia i te feia faatere no te tĭtĭ e no te paroisa e na ô atura e, « a horo‘a i te taata i te rave‘a no te farii i te mau haamaitairaa rarahi na roto i te aufauraa no te hiero ».51 I roto e ono ava‘e, ua fafau te mau melo no Kalifornia Apato‘a 1,6 mirioni tara marite no te paturaa o te hiero, tei haamo‘ahia i te matahiti 1956.

Hōho’a
Peresideniraa tĭtĭ no Pasadena

Te feia faatere no te tĭtĭ no Pasadena, i te matahiti 1950. Aui haere i te atau : Daken K. Broadhead, tauturu matamua i roto i te peresideniraa tĭtĭ ; Howard W. Hunter, peresideni ; A. Kay Berry, tauturu piti ; e o Emron « Jack » Jones, papa‘i parau.

Taa ê noa’tu te horo‘araa i te moni no te hiero e no te tahi atu mau fare a te Ekalesia, ua horo‘a atoa te mau melo i te rima ohipa tamoni ore. I te paturaahia te mau fare pureraa, ua horo‘a te peresideni Hunter e rave rahi hora ohipa e te hoê ope, te hamara e aore râ, te purumu peni. Taa ê noa’tu te reira, ua horo‘a atoa te mau melo i te rima ohipa tamoni ore no te mau ohipa totauturu a te Ekalesia, mai te fare faaamuraa moa, te faaapu anani e te mau fare tapunuraa maa. No te roaraa e va‘u matahiti, na te peresideni Hunter i faaau i te ohipa a na 12 tĭtĭ no teie mau ohipa, e e mea pinepine oia iho i te rave atoa i te ohipa. Te parau ra te hoê hoa e, « eita roa oia e ani i te hoê taata ia rave i te hoê ohipa, e aore râ, ia rave i te hoê ti‘araa eita oia iho e rave ».52 E rave rahi matahiti i muri a‘e, ei melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti, ua parau o Elder Hunter e :

« Aore hoê a‘e taime au i rave i te ohipa i roto i te hoê ohipa totauturu au ore. Ua ta‘uma vau i ni‘a i te mau tumu raau e ua pafa‘i i te taporo, ua tipitipi i te maa hotu, ua haapa‘o i te matini tamâ, ua amo i te mau afata, ua faatomo i te mau pereoo uta tauihaa, ua tamâ i te fare tapunuraa maa, e hoê tauatini e hoê mau ohipa ê atu, tera râ, te mau ohipa ta’u e haamana‘o maitai ra, o te ataraa ïa e te himeneraa e te faahoaraa maitai o te mau taata tei tomo i roto i te ohipa taviniraa a te Fatu ».

I te ava‘e novema 1953, ua ratere te peresideni e te tuahine Hunter e te tahi atu mau melo no te tĭtĭ no Pasadena i te hiero no Mesa Arizona no te rave i te mau oro‘a. 14 no novema te 46raa ïa o te mahana fanauraa o te peresideni Hunter, e na mua a‘e i te hoê oro‘a i taua mahana ra, ua ani te peresideni hiero ia’na ia paraparau rii i mua i te mau taata tei putuputu i roto i te piha pureraa. Ia tae i te hoê mahana, ua papa‘i oia no ni‘a i teie ohipa :

« A paraparau ai au i mua i te amuiraa… ua tomo mai to’u metua tane e to’u metua vahine i roto i te piha ma te ahuhia i te ahu uouo. Aita vau i ite rii a‘e te faaineine ra to’u metua tane no to’na mau haamaitairaa hiero, ua faaitoito noa râ to’u metua vahine ia’na e rave rahi taime. No te huehue o to’u mana‘o aita i roaa ia’u ia paraparau faahou. Ua tapiri maira te peresideni Pierce [te peresideni hiero] i to’u pae e ua faataa atura i te tumu no te oreraa vau i paraparau faahou. I tera ra po‘ipo‘i, i te taeraa mai to’u metua tane e metua vahine i te hiero, ua ani raua i te peresideni hiero eiaha e faahiti i to raua taeraa mai no te faariro i te reira ei tao‘a faahitimahuta no to’u mahana fanauraa. E mahana fanauraa teie eita roa’tu e mo‘e ia’u inaha i tera mahana, ua farii raua i to raua oro‘a hiero e ua ite mata roa’tu vau i to raua taatiraa, e i muri iho ua taatihia vau ia raua ».54

Mai te huru e, e toru matahiti i muri a‘e, ua hope roa te mau natiraa mure ore o te utuafare o te peresideni Hunter i te taime a taatihia ai o Dorothy i to’na na metua i roto i te hiero no Los Angeles i Kalifornia tei haamo‘a-apî-hia.

Ei peresideni tĭtĭ, ua faatere o Howard na roto i te here. Te parau ra te hoê vahine tei tavini i roto i te hoê piiraa no te tĭtĭ e, « e ite oe e, ua mauruuruhia oe, ua hinaarohia e ua titauhia … E faariro oia i te taata ei taata tiaau i te taime a farii ai ratou i te hoê piiraa, tera râ, mai te mea e, e hinaaro ratou i to’na mana‘o e aore râ, ta’na a‘oraa, tei reira iho oia i te mau taime atoa. Ua ite matou e, e paturu e e tau‘a hope oia ia matou ».55 Te parau ra te hoê o to’na na tauturu e, « e haapoupou oia i te taata no ta ratou mau ohipa i rave, e vaiiho oia ia ratou ia tapae i te mau titauraa teitei ».56 Ua parau te hoê melo no te tĭtĭ e, ua riro te peresideni Hunter ei orometua puai roa no’na, e te faataa ra oia i « to’na here i te taata, na roto i te tuuraa ia ratou ei ti‘araa matamua roa, na roto i te faarooraa e te maramaramaraa ia ratou e na roto i te faaiteraa i to’na mau iteraa ia vetahi ê ».57

I te pu‘e tau haapoheraa raau o te matahiti 1959, ua peresideni o Howard i te tĭtĭ no Pasadena hau atu i te iva matahiti, ma te rave i te ohipa taviniraa tei haamaitai i te oraraa o te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei e rave rahi tauatini i Kalifornia Apato‘a. Ua tae i te taime no ta’na taviniraa, no te haamaitai i te oraraa o te mau melo o te Ekalesia na te ao atoa nei.

Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti

« E faaite atu ïa oe i te parau no to’u nei i‘oa… e e hapono atu oe i ta’u parau i te mau hope‘a o te ao nei » (PH&PF 112:4).

I te 9 no atopa 1959, i ropu i te mau tuhaa pureraa o te amuiraa rahi i Roto Miti, ua faaroo o Howard e, te hinaaro ra te peresideni David O. McKay e farerei ia’na. I reira iho, ua haere atura oia i te pû faatereraa a te Ekalesia, i reira to te peresideni McKay fariiraa mai ia’na ma te here e na ô maira e, « e te peresideni Hunter… ua parau mai te Fatu. Ua piihia oe ia riro ei hoê o to’na mau ite taa ê, e ananahi e paturuhia oe ei melo no te Apooraa o te Tino Ahuru Ma Piti ».58 No ni‘a i te reira ohipa, ua papa‘i o Howard :

« Aita ta’u e nehenehe e tamata i te faataa i te mana‘o i tae mai i roto ia’u. Ua tahe to’u roimata e aita ta’u e nehenehe e paraparau. Aitâ vau i farii a‘enei i te haehaa hopea mai teie te huru i te taime a parahi ai au i mua i te aro o teie taata rahi e te marû e te maitai—te peropheta o te Fatu. Ua parau mai oia ia’u i te oaoa rahi ta teie ohipa e hopoi mai i roto i to’u oraraa, te apitiraa nehenehe e te mau taea‘e, e i muri noa iho, e pûpûhia to’u oraraa e to’u taime ei tavini no te Fatu, e mai te reira taime atu, e riro vau ei taata no te Ekalesia e no te ao taatoa … Ua tuu maira oia i to’na na rima i ni‘a ia’u e ua haapapû maira ia’u e, e here te Fatu ia’u e e farii au i te patururaa papû a te Peresideniraa Matamua e a te Apooraa a te Tino Ahuru Ma Piti … Ua [parau atu vau ia’na] e, e horo‘a vau ma te oaoa i to’u taime, to’u ora e te mau mea atoa ta’u i roto i teie ohipa ».59

Aita i maoro to Howard faaru‘eraa’tu i te piha toro‘a o te peresideni McKay, ua haere atura oia i to’na piha i te hotera e ua pii atura ia Claire, tei Provo, ua haere e farerei i ta raua tamaiti o John e ta’na vahine e ta raua aiû. I te haamataraa, eita ta Howard e nehenehe maitai e paraparau. Ia oti a‘era to’na faaiteraa ia Claire i te piiraa, ua putapû roa raua toopiti.

