Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 10: Te mau papa‘iraa mo‘a—Te ohipa tuatapaparaa faufaa roa a‘e


Pene 10

Te mau papa‘iraa mo‘a—Te ohipa tuatapaparaa faufaa roa a‘e

« Ia… tapiri rahi atu â tatou tata‘itahi i to tatou Metua i te Raʻi e i ta’na Tamaiti Here na roto i te tuatapapa-tamau-raa i te mau papa‘iraa mo‘a. »

No roto mai i te oraraa o Howard W. Hunter

E here rahi to te peresideni Howard W. Hunter no te mau papa‘iraa mo‘a e ua riro oia ei taata tuatapapa rahi i te reira. Ua itehia teie here e teie ohipa tuatapaparaa i roto i ta’na mau haapiiraa, tei î i te mau aamu e te mau irava mai roto mai i te mau buka tumu a te Ekalesia. Ia haapii oia i te hoê parau tumu no te evanelia, pinepine oia i te ma‘iti i te hoê a‘e aamu mai roto mai i te mau papa‘iraa mo‘a, a faati‘a hu‘ahu‘a ai i te reira e e tape‘a mai ai i te mau faaohiparaa e roaa mai.

Ei hi‘oraa, i te haapiiraa’tu oia no ni‘a i te fafauraa ia’na iho i te Atua, ua faati‘a oia i te aamu no Iosua ; no Sadaraka, Meseka e o Abede-Nego ; e no te tahi atoa mau pu‘eraa i roto i te Faufaa Tahito tei faa‘ite mai i te reira huru fafauraa ia ratou iho (hi‘o i te pene 19). I te haapiiraa’tu oia no ni‘a i te taviniraa, ua faaohipa oia i te hi‘oraa mai roto mai i te Buka a Moromona no te faa‘ite e, te vai nei te taata aore re‘a haapopouraa e ere to ratou « i te mea iti » i mua i te taata e ite-rahi-hia nei ia tavini (hi‘o i te pene 23). I te haapiiraa’tu oia no ni‘a i te roaaraa te hau roto a tupu ai te arepurepuraa, ua faaohipa faarahi faahou oia i te mau irava o te papa‘iraa mo‘a, mai te aamu o Petero i te taahiraa oia na ni‘a i te pape (hi‘o i te pene 2). I te haapiiraa’tu oia no ni‘a i te oro‘a mo‘a, ua horo‘a oia i te tahi hi‘oraa aano na roto i te faahaamana‘oraa i te aamu o te mau tamarii no Iseraela e no te Pasa (hi‘o i te pene 15).

Ua ite te peresideni Hunter i te faufaa o te mau papa‘iraa mo‘a no te tauturu i te taata ia roaa to ratou iteraa papû no Iesu Mesia. E no reira, pinepine oia i te haapii mai roto mai i te papa‘iraa mo‘a, mai roto mai i te mau aamu no te taviniraa, te faasatauroraa e te ti‘a-faahou-raa o te Faaora. Ua parau Oia :

« Ua mauruuru vau no te mau buka papa‘iraa mo‘a, e na roto i te reira e noaa mai ai te ite rahi a‘e no ni‘a ia Iesu Mesia maoti te tuatapapa-itoito-raa. Ua mauruuru vau i te mea e, ei apiti no te Faufaa Tahito e te Faufaa Apî, ua heheu atoa mai te Fatu, na roto i te mau peropheta o Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, i te tahi mau papa‘iraa mo‘a ei ite atoa no te Mesia—te Buka a Moromona, Te Parau Haapiiraa e Te mau Parau Fafau e te Poe Tao‘a Rahi, e ua ite au e parau na te Atua ana‘e te reira. Te faa‘ite papû mai nei teie mau buka e, o Iesu te Mesia, te Tamaiti a te Atua ora. »1

Hōho’a
E utuafare tera e tuatapapa ra i te mau papa‘iraa mo‘a

« Te ti‘aturi nei matou e, te tai‘o ra outou e te tuatapapa ra outou i te mau papa‘iraa mo‘a i te mau mahana atoa ei taata hoê e ei utuafare. »

Te mau haapiiraa a Howard W. Hunter

1

Ua riro te tuatapaparaa papa‘iraa mo‘a ei ohipa tuatapaparaa faufaa roa a‘e ta tatou e nehenehe e rave.

