Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 6 : Te taraehara e te ti‘a-faahou-raa o Iesu Mesia


Pene 6

Te taraehara e te ti‘a-faahou-raa o Iesu Mesia

« E ti‘a mai tatou mai te pohe mai no te farii i te ora e a muri noa’tu, maoti te tusia taraehara e te ti‘a-faahou-raa o te Faaora ».

No roto mai i te oraraa o Howard W. Hunter

I te 20 no mati 1934, ua fanauhia mai te tamarii matamua a Howard e Claire Hunter, e tamaiti teie tei topahia te i‘oa Howard William Hunter tamaiti, e ua pii-noa-hia oia o Billy. I taua tau mahanahana ra ua hi‘o raua ia Billy e e au e, aita e ha‘uti faahou. Ua hi‘opo‘a te mau taote e ua itehia mai te ma‘i anemia, e e piti taime to Howard horo‘araa to’na toto no te patia i roto ia Billy, aita râ oia i maitai mai. E ua rave-faahou-hia te tahi hi‘opo‘araa, e ua itehia mai te tahi fifi i roto i te uaua faatere maa o to’na aau e te reira te tumu no te oreraa te toto e vai noa mai. Ua ravehia te tapuraa e te mau taote, e tei piha‘i iho noa Howard i ta’na tamaiti no te horo‘a i to’na toto, aita râ i huru maitai mai. Toru mahana i muri iho, i te 11 no atopa 1934, ua faaru‘e hau noa mai Billy iti, tei piha‘i iho noa to’na na metua ia’na i te parahiraa. « Ua maemae e ua taninito roa maua i te faaru‘eraa maua i te fare ma‘i i tera ra pô », ua papa‘i Howard.1

I roto i teie ohipa no te mo‘eraa o Billy e te faaru‘eraa i muri iho e rave rahi atu â tei herehia, ua turu‘i te peresideni Hunter i ni‘a i to’na iteraa papû no te taraehara e no te ti‘a-faahou-raa o te Faaora. « E ti‘aturi aueue ore teie no tatou, oia ho‘i, e parau papû [te taraehara] », o ta’na ïa i faaite papû mai, « e aita e mea faufaa a‘e i roto i te taatoaraa o te faanahoraa hanahana no te faaoraraa i te tusia taraehara a Iesu Mesia. Te ti‘aturi nei tatou e, no roto mai te faaoraraa i te taraehara. Ahani aita te reira, e mea faufaa ore atoa ïa te faanahoraa taatoa no te hamaniraa … Ahiri aita ta’na tusia taraehara, e riro te pohe tahuti i te hopea, e aita e ti‘a-faahou-raa e aita e fa i roto i to tatou oraraa pae varua. Aita e ti‘aturiraa i te ora mure ore ».2

I roto i te mau amuiraa rahi no te ava‘e eperera, o te faatupuhia nei i te pu‘e tau no te Pasa, ua paraparau pinepine te peresideni Hunter no ni‘a i te ti‘a-faahou-raa o Iesu Mesia. I te amuiraa rahi no te ava‘e eperera 1983, ua parau oia :

« I teie pu‘e tau no te Pasa, te putapu puai nei au i te faufaa no to’u tonoraa ia faaite papû no te ti‘a-faahou-raa o te Faaora. E au mau taea‘e e tuahine, te vai ra te Atua i ni‘a i te ra‘i o te here e o te aupuru nei ia tatou. E Metua i te Ao ra to tatou, tei tono mai i Ta’na Matahiapo o te ao varua, ta’na Fanau Tahi i te tahuti nei, no te riro ei hi‘oraa no tatou i ni‘a i te fenua nei, no te rave i ni‘a iho ia’na i te mau hara o te ao, e i muri mai, tei faasataurohia no te mau hara o te ao e tei ti‘a faahou mai …

« Oia mau e poro‘i nehenehe mau te reira—te vai ra te ora i muri mai i te pohe ; e e ti‘a ia tatou ia ho‘i e ia ora faahou i piha‘i iho i to tatou Metua i te Ao ra, maoti te tusia ta te Faaora i rave no tatou, e maoti to tatou iho tatarahaparaa e haapa‘oraa i te mau faaueraa.