I te po‘ipo‘i a‘e, i roto i te tuhaa pureraa no te amuiraa rahi i te mahana maa po‘ipo‘i, ua paturuhia o Howard William Hunter ei melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo. Ua parau oia no taua taime ra e, « ua ite au… i te teimaha o te ao i ni‘a i to’u na tapono ». « A tere noa ai te amuiraa aita roa vau i vai hau a‘e, e ua uiui noa vau e, e farii anei au i te hoê mahana i te mana‘o e, teie mau to’u parahiraa ».60

Ua titau te peresideni McKay ia Elder Hunter ia paraparau i roto i te tuhaa pureraa o te avatea sabati i te amuiraa rahi. I muri a‘e i te tuapapa-poto-raa i to’na oraraa e te faaiteraa i to’na iteraa papû, na ô a‘era oia e :

« Aita vau e tatarahapa nei no te roimata e tahe nei i roto i to’u na mata i teie taime no te mea te ti‘aturi nei au e, te ti‘a nei au i mua i te mau hoa, to’u mau taea‘e e mau tuahine i roto i te Ekalesia, o te tupa‘ipa‘i nei te aau mai to’u i teie mahana, i roto i te faahiahia o te evanelia e i roto i te taviniraa ia vetahi ê.

« Peresideni McKay… te farii nei au, e aita e otoheraa, i teie piiraa ta oe i tuu mai i ni‘a ia’u, e ua hinaaro vau ia pûpû i to’u oraraa e te mau mea atoa ta’u e fana‘o nei i teie ohipa taviniraa. Te amui atoa mai nei te tuahine Hunter ia’u i roto i teie fafauraa ».61

Ua faatoro‘ahia o Elder Hunter ei aposetolo i te 15 no atopa 1959. I te 51raa o to’na matahiti, oia ïa te melo apî roa a‘e o te Tino Ahuru Ma Piti, inaha, tei te faito matahiti 66 to te tahi pae.

I roto i na ava‘e 18 i muri mai, ua ratere noa o Elder Hunter i ropu ia Kalifornia e Utaha i te mea e, te faaoti ra oia i te reira taime i te ohipa i titauhia no ta’na ohipa i roto i te ture e te faaineineraa ia taui i te nohoraa. Ua parau te hoê hoani na’na e, « e riro e, e moni maitai roa ta te Ekalesia i tuu i mua ia’na » no te tura‘i ia’na ia faaru‘e i te hoê ohipa manuïa maitai i te pae no te ture. Teie ta Elder Hunter i papa‘i i roto i ta’na buka aamu no ni‘a i te reira :

« Aita te rahiraa o te taata e maramarama nei no te aha te taata i roto i ta tatou faaroo e pahono nei i te mau piiraa ia tavini e aore râ no te aha teie fafauraa ta tatou ia horo‘a taatoa ia tatou … Ua au maitai au i te raveraa i te ohipa ture, atira noa’tu, e riro teie piiraa tei tuuhia mai i ni‘a iho ia’u, i te na ni‘a mai i te apî e roaa i roto i te manuïaraa i te toro‘a e aore râ te manuïaraa moni ».62

Ua hau i te 35 matahiti te tau taviniraa a Elder Hunter ei aposetolo, e i te roaraa o te reira pu‘e tau, ua ratere oia fatata na roto i te mau fenua atoa no te faaoti i ta’na ohipa ei ite taa ê no Iesu Mesia (a hi‘o PH&PF 107:23).

Hōho’a
Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti

Te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo, 1965. Tei parahi mai te aui haere i te atau : Ezra Taft Benson, Mark E. Petersen (i ni‘a i te turu‘iraa rima o te parahiraa), Joseph Fielding Smith (peresideni no pŭpŭ), e o LeGrand Richards. Tei ti‘a mai te aui haere i te atau: Gordon B. Hinckley, Delbert L. Stapley, Thomas S. Monson, Spencer W. Kimball, Harold B. Lee, Marion G. Romney, Richard L. Evans, e o Howard W. Hunter.

Te Sotaiete Tuatapaparaa Tupuna no Utah

« Ia pûpû atu tatou… i te Fatu… i te hoê buka tei roto i te reira te mau papaa parau no to tatou feia i pohe ra, o te tia ia farii-taatoa-hia » (PH&PF 128:24).

I te matahiti 1964 ua ma‘iti te Peresideniraa Matamua ia Elder Hunter ia riro ei peresideni no te Sotaiete tuatapaparaa tupuna a te Ekalesia, tei parauhia i taua taime ra, te Sotaiete Tuatapaparaa Tupuna no Utah. Ua riro taua faanahoraa ra ei faanahoraa matamua no te Tuhaa o te Aamu Utuafare a te Ekalesia. Ta’na fâ o te haaputuraa ïa, te faaherehereraa e te faaiteraa i te mau parau tuatapaparaa na te ao atoa nei. E va‘u matahiti to Elder Hunter peresideniraa i teie sotaiete, e i roto i taua pu‘e tau ra, ua arata‘i oia i te mau tauiraa rarahi i roto i te haavitivitiraa, te haamaitairaa e te faaaanoraa i te ohipa aamu utuafare.

Ia tae i te matahiti 1969 ua haaputu mai teie taiete hau atu i te 670 000 ripene microfilm, ua tuea ïa te reira i te faito e toru mirioni buka, e 300 api to te buka tata‘itahi ». Ua haaputu-atoa-hia mai « e ono mirioni api parau tuatapaparaa utuafare faaîhia, hoê apaparaa i‘oa no te rahiraa e 36 mirioni taata, e hoê apaparaa buka hau atu i te 90 000 buka ».63 I te mau hepetoma atoa, fatata 1 000 ripene microfilm na te ao atoa nei e tae mai. Te faaineineraa i taua mau parau ra e te tuuraa i mua i te taata—no te ma‘imiraa e no te ohipa hiero—ua riro ïa ei ohipa rahi roa. I raro a‘e i te faatereraa a Elder Hunter, ua haamata te Sotaiete Tuatapaparaa Tupuna i te faaohipa i te mau rave‘a rorouira apî no te tauturu i te ohipa. Ua faaite te hoê taata papa‘i parau e, ua riro mai te taiete « ei taiete tuiroo i rotopu i te mau taiete atoa no ni‘a i te ohipa haaputuraa parau ».64

Ua haamauruuruhia o Elder Hunter ei peresideni no te Sotaiete Tuatapaparaa Tupuna i te matahiti 1972. Ei puohuraa i te ohipa ta’na i rave, ua parau o Elder Richard G. Scott e, « ua pûpû oia i te hoê tuhaa rahi o to’na oraraa i roto i taua ohipa ra, e ua haamau i te mau niu e te arata‘iraa o ta te Ekalesia e ooti tamau noa nei â ».65

Te Pû Ta‘ere no Polynesia (PCC)

« A faaroo mai na e te mau taata i te atea ê ra ; e o outou tei parahi i ni‘a i te mau motu o te moana ra, a faaroo amui mai na »(PH&PF 1:1).

I te matahiti 1965 ua ma‘iti te Peresideniraa Matamua ia Elder Hunter ia riro ei peresideni e ei raatira no te tomite faatere o te Pû Ta‘ere no Polynesia i Laie, Hawaii. I taua taime ra, 15 noa ava‘e te matararaa te pû, e te farerei nei i te mau fifi e rave rahi. E mea iti roa te mau ratere e haere maira, e ua rau te mau mana‘o o te taata no ni‘a i te mau opuaraa e te mau faanahonahoraa a te pû. Hoê hepetoma i muri iho i te ma‘itiraahia o Elder Hunter, ua reva oia i Laie e ua haamata i te tuatapapa maite i te mau puai e te mau hinaaro o te pû.

I raro a‘e i te faatereraa a Elder Hunter, ua riro mai te Pû Ta‘ere no Polynesia ei hoê o te mau ohipa faatianiraa ratere tu‘iroo i Hawaii, tei huti mai fatata hoê mirioni ratere i te matahiti 1971. Ua faatere atoa o Elder Hunter i te tupuraa rahi o te pû e ta’na mau faanahonahoraa. Te tahi atoa ohipa faufaa, ia au i te mau parau a Elder Hunter, maori râ, ua riro atoa te pû ei rave‘a ohiparaa « na te mau piahi e rave rahi no Patifita Apato‘a no te tauturu ia ratou ia roaa te ite haapiiraa, inaha, te rahiraa o ratou aita e rave‘a ê atu ta ratou ia faaru‘e i to ratou mau motu no te haere i te haapiiraa ».66

I muri a‘e i to’na faatereraa i te Pû Ta‘ere no Polynesia e 12 matahiti te maoro, ua haamauruuruhia o Elder Hunter i te matahiti 1976. Ua tauturu ta’na taviniraa ei peresideni i te faatupuraa i te mau parau a te peresideni David O. McKay, tei parau i te matahiti 1955 ra e, e riro mai teie oire iti na‘ina‘i no Laie ei « rave‘a misionare, no te faaûru eiaha e rave rahi tauatini, eiaha e rave rahi ahuru tauatini, e rave rahi mirioni râ taata o te haere mai no te imi ia ite e, e aha teie oire e e aha to’na auraa ».67

Taata tuatapaparaa parau a te Ekalesia

« O te ohipa ïa na te papa‘i parau a te Fatu, o ta’na i faataa ra, ia haapa‘o i te hoê parau tuatapapa, e te hoê papaa parau ho‘i no te ekalesia no te mau mea atoa te tupu i Ziona ra » (PH&PF 85:1).