I te pû o te mau parau mau atoa, te vai nei te iteraa papû e, o Iesu no Nazareta te Mesia, te Iehova Rahi, te Faaora o te ao nei e te Tamaiti Fanau Tahi a te Atua ora. O teie te poro‘i o te mau papa‘iraa mo‘a. I roto i teie mau buka mo‘a atoa, te vai nei te tahi piiraa ia ti‘aturi e ia roaa te faaroo i te Atua te Metua Mure Ore e i ta’na Tamaiti, o Iesu Mesia ; e mai te buka matamua i te buka hopea o teie mau papa‘iraa mo‘a, te vai nei te piiraa ia rave i te hinaaro o te Atua e ia haapa‘o i ta’na mau faaueraa.2

Ia pee tatou i te parau a‘o a to tatou feia faatere ia tai‘o e ia tuatapapa i te mau papaʻiraa moʻa, e tae mai te mau maitai e te mau haamaitaraa e rave rau i ni‘a ia tatou. Ua riro te reira ei ohipa tuatapaparaa faufaa roa a‘e ta tatou e nehenehe e rave …

Tei roto i te mau papa‘iraa mo‘a te papaa parau no to te Atua faa‘iteraa ia’na iho, e na roto i te reira te Atua e paraparau nei i te taata. I hea pai e hoona ai te taime maori râ i roto i te tai‘oraa mai roto mai i te mau buka mo‘a i te parau e haapii mai nei ia tatou ia ite i te Atua e ia maramarama i to tatou auraa e o’na ? E mea faufaa noa te taime i te taata ua rahi ta’na ohipa, e te haruhia nei to te reira faufaa ia haamau‘ahia te mau hora i roto i te tai‘oraa e aore râ te mata‘ita‘iraa i te mea faanevaneva e te iti i te faufaa.3

Te ti‘aturi nei matou e, te tai‘o ra outou e te tuatapapa ra outou i te mau papa‘iraa mo‘a i te mau mahana atoa ei taata hoê e ei utuafare. Eiaha na tatou e rave ha‘uti noa i te faaue a te Fatu : « Te imi nei outou i te parau i papa‘ihia ra, no te mea te mana‘o na outou e roaa te ora mure ore i reira : o te faaite ïa ia’u o taua mau parau ra » (Ioane 5:39). E tae mai te Varua i roto i to outou mau fare e i to outou oraraa a tai‘o ai outou i te parau tei heheuhia mai.4

E ti‘a roa ia tatou ia riro ei Ekalesia tei î i te vahine e te tane tei ite maite i te mau papa‘iraa mo‘a, e o te tapa‘o faahoro nei i te mau irava, o te faaineine nei i te mau haapiiraa e te mau a‘oraa mai roto mai te Arataʻi parau tumu (Guide des écritures), e o te aravihi i te faaohipa i te mau hoho‘a fenua, e te faatoro parau o te Bibilia (Bible Dictionary) e te tahi atoa mau tauturu i roto i te mau buka tumu a te Ekalesia. E mea papû e, ua rahi a‘e i te noaa mai ia tatou i te aravihi vave mai. E mea papû atoa e, « ua teatea te aua [no te tai‘oraa papa‘iraa mo‘a] e ua ineine no te tau auhune » [hi‘o PH&PF 4:4] …

Aita a‘enei i roto i teie tau tuuraa, e papû roa aita i te tahi noa’tu tau tuuraa, te mau papa‘iraa mo‘a—te parau vai maoro e te parau haamaramarama a te Atua—i noaa ohie mai e i faanaho-maitai-hia no te tauturu i te mau tane, te mau vahine e te mau tamarii atoa ho‘i e ma‘imi nei i te reira. Ua riro te parau papa‘i a te Atua ei ohipa au roa a‘e ia tai‘o e te mea matara roa a‘e i te mau melo atoa, i roto i te aai o te ao nei. E mea papû roa e, e amo atu tatou i te hopoi‘a no te oreraa e tai‘o i te reira.5

2

E tauturu te tuatapaparaa papa‘iraa mo‘a ia tatou ia haapii e ia haapa‘o i te hinaaro o te Atua.

No te haapa‘o i te ture o te evanelia e te mau haapiiraa a Iesu Mesia, e ti‘a ia tatou ia maramarama na mua roa i te ture e ia haapapû mai i te hinaaro o te Fatu. E rave-maitai-roa-hia te reira na roto i te ma‘imiraa e te tuatapaparaa i te mau papa‘iraa mo‘a e te mau parau a te mau peropheta. E na reira tatou e haamâtau ai i te mea ta te Atua i heheu i te taata nei.