« I tera aahiata hanahana no te po‘ipo‘i Pasa, i te taime e fariu te mau mana‘o o te ao keresetiano i ni‘a i te ti‘a-faahou-raa o Iesu no te tahi rii noa taime iti, ia faaite tatou i to tatou mauruuru i to tatou Metua i te ra‘i no teie faanahoraa rahi o te faaoraraa tei horo‘ahia mai na tatou ».3

Hōho’a
Te menema i te ô

« I to te ao atoa nei, te reo [nei teie menema aita e taata i roto], ‘Aore oia i ô nei, ua ti‘a ïa i ni‘a’ » (Luka 24:26).

Te mau haapiiraa a Howard W. Hunter

1

Ua riro te taraehara ei ohipa here hope a to tatou Metua i te Ao ra e Ta’na Tamaiti Here, o Iesu Mesia.

Ua riro te taraehara a Iesu Mesia ei tonoraa tei faatoro‘a-atea-hia e to tatou Metua i te Ao ra no te faaora i ta’na mau tamarii i muri mai i teie nei ao tahuti. Ua riro te faati‘araa i ta’na Tamaiti Fanau Tahi ia rave i te hoê tusia taraehara ei ohipa no te here na to tatou Metua i te Ao ra. E ua riro te Taraehara ei ohipa no te here hope a ta’na Tamaiti Here, o Iesu Mesia.

Ua ti‘a vau i roto i te ô no Getesemane e rave rahi taime. Ua hi‘o vau i roto i to’u feruriraa i te mamae, te ahoaho o te Faaora—tera ahoaho tei tupu a faati‘a ai to tatou Metua i te Ao ra ia’na, i te hoê faito eita to tatou feruriraa e maramarama maitai, ia rave i ni‘a iho ia’na i te mauiui e te mau hara a te mau taata atoa. Ua î to’u varua i te oto i te feruriraa vau i ta’na tusia rahi no te taata nei.

Ua ti‘a vau i raro mai i te vahi no Golagota, te vairaa apu upoo e ua feruri au i te haamâ no te faasatauroraa tei haapohe roa i to tatou Faaora, e o tei faatae mai i te tahuti ore i ni‘a ia’na e i ni‘a i te mau taata atoa. E i reira atoa ua tamarûhia to’u varua.

E ua ti‘a vau i mua i te menema i roto i te ô e ua feruri au i tera mahana hanahana ra no te ti‘a-faahou-raa, i te taime a matara mai ai te Faaora ora i rapae i te menema, ei taata tei ti‘a faahou mai e ei taata tahuti ore. I mua i te reira hoho‘a ua putapu roa to’u aau i te oaoa.

E na roto i teie mau ohipa, ua tae mai te mana‘o e manii roa i to’u varua ei tapa‘o au e ei tapa‘o haamauruuru i teie here ta’na e ta ta’na Tamaiti i horo‘a mai ia tatou na roto i te tusia hanahana no te taraehara. Ia au i te parau a Charles Gabriel, « Te maere nei au i to Iesu nei aroha, ahoahohia i to’na ra parau ti‘a. Te rurutaina nei au i te mana‘o no tatou Iesu i faasataurohia’i. E mea maere to’na poheraa no tatou atoa. E mea maere, maere ia’u nei » …

Te faaite nei au i to’u iteraa papû, e au mau taea‘e e tuahine e, ua tono mai te Metua i te Ao ra i ta’na Tamaiti here, o Iesu Mesia, i roto i teie ao no te rave faaoti i te mau titauraa e tupu ai te faanahoraa no te faaoraraa. E tapa‘o te taraehara no to’na here rahi ia tatou.4

2

Ua rave te Faaora i ni‘a iho Ia’na i ta tatou atoa mau hara, mau ma‘i, mau oto e mau mauiui.