I te ava‘e tenuare 1970, ua pohe te peresideni David O. McKay, e ua faataahia o Joseph Fielding Smith ei peresideni apî no te Ekalesia. Ua tavini na o Joseph Fielding Smith ei taata tuatapaparaa parau a te Ekalesia e 49 matahiti tae mai i taua taime ra, e i to’na riroraa mai ei Peresideni no te Ekalesia, ua piihia o Elder Hunter no te mono ia’na i roto i taua ohipa ra. « Ua riro na te peresideni Smith ei taata tuatapaparaa parau a te Ekalesia no te mau matahiti e rave rahi, e no reira, e mea fifi rii no’u ia feruri no ni‘a ia’u i roto i taua ti‘araa ra, » te na reira ra oia.68

Ua haamata o Elder Hunter i teie hopoi‘a apî mai te au i to’na huru haapa‘o. « Ua riro te ohipa ta te Fatu i horo‘a mai na roto i te heheuraa ei ohipa paari mau—i roto i te faaotiraa i te ohipa haaputuraa e te papa‘iraa, e i roto ho‘i i te tuuraa i te reira i mua i te mau melo o te Ekalesia ia faaohipahia », te na reira ra oia.69 Te parau ra te Church News e, e hopoi‘a na te taata tuatapaparaa parau a te Ekalesia « te haapa‘oraa i te mau papaa parau atoa o te Ekalesia, mai te mau minuti, te mau papaa parau no te hiero, te mau faatoro‘araa atoa, te mau haamaitairaa patereareha, e… te hoê apaparaa no te aamu o te Ekalesia ».70

I te matahiti 1972 ua haamâmâhia te mau melo o te Tino Ahuru Ma Piti i te tahi mau ohipa faatereraa teimaha ta ratou, ia ti‘a ia ratou ia horo‘a rahi atu i to ratou taime i roto i ta ratou ohipa taviniraa ei aposetolo. I roto i te reira tauiuiraa, ua haamauruuruhia o Elder Hunter ei taata tuatapaparaa parau a te Ekalesia tera râ ua tape‘a noa oia i te ohipa hi‘opo‘araa i te Tuhaa no te Aamu o te Ekalesia. Ua papa‘i oia e, « e vai noa vau i roto i te ti‘araa faatere, e haamâmâhia râ vau i roto i te ohipa ».71 Ua rave tamau noa oia i te ti‘araa hi‘opo‘araa e tae roa’tu i te matahiti 1978.

Hōho’a
Te Pû no BYU i Ierusalema

Te Pû Brigham Young University i Ierusalema no te ohipa tuatapaparaa i te parau no te mau fenua Piri Hiti‘a o te râ

Taviniraa i te Fenua Mo‘a

Ua tupu to Howard W. Hunter here taa ê i te Fenua Mo‘a a ratere ai oia i reira e to’na utuafare i te matahiti 1958 e 1960. A tavini ai oia ei aposetolo, ua ho‘i oia i reira hau atu i te piti tatini taime. Te parau ra o Elder James E. Faust, no te pŭpŭ Tino Ahuru Ma Piti e, « aita e maharaa to’na hinaaro ia tae i te vahi i reira to te Faaora haereraa e te haapiiraa ».72

Ma te ite papû i te mau pe‘ape‘a e vai ra i roto i taua fenua ra, ua hopoi atu o Elder Hunter i te hoê parau poro‘i no te here e te hau. Ua parau oia e, « e mau tamarii ana‘e te Ati Iuda e te Arabia na to tatou Metua ». « E mau tamarii ana‘e ratou no te fafauraa, e eiaha te Ekalesia e piri pae ». Te here nei e te tau‘a nei tatou ia ratou tata‘itahi. Te fâ o te evanelia a Iesu Mesia o te faatupuraa ïa i te here, te hoêraa e te autaea‘eraa i to’na faanahoraa teitei roa a‘e ».73

I te area matahiti 1972 e te matahiti 1989, ua faaoti o Elder Hunter i te tahi mau ohipa faufaa no na opuaraa taa ê e piti i Ierusalema : te Ô haamana‘oraa ia Orson Hyde e te pû Brigham Young University i Ierusalema no te ohipa tuatapaparaa i te parau no te Piri Hiti‘a o te râ. I te omuaraa o te aamu o te Ekalesia—1841—ua pûpû o Elder Orson Hyde no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti i te hoê pure haamo‘araa i ni‘a i te mou‘a Oliveta, i te pae hiti‘a o te râ o Ierusalema. I te matahiti 1972 ua ani te Peresideniraa Matamua ia Elder Hunter ia haamata i te imi i te mau vahi e nehenehe e patu i te hoê vahi haamana‘oraa ia Orson Hyde i Ierusalema. I te matahiti 1975 ua iriti te oire no Ierusalema i te rave‘a no te ohipa tei riro mai ei Ô haamana‘oraa ia Orson Hyde, patuhia i ni‘a i te mou‘a no Oliveta.

I te mau matahiti i muri mai, ua ratere o Elder Hunter i Ierusalema e rave rahi taime no te aimarô i te mau faaauraa no te vahi haamana‘oraa e no te hi‘opo‘a i to’na hoho‘a e te paturaa. Ua faaotihia taua ohipa ra i te matahiti 1979 e ua haamo‘ahia i te reira iho matahiti e te peresideni Sepencer W. Kimball. Ia hope ta’na faatereraa i te pureraa haamo‘araa, ua faaite o Elder Hunter i to’na ti‘aturiraa e, e riro teie vahi haamana‘oraa « ei haamaitairaa rahi no te haaparare i te hoê hoho‘a maitai o te Ekalesia ».74

Hou a oti ai te vahi haamana‘oraa ia Orson Hyde, ua imi atoa Elder Hunter i te hoê vahi i reira te Ekalesia e nehenehe ai e patu i te hoê pû no te faanahoraa haapiiraa na te ara a BYU. E faataa-atoa-hia te hoê vahi putuputuraa i roto i te reira pû no te mau melo no te amaa no Ierusalema. Ua riro te arata‘iraa i taua opuaraa ra ei hoê o te mau ohipa etaeata e te fifi atoa no te tau taviniraa a Elder Hunter.

Ua ma‘iti te feia faatere o te Ekalesia i te hoê vahi, tera râ, no te farii i te parau faati‘a no te mau hoho‘a no te tarahuraa fenua e no te paturaa, fatata e pae matahiti, mai ta Elder Hunter e parau ra, i te « haa-noa-raa aita e hopearaa ».75 I muri a‘e i te mau tau‘araa parau e rave rahi, ua farii a‘era te faatereraa hau no Iseraela ia patuhia te pû.

I te ava‘e me 1988 fatata roa te paturaa i te oti e ua ineine te tuurimaraa i te parau tarahuraa. I taua taime ra, te tavini ra ïa o Howard W. Hunter ei peresideni mono no te Tino Ahuru Ma Piti. Ua tapuhia to’na tua i te matahiti na mua’tu e aita ta’na e nehenehe e haere, noa’tu râ i te reira, ua reva’tu oia i Ierusalema no te tuurima i te parau tarahuraa. A tae ai oia i reira, ua faatupu te mau piahi no BYU e te mau melo no te amaa no Ierusalema i te hoê fariiraa no te faaite i to ratou mauruuru. Te faaite ra te hoê aamu o te amaa i teie ohipa putapû a haamata ai te fariiraa : « Aitâ te tapu o to’na tua i ora roa‘tu ra, ua tura‘ihia mai te peresideni Hunter na roto i te uputa rahi e te peresideni [Jeffrey R.] Holland [no te fare haapiiraa teitei no Brigham Young University] a farii ai te pŭpŭ himene ia raua na roto i te himeneraa ‘Te oire mo‘a’ ».76 Ua tahe noa te roimata i ni‘a i te papari‘a o te peresideni Hunter.