I roto i te mau hiro‘a faaroo, te vai nei hoê o te parau nei e, « Te ti‘aturi nei matou i te mau mea atoa i heheuhia mai e te Atua, te mau mea atoa o Ta’na e heheu mai nei i teie nei, e te ti‘aturi nei ho‘i matou e, e heheu mai â Oia e rave rahi atu â mau mea maitai e te faufaa rahi no To’na ra basileia » (Te mau Hiro‘a Faaroo 1:9).

Ua heheuhia te hinaaro o te Atua i roto i te mau papa‘iraa mo‘a, e tera te tumu tatou i faauehia ai ia tai‘o i te reira no te ite mai i te parau mau. Ua faataa te Fatu ia Olive Kautere nahea i te haapapû mai i teie mau parau mau. Ua parau oia, « Inaha, te horo‘a’tu nei au i te hoê faaueraa ia oe, ia ti‘aturi i te mau mea i papa‘ihia ra ; no te mea e tei roto i reira te papa‘iraa i te mau mea’toa no ni‘a i te niu o ta’u ekalesia, ta’u evanelia, e ta’u nei papa » (PH&PF 18:3–4).

Ua papa‘i Paulo i to’na hoa rahi o Timoteo, ma te faaitoito ia’na ia tai‘o i te mau papa‘iraa mo‘a, e te na ô ra ta’na rata e, « E mai to tamarii rii raa mai â to oe ite i te parau mo‘a i papa‘ihia ra, o te parau ïa e paari ai oe e tae noa’tu i te ora i te faaroo i te Mesia ra ia Iesu. » Ei reira ua parau faahou mai, « Te mau parau mo‘a atoa i papa‘ihia ra e mea faaûrua mai ïa e te Atua, e e mea maitai ei haapiiraa, ei a‘oraa, ei faa‘iteraa hapa, ei faa‘ite mau i te parau-ti‘a ra » (2 Timoteo 3:15–16) …

Ua tuu te feia faatere o te Ekalesia i te faaitoitoraa rahi i ni‘a i te parau no te tai‘oraa i te mau papa‘iraa mo‘a e te parau a te mau peropheta, no mutaa ra e no teie nei. Ua anihia te mau metua tane e metua vahine ia tai‘o i te mau papa‘iraa mo‘a no te haapii maitai atu i ta ratou mau tamarii. E te tai‘o nei ta tatou mau tamarii i te mau papa‘iraa mo‘a ei faahopearaa no te hi‘oraa maitai o te mau metua. Te tuatapapa nei tatou i te mau papa‘iraa mo‘a i roto i te pureraa po utuafare, e te vai nei te mau utuafare e tai‘o nei i te mau papa‘iraa mo‘a i te po‘ipo‘i roa … O te reira te rave‘a no te haapii mai i te hinaaro o te Fatu, ia haapa‘o noa tatou.6

A feruri na i teie mau irava papa‘iraa mo‘a e haamata nei ma te faaitoito i te haapa‘oraa i te parau a te Atua e mai reira’tu i te parau fafau e, ia na reira ana‘e tatou, e riro tatou i te tomo i mua i to’na aro :

« E teie nei te horo‘a’tu nei au ia outou i te hoê faaueraa… ia faaitoito i te haapa‘oraa i te mau parau no te ora mure ore.

« No te mea e ora outou na roto i te mau parau atoa na roto mai i te vaha o te Atua.

« No te mea e parau mau te parau a te Fatu, e o te parau mau ra e maramarama ïa, e o te maramarama o te Varua ïa, oia te Varua o Iesu Mesia …

« E o ratou atoa o te haapa‘o mai i te reo no te Varua ra e haere mai ïa i te Atua, oia o te Metua » (PH&PF 84:43–45, 47).

E tere faahiahia teie o te haamata nei mai te parau a te Atua e tae roa’tu i te faateiteiraa. « E faa‘ite te parau a te Mesia ia outou i te mau mea ta outou e haapa‘o » (2 Nephi 32:3).7

Te faa‘ite atu nei au ia outou i te mau heheuraa a te Atua ei hoho‘a no te oraraa e ti‘a ia tatou ia ora e ei faito no te mau faaotiraa e te mau ohipa atoa e ti‘a ia tatou ia rave. No reira, ia farii ana‘e outou i te mau pe‘ape‘a e te mau ati, a faaruru i te reira na roto i te fariuraa’tu i te mau papa‘iraa mo‘a e te mau peropheta.8

Hōho’a
E taure‘are‘a e tai‘o ra i te papa‘iraa mo‘a

Ua riro te tuatapaparaa papa‘iraa mo‘a « ei ohipa tuatapaparaa faufaa roa a‘e ta tatou e nehenehe e rave. »

3

No te maramarama i te mau papa‘iraa mo‘a, titauhia te tuatapaparaa rotahi e te tamau noa e te pure.