A haaputuputu ai ratou no te faahanahana i te Pasa, ua rave Iesu e ta’na mau aposetolo i te mau tapa‘o no te oro‘a mo‘a o ta’na i omua i tera ra tamaaraa hopea, e ua haere atura ratou i ni‘a i te mou‘a no te mau olive.

Ei orometua e hope noa’tu, ua tamau noa oia i ta’na haapiiraa no ni‘a i te parau tumu no te pinia mamoe. Ua parau oia ia ratou e, e ta‘irihia oia e e haapurarahia ratou mai te mamoe aore e tia‘i mamoe (hi‘o Mataio 26:31). « Ia ti‘a faahou mai râ vau ra, e na mua vau ia outou i te haere i Galilea » (Mataio 26:32).

I tera mau hora no muri iho, ua tahe to’na toto mai te hou te huru, ua hamani-ino-hia oia e teie ihoa mau feia faatere tei pii ia ratou ei mau tia‘i no te ture, e ua faasataurohia oia e te feia eia. Ua tu‘ati roa te reira i te tohuraa a te arii Beniamina i roto i te Buka a Moromona i te na ôraa e : « E inaha, e roohia oia i te mau faahema, e te mauiui o te tino, e te poia, e te poihâ, e te rohirohi, e ore e ti‘a i te taata ia faaoroma‘i i te reira, maori râ e tae oia i te pohe ; inaha ho‘i, e hou oia i te toto no to’na mauiui rahi e te ohipa ino e te faufau a to’na ra mau taata …

« E haere mai oia i o’na ihora, ia tae te ora i te mau tamarii a te taata na… e i muri a‘e i taua mau mea atoa ra e mana‘o ratou e, e taata ana‘e oia, e e parau e, e demoni to’na, e e papa‘i ia’na, e e faasatauro ia’na » (Mosia 3:7, 9).

E haamauruuru tatou i te peropheta Alama no teie ite to tatou no ni‘a i te îraa o to’na mamae : « E e haere atu oia ma te faaoroma‘i i te mauiui, e te ati, e te mau huru faahemaraa atoa ra ; e e na reira oia ia faatiahia te parau tei na ô maira e, e rave oia i te mauiui e te mau maʻi o ta’na mau taata ia’na iho.

« E e faaoroma‘i oia i to’na poheraa, i tatara’i oia i te mau tape‘a o te pohe i ruuruuhia’i to’na ra mau taata ; e e rave oia i to ratou paruparu i ni‘a ia’na iho ia faaîhia to’na ra aau i te aroha i au i te tino, ia ite oia na roto i te tino i te rave‘a e faaora‘i i to’na mau taata i to ratou paruparuraa ra » (Alama 7:11–12).

A feruri i te reira ! I te iritiraahia to’na tino mai ni‘a mai i te satauro e ua haavitihia i te tuuhia i roto i te menema tei taparuhia mai, ua oti a‘ena ia’na, te Tamaiti hara ore a te Atua, i te raveraa i ni‘a ia’na eiaha te mau hara e te mau faahemaraa noa o te varua taata tatarahapa, te ma‘i atoa râ e te oto e te mauiui huru rau. Ua mauiui oia i teie mau hepohepo rahi mai ia tatou atoa nei, mai te au i te tino nei. Ua mauiui Oia i teie mau mea atoa. Ua na reira oia no te haamaitai-roa-raa i to’na aroha e to’na aravihi ia faateitei ia tatou i ni‘a’tu i te mau tamataraa atoa o teie nei ao.5