I te ava‘e me 1989, ua ho‘i faahou te peresideni Hunter i Ierusalema no te haamo‘a i te pû. Ua riro teie pureraa haamo‘araa ei faahopearaa no te hoê tau ohipa faahiahia ta’na e ta vetahi ê i rave ia riro mai te Pû no Ierusalema mai te ohipa tia‘ihia ei ohipa oti. Te parau ra o Elder Jeffrey R. Holland e, « ua riro te peresideni Howard W. Hunter… ei taura tamau e ei tia‘i here i ni‘a i te patu no te hi‘o i taua ohipa ra mai te taime e moemoea noa ».77 I roto i te pure haamo‘araa, ua parau te peresideni Hunter e :

Ua hamanihia… teie fare ei fare no te feia tei here ia oe e tei imi ia oe e ia pee i te mau taahiraa avae o to Tamaiti, to matou Faaora e Taraehara. E mea nehenehe i roto i te mau mea atoa, ei faaiteraa i te nehenehe o te mau mea ta’na e ti‘a ra. E te Metua e, te haamauruuru atu nei matou ia oe no te haamaitairaa o te paturaa i teie fare no oe ei maitai e ei haapiiraa no ta oe mau tamaiti e mau tamahine ».78

Hōho’a
Te peresideni Hunter i roto i te pereoo tura‘ira‘i

Te peresideni Hunter i te Pû Brigham Young University i Ierusalema no te ohipa tuatapaparaa i te parau no te mau fenua Piri Hiti‘a o te râ, hou a haamo‘ahia ai te pû

Te Ekalesia e tupu nei i te rahi

« Ia tupu noa Ziona i te unaunaraa e i te mo‘araa e ti‘a’i ; ia faarahihia to’na ra mau oti‘a e tia’i ; ia faaetaetahia to’na ra mau tîtî e tia’i » (PH&PF 82:14).

I te taime a piihia ai o Howard W. Hunter ei aposetolo i te matahiti 1959, fatata e 1,6 mirioni rahiraa melo o te Ekalesia. I te mau matahiti i muri mai, ua rave oia i te hoê ohipa rahi i roto i te tupuraa rahi o te Ekalesia na te ao nei. E rave rahi hanere hopea hepetoma, ua ratere oia na roto i te mau tĭtĭ no te faaitoito i te mau melo e no te pii i te mau ti‘a faatere apî. Ua farerei atoa oia i te mau ti‘a faatere hau i roto i te mau fenua e rave rahi, no te tauturu i te iritiraa i te mau uputa no te ohipa misionare.

I te matahiti 1975, ua hau atu te faito melo i te 3,4 mirioni, e te tupu vitiviti ra i Amerika ropu. I te pae hopea o taua matahiti ra, ua tonohia o Elder Hunter e o Elder J. Thomas Fyans, e tauturu no te Tino Ahuru Ma Piti, ia haere e vahi e 5 tĭtĭ i Mexico City. I muri a‘e i te farereiraa i te feia faatere i taua fenua ra, e i te fariiraa i te haamaramaramaraa no roto mai i te mau peresideni tĭtĭ, ua faatere o Elder Hunter i te faati‘araa e15 tĭtĭ na roto mai i teie na e 5 tĭtĭ—pauroa i roto hoê noa hopea hepetoma.79 Mai te au i to’na huru parau faaanaanatae i te hoê ohipa huru paari, ua papa‘i oia e, « aita vau e mana‘o nei e, ua tupu a‘enei hoê faanahoraa rahi mai teie te huru i roto i te Ekalesia, e ua rohirohi roa matou i to matou taeraa i te fare ».80

Hōho’a
Claire e o Howard Hunter

Howard e o Claire Hunter

Claire, e hoa pûpû ia’na iho

« Ua riro ta’u vahine ei hoa marû e te here », te parau ïa a Elder Hunter a piihia ai oia i roto i te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti i te matahiti 1959.81 No te mau matahiti e rave rahi, ua mataro o Claire ia apee ia Elder Hunter i roto i to’na mau tere ei aposetolo. Te haamana‘o ra te peresideni Thomas S. Monson i te hoê taime a hi‘o noa ai oia ia Claire ia faaite i to’na here i te mau tamarii i Tonga : « Ua rave oia i taua mau tamarii na‘ina‘i ra no Tonga i roto i to’na na rima e hoê i ni‘a i na turi tata‘itahi a paraparau ai oia ia ratou… e i muri iho, ua faaite oia i te mau orometua haapii o te Paraimere e, e haamaitairaa e e fana‘oraa to ratou i te haapiiraa i teie mau tamarii na‘ina‘i faufaa rahi. Ua ite oia i te faufaa o te hoê varua taata ».82

I roto i te hoê uiuiraa i te matahiti 1974, teie ta Elder Hunter i parau no ni‘a ia Claire : « I roto i te taatoaraa o to maua faaipoiporaa… ua ti‘a noa oia i piha‘i iho ia’u ma te here, te feruri maite e te faaitoito … Ua riro oia ei tururaa rahi ».83

I te taime no taua uiuiraa ra, ua haamata o Claire i te faaruru i te mau fifi rahi i te pae no te ea. I te haamataraa, e mauiui noa to’na upoo, e i te tahi taime, e mo‘e te hiro‘a e e taa ore atoa. I muri mai ua fifi haere to’na mafatu, e ua fifi atura oia ia paraparau e ia faaohipa i to’na rima. Ia tae râ oia i te taime e titauhia ia utuutu-tamau-noa-hia oia, ua faaitoito papû o Elder Hunter i te rave i tei maraa ia’na a faaoti atoa ai oia i ta’na mau hopoi‘a ei melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti. Ua faaau oia i te tahi taata no te faaea i piha‘i iho ia Claire i te ao, e na’na e atuatu i te pô. Ua farerei o Elder Hunter i te tahi mau fifi i te pae no to’na iho ea i roto i taua mau matahiti ra, e tae roa‘tu i te hoê ati o te mafatu i te marahiti 1980.

Ua roohia o Claire i te ma‘i toto tahe i roto i te roro i te matahiti 1981 e te tahi faahou i te matahiti 1982. I te piti o te tupuraa, ua fifi roa oia, e ua ani te mau taote ia tuuhia oia i roto i te hoê pû utuuturaa ia ti‘a ia haapa‘o-maitai-hia oia i te pae no te rapaauraa. Ua vai noa oia i roto i te reira pû e hope noa’tu na 18 ava‘e hopea o to’na oraraa. I taua taime ra, ua haere noa te peresideni Hunter e farerei ia’na hoê a‘e taime i te mahana, maori râ, ia reva oia no te mau ohipa a te Ekalesia. Noa’tu e, aita o Claire e ite mai ia’na i te rahiraa o te taime, ua tamau noa oia i te parau ia’na i to’na here ma te hi‘o e, e mea maitai to’na faaearaa. Te parau ra te hoê mootua tamaroa e, « e haapeepee tamau noa oia i te haere e hi‘o ia’na, ia parahi i piha‘i iho ia’na, e ia aupuru ia’na ».84 Ei haamana‘oraa i te aupururaa a to’na metua tane i to’na metua vahine, ua papa‘i o Richard Hunter :

« Ua farii to’u metua vahine i te aupururaa maitai roa a’e i roto i to’na mau matahiti ati i te mea e, ua aupuru o papa ia’na. Ua hi‘o maite te utuafare ia’na ma te faahiahiai e te faatura rahi a taui ai oia i te ohipa ei taata utuutu ma‘i … Te haamana‘o ra vau i te teimaha ta’na i farii i te taime a faaara mai ai te taote ia’na [e], e riro ïa ei ohipa ino roa a‘e no’na mai te mea e, e parahi noa o Claire i te fare e eiaha e haere i roto i te hoê pû aravihi no te utuuturaa. Mai te mea e, e parahi noa o Claire i te fare, e nehenehe oia e pohe i roto i ta’na tautooraa ia aupuru ia Claire, no te paruparu o to’na iho tino. I reira ra, e vai noa’tu ra ïa oia ana‘e no te utuutu ia’na iho. Ua riro to’na pûpûraa no mama ei hoê o te mau ohipa poihere roa no to matou utuafare ».85

Ua faaru‘e mai o Claire i te 9 no atopa 1983. A hi‘o noa ai oia i te aupururaa a Elder Hunter ia Claire a ma‘ihia ai oia hau atu i te 10 matahiti te maoro, ua parau Elder James E. Faust e, « e mea putapû te aau ia ite i te here i roto i ta raua aparaparauraa. Aitâ vau i ite a‘enei i te hoê hi‘oraa mai teie te huru i te pûpûraa te hoê tane no ta’na vahine ».86

Peresideni no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti

Ua pohe te peresideni Spencer W. Kimball i te ava‘e novema 1985, e na Ezra Taft Benson i mono ia’na ei Peresideni no te Ekalesia. Ua riro mai o Marion G. Romney ei peresideni no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti na roto i to’na ti‘araa melo paari a‘e no te pŭpŭ. No te ma‘ima‘i o te tino o te peresideni Romney, ua faataahia o Elder Hunter, oia te tino paari a‘e i muri iho, ei peresideni mono no te Tino Ahuru Ma Piti. Ua riro mai oia ei peresideni no te Tino Ahuru Ma Piti i te ava‘e tiunu 1988, fatata e piti hepetoma i muri a‘e i te faaru‘eraa te peresideni Romney.