Te a‘o atu nei matou ia outou ia feruri maitai e aha te faito taime ta outou e horo‘a nei i te feruri-maite-raa i te mau papaʻiraa moʻa na roto i te pure.

Ei hoê o te mau tavini a te Fatu, te tuu nei au i teie titauraa i mua ia outou :

1 E tai‘o, e feruri maite e e pure no ni‘a i te mau papa‘iraa mo‘a i te mau mahana atoa, ei melo iho no te Ekalesia.

2 A faatupu pinepine i te hoê ta‘ioraa papaʻiraa moʻa e te utuafare. Te haamauruuru nei matou ia outou tei rave a‘ena nei i te reira e te faaitoito nei matou i te feia tei ore â i haamata ia haamata oioi …

Ia haere tatou i mua ma te faaotiraa aueue ore e vai rahi atu â i roto i te pure ; e imi papû atu â ia ora ma te Varua e e haafatata rahi atu â tatou tata‘itahi i to tatou Metua i te Raʻi e i ta’na Tamaiti Here na roto i te tuatapapa-tamau-raa i te mau papa‘iraa mo‘a.9

Ua rau te huru tai‘oraa. Te vai ra e tai‘o vitiviti nei e te vai ra e tai‘o marû nei, te vai ra e tai‘o i te tahi rii noa tuhaa i te taime hoê e te vai ra o te tuu ore nei, e ma te faaea ore, e oti roa mai te buka i te tai‘ohia. Ratou râ tei ou‘a roa i roto i te mau buka papaʻiraa moʻa, ua ite ratou e, ia maramarama mai ratou, titauhia hau atu i te tai‘o-haere-raa i tera e tera taime e aore râ hau atu i te tai‘o-maite-raa—titauhia te tuatapaparaa rotahi. E mea papû roa e, te taata e tuatapapa i te mau papa‘iraa mo‘a i te mau mahana atoa, ua rahi a‘e ïa ta’na i rave i ta te taata e faataa noa nei i te hoê taime rahi i te hoê noa iho mahana e faaea atu ai i te tahi taime roa e tai‘o faahou ai. E tuatapapa tatou i te mau mahana atoa, eiaha râ te reira noa, e faataa râ tatou i te hoê taime papû ia rotahi to tatou feruriraa ma te ore te tahi ohipa e haataupupu mai.

Aita e mea e tauturu rahi mai maoti râ te pure no te haamatararaa i to tatou maramaramaraa i te mau papa‘iraa mo‘a. Na roto i te pure e ti‘a ai ia tatou ia faatano i to tatou feruriraa no te imi mai i te mau pahonoraa i ta tatou mau ma‘imiraa. Ua parau te Fatu : « E ani, e noaa ïa ia outou ; e imi, e ite ïa outou ; e patoto, e irithia ïa te opani ia outou » (Luka 11:9). Teie te haapapûraa a te Mesia e, ia ani e ia imi e ia patoto atu tatou, e arata‘i mai te Varua Maitai i to tatou maramarama mai te peu ua ineine e ua hiaai tatou ia farii i te reira.

E rave rahi o te mana‘o nei e, te taime maitai a‘e no te tuatapaparaa, tei te po‘ipo‘i ïa i muri a‘e i te hoê aru‘i faafaaearaa tei tumâ i te feruriraa no te mau mana‘ona‘oraa tei hiti haere mai. E mea au a‘e na te tahi atu mau taata ia tuatapapa i roto i te mau hora hau maitai, ia hope te ohipa e te mau haape‘ape‘araa o te ao nei e ia tura‘ihia te reira i te hiti, e faaoti i te mahana ma te hau e te au e tae mai na roto i te mau papa‘iraa mo‘a.

Peneia‘e, te mea faufaa a‘e i te hora o te mahana, o te faataaraa ïa i te hoê taime no te tuatapaparaa ». E mea maitai mai te peu e faataahia hoê hora i te mahana tata‘itahi ; eita ana‘e râ e roaahia, e tano ïa te hoê afa hora i te mahana hoê no te faatupu i te ohipa maitai. E taime poto roa ahuru ma pae minuti, e maere râ te taata i te faito maramarama e te faito ite e noaa mai no ni‘a i te hoê tumu parau faufaa rahi roa ino. Te mea faufaa roa, o te oreraa ïa e faati‘a i te hoê mea ia haataupupu i ta outou ohipa tuatapaparaa.

E mea au a‘e na te tahi ia tuatapapa o’na ana‘e iho, e mea hoona atoa râ ia tuatapapa amui e te tahi mau hoa. E haamaitairaa rahi to te mau utuafare ia haaputuputu mai na metua tane e te vahine paari i ta ratou mau tamarii i piha‘i iho ia raua, e tai‘o amui atu ai i ni‘a i te mau api o te mau buka papa‘iraa mo‘a, e i muri iho e paraparau matara noa’tu ai i te mau aamu nehenehe e te mau mana‘o tei maramaramahia i te taatoaraa. Pinepine roa te feia apî e te mau tamariirii i te faa‘ite mai i te hi‘oraa e te au faahiahia rahi no te mau buka tumu no te haapa‘oraa faaroo.

Eiaha na tatou e rave arearea noa i ta tatou tai‘oraa, e faaineine maoti i te hoê faanahoraa no te tuatapaparaa. Te vai ra e tai‘o nei ia au i te hoê tarena na ni‘a i te rahiraa api e aore râ te rahiraa pene no te hoê mahana e aore râ hepetoma. E mea tano maitai paha te reira e e mea au ho‘i no te hoê taata e tai‘o noa nei mai te reira, e ere râ te reira i te tuatapaparaa papû. E mea maitai a‘e ia faataa i te hoê taime i te mahana tata‘itahi no te tuatapaparaa papaʻiraa moʻa eiaha râ e faataa i te rahiraa pene e tai‘o mai. I te tahi taime, mai te huru ra e, na te hoê noa iho irava e haapau roa i te taime.10

4

Ia hi‘ohia te aamu iti no Iaeiro i roto i te papaʻiraa moʻa, e maramaramaraa rahi e te auraa rahi e noaa mai.

E nehenehe e tai‘o vitiviti i te oraraa, i te mau ohipa e i te mau haapiiraa a Iesu. E mea ohie te rahiraa o teie mau aamu e te mau aamu ohie ia faati‘a’tu. Maa ta‘o rii noa ta te Fatu i faaohipa i roto i ta’na mau haapiiraa, e mea pûtahi râ te auraa o te ta‘o tata‘itahi, e no reira ia amuihia ratou e noaa mai te hoê faahi‘oraa papû i te taata tai‘o. I te tahi râ taime, e nehenehe te tahi mau hora rahi ia haapauhia i roto i te feruri-noa-raa i te mau mana‘o hohonu e tae mai na roto i te tahi maa ta‘o rii ohie.

E ohipa tei tupu i roto i te oraraa o te Faaora, o ta Mataio, Mareko e Luka i faati‘a mai. E tuhaa taa ê no teie aamu ta Mareko i faati‘a mai na roto e piti noa irava na‘ina‘i, e e pae ta‘o i roto i te irava no muri iho …

« E inaha, ua haere maira te hoê tavana o te sunago ra, o Iaeiro te i‘oa ; e ite maira oia ia’na ua haama‘iri ihora i ta’na pae avae,

« Taparu hua maira ia’na, na o maira, Ua fatata roa ta’u potii iti i te pohe, teie ta’u parau ia oe, e haere mai oe e tuu i to rima i ni‘a iho ia’na ia ora, e ora ïa oia i reira.

« Haere atura Iesu raua’toa » (Mareko 5:22–24).

No te tai‘o i teie tuhaa o te aamu, e toru ahuru noa setoni. E mea poto noa e e ere i te mea fifi roa. E mea papû maitai te faahi‘oraa e e roaa roa i te hoê tamarii ia faahiti faahou mai ma te fifi ore. Ia rave râ tatou i te taime no te mana‘o e no te feruri noa, e tae mai ïa te maramaramaraa rahi e te auraa rahi …

No ratere faahou noa mai nei Iesu e te feia apee ia’na na ni‘a i te roto no Galilea, e ua tia‘i noa te naho‘a rahi ia’na i te pae tahatai piri ia Kaperenaumi. « E inaha, ua haere maira te hoê tavana o te sunago ra ». I tera ra tau, mai te peu e sunago rahi, na te hoê pŭpŭ autahu‘araa peresibutero ïa e peresideni i te reira i raro a‘e i te faatereraa a te hoê upoo faatere e aore râ te hoê tavana. E taata ti‘araa rahi teie e te roo rahi o ta te ati Iuda e hi‘o nei ma te faatura rahi.