Ua tavini te peresideni Hunter ei peresideni mono e aore râ, ei peresideni no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo no te roaraa e va‘u matahiti e te afa. I roto i taua pu‘e tau ra, ua tamau noa te taviniraa a te Tino Ahuru Ma Piti na te ao nei i te aano a tupu noa ai te Ekalesia i te rahi mai te 5,9 mirioni melo haere atu i te 8,7 mirioni, e te mau paroisa e aore râ, amaa i roto i na rahiraa fenua e 149. Ua parau te peresideni Hunter i te matahiti 1988 e, « e taime anaanatae mau teie i roto i te aamu o te Ekalesia ». « I teie mahana, aita e nava‘i te vitiviti ia haere noa. E ti‘a ia tatou ia horo no te tape‘a noa e no te faahaere i te ohipa i mua ».87 No te faaoti i te hopoi‘a no te faaiteraa i te iteraa papû no ni‘a ia Iesu Mesia e no te patu i te Ekalesia ati a‘e te ao nei, ua faatere te peresideni Hunter na roto i te hi‘oraa maitai. Ua ratere oia na roto i te mau Hau Amui no Marite e na te hau atu e 25 mau fenua ê, i te tau no to’na taviniraa ei peresideni no te Tino Ahuru Ma Piti.

Ua rû te peresideni Hunter i te haere i mua noa’tu te mau haafifiraa i te pae o te ea o to’na tino. I te matahiti 1986, ua tapuhia to’na mafatu, e i te matahiti 1987, ua tapuhia to’na tua. Noa’tu e, ua ora to’na tua, aita e ti‘a ia’na ia haere no te fifi te tahi uaua e te tahi atu mau tafifiraa. I taua ava‘e atopa ra, ua parahi oia i roto i te pereoo tura‘ira‘i e ua horo‘a i ta’na a‘oraa no te amuiraa rahi. Ua haamata oia, « a faaore mai i ta’u hapa i te mea e, e parahi noa vau a vauvau atu ai au i teie mau parau rii ». « Aita vau i ma‘iti ia paraparau atu i ni‘a i te hoê pereoo tura‘ira‘i. Te hi‘o ra vau e, mai te mea ra e, te oaoa nei outou i te amuiraa ma te parahi noa i raro, no reira e pee au i to outou hi‘oraa ».88

Ma te hinaaro tuutuu ore ia nehenehe faahou ia’na ia faaohipa i to’na na avae, ua rave te peresideni Hunter i te tahi faanahoraa faaoraraa teimaha. I te amuiraa rahi i muri iho, i te ava‘e eperera 1988, ua haere marû noa oia e te hoê turutootoo e tae roa’tu i te terono. I te ava‘e titema ua faaohipa oia i te hoê turutootoo no te haere i te apooraa hepetoma i te hiero a te Peresideniraa Matamua e te Tino Ahuru Ma Piti, te taime matamua i roto i te hoê matahiti hau aita oia i haere mai na ni‘a i te hoê pereoo tura‘ira‘i. Te parau ra oia e, « i to‘u haereraa mai i roto i te piha apooraa, ua ti‘a mai te mau taea‘e e ua popo ». « Teie te taime matamua a faaroo ai au ia popohia i roto i te hiero … Ua parau mai te rahiraa o te mau taote ia’u e, eita ta’u e nehenehe faahou e ti‘a i ni‘a e aore râ, e haere, tera râ, aita ratou i feruri i te mana o te pure ».89

Hōho’a
Inis e o Howard Hunter

Howard e o Inis Hunter

I te ava‘e eperera 1990 i te faaotiraa te hoê apooraa na te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti, ua ui te peresideni Hunter e, « te vai ra anei te hoê taata e mana‘o to’na aita i tapurahia i ni‘a i te tarena ? » No te mea e, aita hoê taata i paraparau, ua faaara maira oia e, « na reira… mai te mea e, aita hoê taata e mana‘o to’na, ua mana‘o vau e faaite atu ia outou e, e faaipoipohia vau i teie avatea ». Te parau ra te hoê melo o te Tino Ahuru Ma Piti e, no te maere o teie parau faaara, « ua uiui noa te taata tata‘itahi e, ua faaroo maitai anei ratou ». Ua haamaramarama a‘era te peresideni Hunter i to’na mau taea‘e e, « o Inis Stanton, e vahine mâtau-maoro-hia oia e au i Kalifornia. Ua farerei rii maua i te tahi taime, e ua faaoti au e, e faaipoipo vau ia’na ».90 I riro na o Inis ei melo no te paroisa El Sereno i te tau o te peresideni Hunter te episekopo. I muri a‘e ua farerei faahou raua i te taime a haere ai o Inis e noho i Utaha e a riro ai ei tuahine farii taata i roto i te fare ohiparaa na te Ekalesia. Ua faaipoipohia raua i roto i te hiero no Roto Miti i te 12 no eperera 1990, e te peresideni Gordon B. Hinckley.

Piri i te hitu matahiti i muri a‘e i te faaru‘eraa mai o Claire. Ua riro o Inis ei tumu no te tamahanahanaraa e te puai rahi no te peresideni Hunter i roto i ta’na taviniraa ei peresideni no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo e ei Peresideni no te Ekalesia. Ua apee oia ia’na i roto i te rahiraa o to’na mau tere no te fareirei i te Feia Mo‘a na te ao atoa nei.

I te 7 no fepuare 1993, ua haere te peresideni Hunter i te fare haapiiraa teitei no Brigham Young no te paraparau i roto i te hoê pureraa pae auahi, 17 000 rahiraa taata tei tae mai. No haamata noa’tura oia i ta’na a‘oraa i horo mai ai te hoê taata i ni‘a i te terono, ma te ta‘ita‘i i te hoê afata i roto i te hoê rima e hoê ohipa ereere i roto i te tahi. Ua tuô maira taua taata ra e, « a faaea i reira ! » Ua parau maira oia e, e faaharuru oia i te hoê tupita, maori râ, ia tai‘o te peresideni Hunter i te hoê parau i faaineinehia. Ua pato‘i te peresideni Hunter e ua ti‘a papû oia i mua i te terono a faari‘ari‘a noa ai taua taata ra ia‘na. A parare ai te mata‘u e te aehuehu i roto i te fare, ua haamata a‘era te amuiraa i te himene « Mauruuru matou e te Atua no ta oe na peroheta ». Tau minuti papû ore i muri iho, ua haruhia taua taata ra na te muto‘i paruru, e ua haaparahihia te peresideni Hunter i ni‘a i te tahua no te paruru ia’na. Ia ho‘i mai te hau, ua faafaaea rii oia e ua faaite faahou oia i ta’na mau parau. Ua haamata oia « e rave rahi huru tamataraa i roto i te oraraa », e ua parau faahou, « mai tei itehia i ô nei ».91

I roto i na matahiti e 20 na mua’tu, ua faaoroma‘i te peresideni Hunter e rave rahi tamataraa, tae roa’tu i te fifi o te ea e te pohe o Claire, e te tape‘a-rahi-raa-hia oia i te fare ma‘i no to’na iho mau fifi no te ea, e te mauiui rahi e te fifi i te pae tino. Pinepine ta’na mau haapiiraa i roto i taua mau matahiti ra i te faatumuhia i ni‘a i te ati e ua faaite i te iteraa papû no ni‘a i te Faaora o Iesu Mesia ei tumu no te hau e no te tauturu i te mau taime tamataraa. Ua haapii oia i roto i te hoê a‘oraa :

« Ua faaruru te mau peropheta e te mau aposetolo o te Ekalesia… i to ratou iho mau fifi. Te faaite nei au e, ua farerei a‘enei au i te tahi mau fifi, e mea papû e, e riro atoa outou i te farii i to outou iho mau fifi i teie nei e a muri a‘e i roto i to outou oraraa. Ia faahaehaa ana‘e teie mau ohipa ia tatou e ia faa‘oe‘oe mai e ia haapii mai e ia haamaitai mai ho‘i, ua riro te reira ei mauihaa mana rahi i roto i te rima o te Atua no te haamaitai atu â ia tatou, no te faatupu rahi mai i te aau mehara, te here e te mana‘ona‘oraa i te tahi atu mau taata i roto i to ratou taime fifi.92

E au teie huru haapiiraa mai te hoê tauahiraa here i te feia tei mauiui. Ua faaitoito te mau parau faaûru a te peresideni Howard W. Hunter i te mau taata e rave rahi ia fariu i ni‘a i te Faaora, mai ta’na iho i na reira.