Aita Mataio e horo‘a nei i te i‘oa o teie upoo faatere o te mau peresibutero, na Mareko râ i tuu mai i piha‘i iho i to’na ti‘araa te mau parau, « o Iaeiro te i‘oa ». Aita e vahi ê atu i roto i te mau papaʻiraa moʻa e itehia teie taata e aore râ to’na i‘oa maori râ i roto i teie ohipa i tupu, e ua haamana‘o-noa-hia to’na i‘oa i te roaraa o te aai no teie noa farereiraa poto e Iesu. E rave rahi, e rave rahi roa ino oraraa tei haamana‘ohia maoti te rima o te Fatu tei faatupu i te hoê tauiraa rahi i roto i te mana‘o e te raveraa, e na reira atoa i te hoê oraraa apî e te maitai a‘e ; ahani aita, e vai mo‘e roa ïa ratou i roto i te poiri.

« E ite maira oia ia’na [oia ho‘i, i te iteraa Iaeiro ia Iesu], ua haama‘iri ihora i ta’na pae avae »

E ohipa mâtau-ore-roa-hia te reira no te hoê taata ti‘araa rahi e te roo rahi, no te hoê tavana o te sunago, ia tuturi i mua i te avae o Iesu—i te avae o te hoê taata tei hi‘ohia ei orometua ratere ma teie horo‘a no te faaora i te ma‘i. E rave rahi atu taata, e taata ite rahi e te roo rahi, tei ite ia Iesu, e ua haavare ite râ ia’na. Ua piri te opani o to ratou feruriraa. I teie mahana, e ere i te mea taa ê roa ; e mau tafifiraa e vai nei i mua i te e‘a o te mau taata e rave rahi no te farii ia’na.

« Ua taparu hua maira ia’na, na ô maira, ua fatata roa ta’u potii iti i te pohe ». E ohipa pinepine teie e tupu nei ia haere mai te taata i te Mesia, e ere no te hoê mea e hinaarohia e ana, no te ati rahi râ tei ni‘a i te hoê tei herehia. E putapu to tatou aau i te aroha a faaroo ai tatou i te ruru i roto i te reo o Iaeiro a parau ai oia no « ta’u potii iti », a feruri ai tatou i teie taata ti‘araa rahi i roto i te sunago te tuturi ra i mua i te Faaora.

Ei reira e ite tatou i te hoê fa‘iraa rahi no to’na faaroo : « Teie ta’u parau ia oe, e haere mai oe e tuu i to rima i ni‘a iho ia’na ia ora, e ora ïa oia i reira ». E ere teie mau parau i te parau noa no te faaroo o te hoê metua tane tei mamae roa, e faahaamana‘oraa atoa râ e, te mea atoa ia tuu Iesu i to’na rima i ni‘a iho, e ora ïa. Mai te peu e tuu Iesu i to’na rima i ni‘a iho i te hoê faaipoiporaa, e ora te reira. Mai te peu e vaiihohia oia ia tuu i to’na rima i ni‘a iho i te hoê utuafare, e ora te reira.

E teie atura ïa te mau parau i muri iho, « Haere atura Iesu raua’toa ». Eiaha tatou e mana‘o e, ua tapurahia teie ohipa i roto i te tapura ohipa o tera mahana. No tapae noa mai nei te Fatu i te pae tahatai i reira te naho‘a rahi i te tia‘iraa ia’na no te haapii ia ratou … E te hiti mai nei te taparuraa a teie metua tane. E nehenehe hoi ta’na e tau’a ore i teie aniraa no te mea e rave rahi atu mau taata e tia‘i ra. E nehenehe atoa ta’na e parau atu ia Iaeiro e, e haere atu oia e hi‘o i ta’na tamahine i te mahana no muri iho, aita râ, « Haere atura Iesu raua’toa ». Mai te peu pai te pee ra tatou i te taahiraa avae o te Fatu, e riro anei ta tatou tapura ohipa i te apiapi roa e ua tau’a ore atura tatou i te hinaaro o to tatou taata tupu ?

E nehenehe eiaha e tai‘o i te hopea o te aamu. I te taeraa’tu raua i te fare o te tavana o te sunago, ua rave atura Iesu i te rima o teie tamahine iti e ua faati‘a mai ia’na mai te pohe mai. Na reira atoa, e riro oia i te toro i te rima e i te faati‘a mai i te hoê oraraa apî e te maitai a‘e, te mau taata atoa e vaiiho i te Faaora ia rave i to ratou rima.11

5

E haafatata faahou atu te Buka a Moromona e Te Parau Haapiiraa e Te mau Parau Fafau ia tatou i te Mesia.