Peresideni o te Ekalesia

« O te peresideni Hunter te hoê o te mau taata here roa a‘e e te hoho‘a roa a‘e i te Mesia aitâ i itehia a‘enei. No te hohonu o to’na huru pae varua, eita ïa e nehenehe e hi‘o i roto. Ma te arata‘ihia e te mana o te Fatu o Iesu Mesia ei ite taa ê No’na no te mau matahiti e rave rahi, ua faaunaunahia ma te faahiahia te faito varua o te peresideni Hunter. O te puna ïa no to’na huru taatoa » (James E. Faust).93

I te 30 no me 1994, ua faaru‘e mai te peresideni Ezra Taft Benson i muri a‘e i te hoê ma‘i maoro. E ono mahana i muri a‘e, ua putuputu te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i roto i te hiero no Roto Miti no te faati‘a i te Peresideniraa Matamua. Ei aposetolo paari a‘e, ua faataahia o Howard W. Hunter ei Peresideni no te Ekalesia. Ua pii oia ia Gordon B. Hinckley e ia Thomas S. Monson, tei tavini ei na tauturu no te peresideni Benson, ia riro ei tauturu no’na.

Hōho’a
Peresideni Hunter, Hinckley e Monson

Peresideni Hunter e to’na na tauturu i roto i te Peresideniraa Matamua : Peresideni Gordon B. Hinckley (aui) e Peresideni Thomas S. Monson (atau)

I roto i te hoê uiuiraa mana‘o i mua i te mau papa‘i ve‘a i te mahana i muri iho, ua faahiti te peresideni Hunter i ta’na mau parau matamua i mua i te taata ei Peresideni no te Ekalesia. Ua parau oia e, « ua putapû roa to tatou aau mai te taime te poheraa o to tatou hoa e taea‘e o Ezra Taft Benson ». « Ua ite taa ê au i to’na mo‘eraa na roto i te hopoi‘a apî tei topa mai i ni‘a ia’u mai te taime a faaru‘e mai ai oia. E rave rahi roimata to’u i tahe e ua imi au i to’u Metua i te Ao ra na roto i te pure u‘ana, ma te hinaaro ia aifaito vau i teie piiraa teitei e te mo‘a to’u i teie nei.

« To’u puai rahi a‘e i roto i teie nau hora nei e te mau mahana i ma‘iri iho nei, o to’u ïa iteraa papû faatura e, na te Atua teie ohipa, e e ere na te taata, e o Iesu Mesia te upoo faatere ora e mana o teie ekalesia e te faatere nei Oia i te reira na roto i te parau e te ohipa. Te pûpû nei au i to’u ora, to’u puai e te faito hopea o to’u varua ia tavini hope roa Ia’na ».94

I muri a‘e i te faaiteraa’tu i to’na here, ua vauvau maira te peresideni Hunter e piti aniraa manihini i te mau melo o te Ekalesia. Te matamua maori râ, ia rahi atu ïa te itoito i te peeraa i te hi‘oraa o Iesu Mesia, e te piti o te raveraa hope atu ïa i te mau haamaitairaa o te hiero (a hi‘o i te api 1–3). Ua ani manihini atoa oia i te feia tei pêpê, tei teimaha e aore râ tei mata‘u « ia ho‘i mai [e] ia faati‘a mai ia matou ia ti‘a i piha‘i iho ia outou no te tamarô i to outou roimata ».95

Noa’tu te paruparu te ea, e hinaaro papû to te peresideni Hunter ia imi i te mau rave‘a atoa no te farerei e no te faaitoito i te Feia Mo‘a. E piti hepetoma i muri a‘e i to’na riroraa ei peresideni, ua horo‘a oia i ta’na a‘oraa rahi matamua, a paraparau ai oia i te mau peresideni misioni apî e i te mau misionare hau atu i te 2 200 rahiraa. I te tahi atu taime i roto i taua ava‘e ra, ua haere oia i Carthage e i Nauvoo, Illinois, no te faahanahana i te 150raa o te matahiti o te maratiri o Iosepha e o Hairamu Semita. « I te mau huru vahi atoa ta matou i haere, e naho‘a rahi tei haati ia matou », te parau ïa a te peresideni Gordon B. Hinckley. « Ua aroha rima oia i te mau taata e rave rahi tauatini, ma te mata ataata taa ê ia haaputuputu ana‘e mai te tamarii no te hi‘o i roto i to’na na mata e no te haru i to’na rima ».96

I te 1 no atopa 1994, i roto i te tuhaa pureraa no te mahana maa po‘ipo‘i o te amuiraa rahi, ua paturu te mau melo o te Ekalesia ia Howard W. Hunter ei peresideni no Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a Nei e ei peropheta, ei hio e ei heheu parau. I roto i ta’na a‘oraa iritiraa, ua faahiti faahou te peresideni Hunter i ta’na aniraa manihini ia pee te mau melo o te Ekalesia i te hi‘oraa o te Faaora e « ia hi‘o i te hiero o te Fatu mai te hoê tapa‘o rahi no to outou ti‘araa melo ».97 Ua haapapû faahou mai oia i te parau no te hiero i te hepetoma i muri iho, a ratere ai oia i Florida no te haamo‘a i te hiero no Orlando Florida. Ua haapii mai oia e, « eita e hope roa te faanahoraa evanelia ta te Fatu i heheu mai ia ore ana‘e te hiero, no te mea i roto i te reira e ravehia ai te mau oro‘a e titauhia no ta’na faanahoraa no te oraraa e te faaoraraa ».98

I te ava‘e novema, ua paraparau te peresideni Hunter i roto i te hoê haapurororaa pee‘utari no te faahanahanaraa i te 100raa o te matahiti o te Sotaiete Tuatapaparaa Tupuna—e ohipa auraa taa ê no’na, inaha, ua faatere na oia i te reira faanahoraa mai te matahiti 1964 e tae atu i te matahiti 1972. Ua parau oia e, « ua hi‘o maere au i muri i teie hoho‘a ha‘une tei raraahia e te Fatu no te faahaereraa i mua i te ohipa no te hiero e no te aamu utuafare ». I muri iho na ô a‘era oia e, « e poro‘i rahi hope ta’u : Ia haapeepeehia teie ohipa e ti‘a’i ».99

Ua rohi tamau noa te peresideni Hunter ma te itoito e hope noa’tu te matahiti. I roto i te pureraa pae auahi no te Noela a te Peresideniraa Matamua, ua faaite papû oia no ni‘a i te Faaora e ua haapapû faahou mai oia i te faufaa no te peeraa i To’na hi‘oraa :

« Ua fafau te Faaora i To’na oraraa i te haamaitairaa i te tahi atu mau taata … Aore roa [Oia] i horo‘a ma te tia‘i i te faaho‘iraa. Ua horo‘a hua mai Oia ma te here, e aita e faaauraa te faufaa no Ta’na mau horo‘a. Ua horo‘a Oia i te mata i te matapo, i te tari‘a i te turi, e te avae i te piri‘o‘i ; te viivii ore i tei viivii, te tino maitai i te hapepa, e te aho i tei mo‘e te ora. Ua riro Ta’na mau horo‘a ei rave‘a no tei taataahihia i raro, ei ti‘amâraa no tei faatîtîhia, ei faaoreraa hara no tei tatarahapa, ei ti‘aturiraa no tei paruparu te mana‘o e te maramarama i roto i te poiri. Ua horo‘a mai Oia ia tatou nei i To’na here, Ta’na taviniraa e To’na ora. E te vahi faufaa roa’tu, ua horo‘a mai Oia ia tatou nei e i te mau taata tahuti atoa i te ti‘a-faahou-raa, te faaoraraa, e te ora mure ore.

« E rohi tatou no te horo‘a’tu mai Ta’na i horo‘a. Te horo‘araa ia’na iho e horo‘a mo‘a ïa. E horo‘a tatou ei haamana‘oraa i te mau mea atoa ta te Faaora i horo‘a mai ».100

Ei tuhaa no ta’na a‘oraa, ua faaau atoa oia i te hoê parau poro‘i tei haapararehia i roto i te hoê ve‘a i taua matahiti iho ra a piihia ai oia ei aposetolo :

« I teie Noela, e faatîtîaifaro i te hoê pe‘ape‘a. E imi i te hoê hoa tei mo‘ehia. E pato‘i i te mana‘o moemoe e mono ei mana‘o ti‘aturi. E papa‘i i te hoê rata. E horo‘a i te hoê pahonoraa marû. E faaitoito i te feia apî. E faaite i to outou haavare ore na roto i te parau e te ohipa. E tape‘a i te parau fafau. Eiaha e tape‘a i te inoino. E faaore i te hapa a te hoê enemi. E faaite i te mana‘o tatarahapa. E tamata ia haro‘aro‘a. E hi‘opo‘a i ta outou mau titauraa i ni‘a ia vetahi ê. E feruri na mua i te tahi atu taata. E faaite i te maitai. E faaite i te marû. E faarahi rii atu te ata. E faaite i to outou aau mehara. E manava i te hoê taata êê. E faaoaoa i te aau o te hoê tamarii. E oaoa i te nehenehe e te maere o te fenua nei. E parau i to outou here e parau faahou â i te reira ».101