Te Buka a Moromona

Te hoê o te mau materia rahi roa a‘e ta te Fatu i horo‘a mai no te tauturu ia tatou i roto i teie ohipa hanahana, o te Buka a Moromona ïa, tei parau-atoa-hia, « Te tahi faahou ite no Iesu Mesia. » Ua a‘o afaro mai [te peresideni Ezra Taft Benson] ia tatou eiaha e haapa‘o ore i te tai‘oraa e te auraroraa i te mau haapiiraa a teie buka papa‘iraa mo‘a. Ua haapii mai oia, « Te misioni rahi o te reira, o te hopoiraa ïa te mau taata i te Mesia [e na reira atoa i te Metua], e no muri mai te tahi atu mau mea. » (Ensign, Me 1986, api 105). Te ti‘aturi nei matou e, te faatamaa nei outou, te mau taea‘e e te mau tuahine, i to outou varua na roto i te tai‘o-tamau-raa i te Buka a Moromona e te tahi atoa mau papa‘iraa mo‘a ma te faaohipa i te reira i roto i ta outou ohipa taviniraa.12

Te Buka a Moromona, o te parau ïa a te Atua. Te ani nei matou ia outou ia tai‘o i teie buka faahiahia. O te buka hau roa’tu i te faahiahia e vai nei i teie mahana. A tai‘o maitai i te reira ma te pure, e a na reira ai outou, e horo‘a mai te Atua ia outou i te hoê iteraa papû no te parau mau o te reira, mai tei fafauhia e Moroni (a hi‘o Moroni 10:4) ».13

E mea na roto i te tai‘oraa e te tuatapaparaa i te Buka a Moromona, e te imiraa na roto i te pure i te haapapûraa o te mea i roto, tatou e farii ai i te iteraa papû e, e peropheta na te Atua Iosepha Semita e ua faaho‘i-faahou-hia mai te Ekalesia a Iesu Mesia i ni‘a i te fenua nei.14

E ohipa rahi te tupu i roto i to outou oraraa na roto i te tai‘oraa [i te Buka a Moromona]. E faaaano te reira i to outou ite no te rave‘a ta te Atua e ohipa nei i rotopu i te taata ma te horo‘a mai i te hinaaro rahi a‘e ia ora ia au i ta’na mau haapiiraa o te evanelia. E horo‘a atoa mai te reira ia outou i te hoê iteraa papû puai no Iesu.15

Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau

E buka taa ê roa ino Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau. O te reira ana‘e te buka i ni‘a i te tua o te fenua nei, e omuaraa parau tei horo‘ahia mai e te Hamani iho. E hau roa’tu, tei roto i teie buka papa‘iraa mo‘a te mau faahitiraa parau a te Fatu iho, rahi atu i te tahi noa’tu buka papa‘iraa mo‘a e vai ra.

E ere i te hoê iritiraa no te tahi pu‘e parau tahito, e mau parau no teie anotau. E buka heheuraa no to tatou nei anotau. E pu‘e heheuraa taa ê roa tei faaûruhia mai na roto i te mau peropheta a te Atua i to tatou nei anotau no te pahono i te mau uiraa, te mau mana‘ona‘oraa e te mau tamataraa e faaruruhia nei e ratou e e vetahi ê atoa. Tei roto te mau pahonoraa hanahana i te mau fifi o te oraraa iho, te fifi o te mau taata …

Ua ite a‘enei outou e, na roto i te tai‘oraa i Te Parau Haapiiraa e Te mau Parau Fafau e nehenehe ta outou e faaroo i te reo o te Fatu na roto i te papaʻiraa moʻa ? [hi‘o PH&PF 18:33–36] … E tae pinepine mai tera reo haamaramaramaraa i roto i to outou feruriraa mai te hoê « mana‘o » e i to outou aau mai te hoê « haaputapuraa » (hi‘o PH&PF 8:1–3). Teie parau fafau no teie ite… e roaa ïa i te mau tane, te mau vahine e te mau tamarii ti‘amâ atoa e imi ra na roto i te pure i teie huru ite. Eita anei ïa tatou e faaoti ia tai‘o, ia tuatapapa, ia feruri maite e ia pure no teie mau heheuraa mo‘a ?16

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa

  • E aha te mau ohipa ta outou i ite tei tauturu mai ia outou ia haapii e, ua riro te tuatapaparaa papaʻiraa moʻa ei « ohipa tuatapaparaa faufaa roa a‘e » ? (A hi‘o i te tuhaa 1). Nahea tatou i te haapuai i ta tatou fafauraa no te riro ei « vahine e [ei] tane tei ite maite i te mau papa‘iraa mo‘a » ?

  • Nahea te tuatapaparaa papaʻiraa moʻa e tauturu nei ia tatou ia haapa‘o maitai a‘e ? (A hi‘o i te tuhaa 2). Nahea outou i te iteraa e, « e faa‘ite te parau a te Mesia ia outou i te mau mea ta outou e haapa‘o » ? (2 Nephi 32:3).

  • E aha te mau mea i roto i te parau a‘o a te peresideni Hunter no ni‘a i te huru tuatapaparaa i te papaʻiraa moʻa e nehenehe e tauturu ia outou ? (A hi‘o i te tuhaa 3). Nahea te tuatapapa-tamau-raa i te mau papa‘iraa mo‘a na roto i te pure i te haamaitai ia outou ?

  • E aha te mau hi‘oraa ta tatou e apo apî mai na roto mai i te faati‘araa a te peresideni Hunter no te faaoraraa o te tamahine a Iaeiro ? (A hi‘o i te tuhaa 4). Nahea te feruri-maite-raa i ni‘a i te tahi maa irava e riro mai ai ei tuatapaparaa papa‘iraa mo‘a hoona ?

  • Nahea te Buka a Moromona e Te Parau Haapiiraa e Te mau Parau Fafau i te tauturu ia outou ia haafatata’tu i te Faaora ? (A hi‘o i te tuhaa 5). E aha te tahi mau rave‘a i faaûru mai ai teie mau buka mo‘a ia outou ? A opua ia faa‘ite i to outou iteraa papû no teie mau papa‘iraa mo‘a i te mau melo no te utuafare e ia vetahi ê.

Te mau papa‘iraa mo‘a

Iosua 1:8 ; Maseli 30:5 ; 1 Nephi 15:23–24 ; 2 Nephi 3:12 ; Alama 31:5 ; 37:44 ; Helamana 3:29–30 ; PH&PF 98:11

Tauturu haapiiraa

« E ere hoê â huru te tai‘oraa, te tuatapaparaa e te feruri-maite-raa. Te tai‘o nei tatou i te mau parau e te roaa mai nei paha te tahi mau mana‘o ia tatou. E tuatapapa tatou e e itehia ia tatou te tahi mau faahororaa e te mau tuatiatiraa i roto i te papa‘iraa mo‘a. Tera râ, ia feruri maite ana‘e tatou, te ani ra ïa tatou i te heheuraa a te Varua. No’u nei, te feruri-maite-raa, o te feruriraa ïa e te pureraa ta‘u e rave i muri a‘e i te tai‘oraa e te tuatapapa-maite-raa i te mau papa‘iraa mo‘a » (Henry B. Eyring, « A tavini na roto i te Varua », Ensign e aore râ Liahona, Novema 2010, 60).

Te mau nota

  1. « Reading the Scriptures », Ensign, Novema 1979, 65.

  2. The Teachings of Howard W. Hunter, ed. Clyde J. Williams (1997), 50.

  3. « Reading the Scriptures », 64.

  4. The Teachings of Howard W. Hunter, 53-54.

  5. The Teachings of Howard W. Hunter, 51.

  6. « Obedience » (a‘oraa tei horo‘ahia i te amuiraa area no te fenua Vehi, 18 no tiunu 1978), 3–5, Fare vairaa buka aamu a te Ekalesia, Salt Lake City ; tei roto atoa te paratarafa hopea i te The Teachings of Howard W. Hunter, 52.

  7. « Eternal Investments » (a‘oraa tei horo‘ahia i te mau orometua no te FHE, 10 no fepuare1989), 3 ; si.lds.org.

  8. « Fear Not, Little Flock » (a‘oraa tei horo‘ahia i te fare haapiiraa Brigham Young University, 14 no mati 1989), 2 ; speeches.byu.edu.

  9. The Teachings of Howard W. Hunter, 51-52.

  10. « Reading the Scriptures », 64.

  11. « Reading the Scriptures », 64–65

  12. « The Mission of the Church » (a‘oraa tei horo‘ahia i mua i te mau ti‘a area, 30 no mati 1990), 2.

  13. The Teachings of Howard W. Hunter, 54.

  14. « The Pillars of Our Faith », Ensign, Setepa 1994, 54.

  15. « Evidences of the Resurrection », Ensign, Me 1983, 16.

  16. The Teachings of Howard W. Hunter, 55-56.