I te hepetoma i muri iho, ua tere atu te peresideni Hunter i Mexico City no te faati‘a i te 2 000raa o te tĭtĭ a te Ekalesia. Ahuru e ma iva matahiti na mua’tu i Mexico City, ua faatere oia i te faati‘araa e 15 tĭtĭ mai roto mai e 5 tĭtĭ i taua taime ra i roto noa hoê hopea hepetoma. Ua parau te peresideni Gordon B. Hinckley e, ua riro te faati‘araa o te 2 000raa o te tĭtĭ « ei tapa‘o faufaa i roto i te aamu o te Ekalesia ».102

I taua mau ava‘e ra, i te hoê pô, tei roto te tamaiti a te peresideni Hunter, o Richard, i te fare haamana‘oraa ia Iosepha Semita, e ua ite atu oia e, tei roto hoê vahine arata‘i i te peroo tura‘ira‘i. « E nehenehe roa ta’u e parau e, e pereoo apî tera no’na, » ta’na ïa parau. « Ua haere au e paraparau ia’na ma te parau atu e, e pereoo tura‘ira‘i to to’u metua tane mai to’na. Na ô maira oia ia’u e, e pereoo tura‘ira‘i atoa to te peropheta o ta’na Ekalesia mai to’na. Ua parau mai oia e, mai te mea e, e nehenehe ta te peropheta, e nehenehe atoa paha ïa ta’na. Na te reira i horo‘a i te ti‘aturi i roto ia’na. Te mana‘o nei au e, e rave rahi taata tei here ia papa. Peneia‘e te hoê o te mau tumu no te reira, maori râ, ua nehenehe ia ratou ia ite e, ua mamae oia mai ia ratou i mamae atoa, e ua amo oia i taua mamae ra, e na te reira i horo‘a i te ti‘aturiraa i roto ia ratou ».103

No te omua i te matahiti 1995, ua haamo‘a te peresideni Hunter i te hiero no Bountiful Utaha. Ua peresideni oia e ono tuhaa pureraa haamo‘araa e no to’na rohirohi ua hopoihia oia i te fare ma‘i. Ia mahuti mai oia na te fare ma‘i tau mahana i muri mai, ua tuu mai te Ekalesia i te hoê parau no te faaite e, e ma‘i hua mariri aitaata to’na e ua parare na roto i to’na mau ivi. Aita te peresideni Hunter i ti‘a faahou mai i mua i te taata i roto i na hepetoma hopea e ono o to’na oraraa, noa’tu e, ua tamau noa oia i te putuputu e to’na na tauturu e i te arata‘i i te mau ohipa o te Ekalesia i to’na iho fare. « Te oaoa nei au i te mea e, ua ti‘a ia’na ia haamo‘a i [taua hiero ra] », te parau ïa a te peresideni Gordon B. Hinckley, « i roto ihoa râ i ta’na taparuraa i te mau melo o te Ekalesia ‘ia hi‘o i te hiero o te Fatu mai te hoê tapa‘o rahi no to [ratou] ti‘araa melo ».104

Ua faaru‘e mai te peresideni Howard W. Hunter i te 3 no mati 1995, i te 87raa o te matahiti. Teie ta’na mau parau hopea ohie roa ta’na i faahiti « ma te reo marû e te hau » i te feia na te hiti i to’na ro‘i, « Mauruuru ».105 Noa’tu e, e iva noa ava‘e to’na ti‘araa ei Peresideni no te Ekalesia, e mea hohonu râ ta’na faaûruraa. « Ua natihia te mau melo o te Ekalesia na te ao atoa nei i ni‘a ia’na i roto i te hoê natiraa taa ê ei peropheta no ratou, ei hi‘o e ei heheu parau » te na reira ra o Elder James E. Faust. « Ua ite ratou i roto ia’na i te hoho‘a o te hiro‘a o te Faaora iho. Ua pahono ratou ma te faahiahia i ta’na mau parau poro‘i tohu no te faariro-rahi-raa i to tatou oraraa mai to te Mesia ra te huru e no te faariroraa i to tatou mau hiero ei tumu no ta tatou haamoriraa ».106

I te hunaraa o te peresideni Hunter, ua parau te peresideni Gordon B. Hinckley no te faahanahana ia’na :

« Ua hi‘a te hoê tumu raau nehenehe i roto i te uru raau, ma te vaiiho i te hoê vahi pau. Ua reva te hoê puai rahi e te hau mai rotopu atu ia tatou.

« Ua rau te mau parau i parauhia no ni‘a i to’na mauiui. Te ti‘aturi nei au e, ua roa’tu te reira, e te puai e te hohonu, hau atu i ta tatou i ite mau. Ua tupu i te rahi to’na puai no te farii i te mauiui, e aita oia i amuamu no te reira. Ua riro te roa o to’na oraraa ei semeio. Ua tamahanahana e ua faaiti to’na mauiui i te mauiui o te feia e rave rahi tei mauiui. Ua ite ratou e, ua haro‘aro‘a oia i te teimaha o ta ratou mau hopoi‘a. Ua faatae oia i to’na here taa ê i teie feia tei teimaha.

« Ua rau te mau parau i parauhia no ni‘a i to’na maitai, to’na aupuru, to’na faatura ia vetahi ê. E parau mau ana‘e te reira. Ua auraro oia i te hoho‘a o te Fatu ta’na i here. E taata hau oia e te feruri maite. Tera râ, e nehenehe atoa oia e ti‘a i ni‘a no te faaite mai i te mana‘o puai e te paari …

« E taata maitai e te marû te taea‘e Hunter. Tera râ, e nehenehe atoa oia e faahiti mai i te parau ma te puai e te papû … Ua haere oia i te haapiiraa ture. Ua ite oia e nahea ia vauvau i te hoê ohipa. Ua vauvau oia e rave rahi parau ma te nahonaho. E mai te reira mau parau e haere atu ai i ni‘a i te opaniraa. Ia parau oia, e faaroo matou paatoa. Pinepine to’na mau mana‘o tauturu i te fariihia. Ia ore râ te reira e fariihia, ua ti‘a roa ia’na ia iriti i ta’na vauvauraa mana‘o …

« No te roaraa e toru ahuru ma ono matahiti i teie nei to’na amoraa i te ahu tapo‘i o te aposetolo mo‘a, ua riro oia ei reo arata‘i puai i te faaiteraa i te mau haapiiraa o te evanelia a Iesu Mesia e te faahaereraa i te ohipa a te Ekalesia i mua. Ua ratere rahi roa oia na te ao nei ei tavini mau e te aravihi i roto i te ohipa a te Fatu …

« Ei peropheta, ei hi‘o e ei heheu parau, te vai ra to Howard W. Hunter iteraa papû e te ti‘a no ni‘a i te huru ora mau o te Atua, to tatou Metua Mure Ore. Ua faaite oia ma te papû i to’na iteraa papû no ni‘a i te huru atua o te Fatu o Iesu Mesia, te Taraehara o te taata nei. Ua parau oia ma te here no ni‘a i te peropheta Iosepha Semita, e no te mau taata atoa i muri mai ia’na i roto i te parau no te monoraa e tae roa mai i te Peresideni Hunter …

« Ia haamaitai mai te Atua i to’na hiro‘a ei maitai rahi no tatou ».107

Te mau nota

  1. I roto Jay M. Todd, « President Howard W. Hunter: Fourteenth President of the Church », Ensign, Tiurai 1994, 4.

  2. Howard W. Hunter, « Fear Not, Little Flock » (a‘oraa tei horo‘ahia i te fare haapiiraa Brigham Young University, 14 no mati 1989), 2 ; speeches.byu.edu.

  3. I roto Todd, « President Howard W. Hunter », 5.

  4. I roto J M. Heslop, « He Found Pleasure in Work », Church News, 16 no novema 1974, 4.

  5. I roto Heslop, « He Found Pleasure in Work », 4, 12.

  6. I roto Heslop, « He Found Pleasure in Work », 4.

  7. I roto Kellene Ricks, « Friend to Friend: From an Interview with Howard W. Hunter, President of the Quorum of the Twelve Apostles », Friend, Eperera 1990, 6.

  8. I roto Gerry Avant, « Elder Hunter—Packed Away Musician’s Career for Marriage », Church News, 19 no me 1985, 4.

  9. I roto Ricks, « Friend to Friend », 6.

  10. I roto Heslop, « He Found Pleasure in Work », 4.

  11. I roto Ricks, « Friend to Friend », 6.

  12. I roto Avant, « Elder Hunter », 4.

  13. Hi‘o « Eagle Scout Qualifies », Idaho Statesman, 12 no me 1923 ; faahitihia i roto Eleanor Knowles, Howard W. Hunter (1994), 41.

  14. I roto Don L. Searle, « President Howard W. Hunter, Acting President of the Quorum of the Twelve Apostles », Ensign, Eperera 1986, 22.

  15. I roto James E. Faust, « The Way of an Eagle », Ensign, Atete 1994, 4.

  16. I roto Knowles, Howard W. Hunter, 22.

  17. I roto James E. Faust, « The Way of an Eagle », 4, 6.

  18. I roto Knowles, Howard W. Hunter, 22.

  19. Historical Sketch of the Boise Stake of The Church of Jesus Christ of Latter-day Saints (1924), 6, Fare vairaa buka aamu a te Ekalesia, Roto Miti.

  20. I roto Knowles, Howard W. Hunter, 41.

  21. Ua tupararihia te fare menemene no Boise i te matahiti ra 1992, na te Boise School District, tei hoo mai i te reira tau matahiti na mua’tu (hi‘o « Preservationists Protest Demolition Work on Tabernacle in Boise », Deseret News, 9 no setepa 1992, B3).

  22. I roto Knowles, Howard W. Hunter, 55.

  23. I roto Heslop, « He Found Pleasure in Work », 4 ; hi‘o atoa Knowles, Howard W. Hunter, 57.

  24. I roto Knowles, Howard W. Hunter, 64.

  25. I roto Knowles, Howard W. Hunter, 65.

  26. I roto Knowles, Howard W. Hunter, 71.

  27. I roto Gerry Avant, « She Made Home a Happy Place », Church News, 16 no novema 1974, 5.

  28. I roto Knowles, Howard W. Hunter, 79–80.

  29. I roto Knowles, Howard W. Hunter, 81.

  30. Parau nene‘i-ore-hia na Richard A. Hunter. I roto i teie buka te vai atoa ra te tahi mau faahitiraa parau a te tamaiti a te peresideni Hunter o Richard no te mea ua ti‘a ia’na ia horo‘a mai i te mau haamaramaramaraa e te mau hi‘oraa i te taime a faaineinehia ai te buka. Aita te tahi tamaiti a te peresideni Hunter, o John, i vata no te farereiraa i te mea e, ua faaru‘e oia i te matahiti 2007.

  31. I roto Knowles, Howard W. Hunter, 87.

  32. I roto Knowles, Howard W. Hunter, 88.

  33. I roto Heslop, « He Found Pleasure in Work », 4.

  34. I roto Knowles, Howard W. Hunter, 91.

  35. I roto Knowles, Howard W. Hunter, 90.

  36. Hi‘o Knowles, Howard W. Hunter, 94.

  37. I roto Heslop, « He Found Pleasure in Work », 4.

  38. I roto Knowles, Howard W. Hunter, 97.

  39. I roto Knowles, Howard W. Hunter, 98.

  40. I roto Knowles, Howard W. Hunter, 98.

  41. I roto Knowles, Howard W. Hunter, 100-101.

  42. Charles C. Pulsipher, « My Most Influential Teacher », Church News, 10 no tenuare 1981, 2.

  43. Parau nene‘i-ore-hia na Richard A. Hunter.

  44. I roto Doyle L. Green, « Howard William Hunter: Apostle from California », Improvement Era, Tenuare 1960, 37.

  45. Cree-L Kofford, i roto Knowles, Howard W. Hunter, 120.

  46. John S. Welch, i roto Knowles, Howard W. Hunter 119.

  47. I roto Knowles, Howard W. Hunter, 123.

  48. I roto Knowles, Howard W. Hunter, 125.

  49. I roto Knowles, Howard W. Hunter, 131.

  50. Parau nene‘i-ore-hia na Richard A. Hunter.

  51. I roto Knowles, Howard W. Hunter, 127.

  52. Charles C. Pulsipher, « My Most Influential Teacher », 2.

  53. Howard W. Hunter, « Welfare and the Relief Society », Relief Society Magazine, Eperera 1962, 238.

  54. I roto Knowles, Howard W. Hunter, 135. No ni‘a i to’na papa ruau, ua papa‘i o Richard A. Hunter : « Ua ite noa vau ia’na ei melo haapa‘o no te Ekalesia. E itehia oia i te mau taime atoa te rave ra i te tahi mau ohipa maitai. E tano e pii ia’na o ‘Momoni tane’. E rave rahi o te mau taata i faaea i piha‘i iho i to’na nohoraa e te mau melo o te paroisa o te faati‘a i te mau aamu no te mau ohipa maitai e te hamani maitai ta’na i rave. Ua herehia oia i rotopu i te taata o te Ekalesia » (parau aita i nene‘ihia).

  55. I roto Knowles, Howard W. Hunter, 137.

  56. I roto Knowles, Howard W. Hunter, 139.

  57. Betty C. McEwan, « My Most Influential Teacher », Church News, 21 no tiunu 1980, 2.

  58. I roto Knowles, Howard W. Hunter, 144.

  59. I roto Knowles, Howard W. Hunter, 144.

  60. I roto Knowles, Howard W. Hunter, 145-46.

  61. I roto Conference Report, Atopa 1959, 121.

  62. I roto Knowles, Howard W. Hunter, 151.

  63. Douglas D. Palmer, « The World Conference on Records », Improvement Era, Tiurai 1969, 7.

  64. Jay M. Todd, « Elder Howard W. Hunter, Church Historian », Improvement Era, Eperera 1970, 27.

  65. I roto Knowles, Howard W. Hunter, 194.

  66. I roto Knowles, Howard W. Hunter, 208.

  67. I roto Knowles, Howard W. Hunter, 205.

  68. I roto Todd, « President Howard W. Hunter, Church Historian », 27.

  69. I roto Todd, « President Howard W. Hunter, Church Historian », 27.

  70. « New Church Historian Called », Church News, 14 no fepuare 1970, 3.

  71. I roto Knowles, Howard W. Hunter, 197.

  72. James E. Faust, « Howard W. Hunter: Man of God », Ensign, Eperera 1995, 27.

  73. Howard W. Hunter, « All Are Alike unto God », Ensign, Tiunu 1979, 74.

  74. I roto Knowles, Howard W. Hunter, 215.

  75. I roto Knowles, Howard W. Hunter, 218.

  76. I roto Knowles, Howard W. Hunter, 222 ; parau haapoto tei tatarahia.

  77. I roto Gerry Avant, « He Wanted to Visit the Holy Land ‘Just One More Time’ », Church News, 11 no mati 1995, 9.

  78. Francis M. Gibbons, Howard W. Hunter: Man of Thought and Independence, Prophet of God (2011), 119.

  79. Hi‘o « Growth in Mexican Cities Explodes into 16 Stakes », Church News, 22 no novema 1975, 3.

  80. I roto Knowles, Howard W. Hunter, 202.

  81. I roto Conference Report, Atopa 1959, 121.

  82. I roto Knowles, Howard W. Hunter, 168-69.

  83. I roto Avant, « She Made Home a Happy Place », 5.

  84. I roto Searle, « President Howard W. Hunter », 25.

  85. Parau nene‘i-ore-hia na Richard A. Hunter.

  86. James E. Faust, i roto « President Howard W. Hunter: The Lord’s ‘Good and Faithful Servant’ », Ensign, Eperera 1995, 15.

  87. I roto Dell Van Orden, « Exciting Time in Church History », Church News, 25 no tiunu 1988, 6.

  88. Howard W. Hunter, « The Opening and Closing of Doors », Ensign, Novema 1987, 54.

  89. I roto Knowles, Howard W. Hunter, 284.

  90. I roto Knowles, Howard W. Hunter, 291.

  91. I roto Knowles, Howard W. Hunter, 305-6.

  92. Howard W. Hunter, « An Anchor to the Souls of Men », Ensign, Atopa 1993, 71.

  93. James E. Faust, « The Way of an Eagle », 13.

  94. I roto Todd, « President Howard W. Hunter », 4.

  95. I roto Todd, « President Howard W. Hunter », 5 ; hi‘o atoa Howard W. Hunter, « Exceeding Great and Precious Promises », Ensign, Novema 1994, 8.

  96. Gordon B. Hinckley, « A Prophet Polished and Refined », Ensign, Eperera 1995, 34.

  97. Howard W. Hunter, « Exceeding Great and Precious Promises », Ensign, Novema 1994, 8.

  98. I roto Gerry Avant, « Temple Is Dedicated in Sunshine State », Church News, 15 no atopa 1994, 3.

  99. Howard W. Hunter, « We Have a Work to Do », Ensign, Mati 1995, 64.

  100. Howard W. Hunter, « The Gifts of Christmas », Ensign, Titema 2002, 18.

  101. Howard W. Hunter, « The Gifts of Christmas », 18–19 ; tipeehia mai i roto i te « What We Think Christmas Is », McCall’s, Titema 1959, 82–83.

  102. Gordon B. Hinckley, « A Prophet Polished and Refined », 34.

  103. Parau nene‘i-ore-hia na Richard A. Hunter.

  104. Gordon B. Hinckley, « A Prophet Polished and Refined », 34.

  105. I roto Dell Van Orden, « 14th President of the Church Dies at Age 87 ; He Touched Millions of Lives across the World », Church News, 11 no mati 1995, 3.

  106. James E. Faust, « Howard W. Hunter: Man of God », 26.

  107. Gordon B. Hinckley, « A Prophet Polished and Refined », 33-35.