Oia mau, te vai nei paha te taime e rave tatou i te mau ma‘itiraa hapehape, te mau ma‘itiraa iino, te mau ma‘itiraa mauiui mau. E te vai ra te taime e rave noa tatou i te reira, i reira mau râ te misioni e te aroha o Iesu Mesia e tae mai ai ma te puai e te hanahana hope … Ua horo‘a mai oia i te hoê taraehara araivavao no te mau ma‘itiraa hapehape ta tatou e rave. O Oia to tatou paruru i mua i te Metua e ua aufau a‘ena ho‘i oia no te mau hape e te mau mea maamaa ta tatou e ite pinepine nei a faaohipa ai tatou i to tatou ti‘amaraa. E ti‘a ia tatou ia farii i teie horo‘a ta’na, e tatarahapa i te reira mau hape e e pee i ta’na mau faaueraa no te fana‘o pauroa mai i ta’na taraehara. Tei reira noa taua horo‘a nei ; ua matara noa te e‘a. Noa’tu to tatou mau hora poiri iti rahi e te mau hape ati rahi, e nehenehe noa ta tatou ia hi‘o i ni‘a i te Tamaiti a te Atua e ia ora.6

3

Ua ti‘a mai Iesu Mesia mai roto mai i te menema no te riro ei matamua no te ti‘a-faahou-raa.

E ho‘i ana‘e tatou i mutaa ra, i tera ra mau taime hopea i te Fenua Mo‘a ra. Te fatata maira te hopea o te ora tahuti o to tatou Fatu. Ua faaora Oia i te taata ma‘i, ua faati‘a i tei pohe e ua vauvau i te mau papa‘iraa mo‘a, na reira atoa tera mau tohuraa no to’na iho pohe e to’na ti‘a-faahou-raa. Ua parau oia i ta’na mau pipi :

« Inaha, te haere nei tatou i Ierusalema ; e e tuuhia te Tamaiti a te taata nei i te mau tahu‘a rarahi ra, e te mau papa‘i parau ra, e e faahapa mai ratou ia’na ia pohe,

« E tuu ho‘i ia’na i te Etene, ia tahitohitohia oia, e ia papa‘ihia, e ia faasataurohia ho‘i : e ti‘a faahou mai râ oia ia tae i te rui toru ra » (Mataio 20:18–19) …

A anaana mai ai te aahiata o taua toruraa o te mahana ra, ua tae mai Maria no Magadala e « te tahi Maria » i te menema i reira to’na tino pohe i vaiihohia ai [Mataio 28:1 ; hi‘o atoa Mareko 16:1; Luka 24:10]. Na mua a‘e i tera taime, ua farerei te mau tahu‘a rarahi e te mau Pharisea ia Pilato no te onoono i mua ia’na ia tuuhia te tahi tia‘i i mua i te menema, « ‘oi tii mai ta’na mau pipi e eia ia’na i te ru‘i, a parau ai i te taata e, ua ti‘a faahou oia mai te pohe mai » (Mataio 27:64). Teie râ, ua tura‘i e piti melahi puai i te ofa‘i mai mua mai i te tomoraa o te menema, e ua horo na tia‘i ma te ri‘ari‘a i te iteraa’tu i te reira.

I te taeraa mai na vahine i te menema, ua matara te reira e aita e taata i roto; Ua tia‘i noa mai na melahi no te parau ia ratou i te parau apî rahi roa a‘e ta te tari‘a taata e nehenehe e apo mai : « Aore oia i ô nei, ua ti‘a faahou a‘enei ïa, ta’na i faaite atea maira » (Mataio 28:6).7

Aita e haapiiraa tumu i roto i te mau papa‘iraa a te feia keresetiano i te mea faufaa a‘e no te taata atoa nei maori râ te haapiiraa tumu no ni‘a i te ti‘a-faahou-raa o te Tamaiti a te Atua. Na roto ia’na te ti‘a-faahou-raa i tae mai ai no te mau taata atoa, te mau vahine e te mau tamarii, tei fanauhia na—e aore râ o te fanauhia mai—i roto i teie nei ao.

Noa’tu râ te faufaa rahi ta tatou e tuu nei i ni‘a i te ti‘a-faahou-raa i roto i ta tatou haapiiraa tumu, peneia‘e paha e rave rahi o tatou tei ore i haru pauroa mai i to te reira auraa varua e hanahana mure ore. Ahani pai, e maere roa ïa tatou i to te reira nehenehe mai ia Iakoba atoa, te taea‘e o Nephi, e e hôriri ïa tatou i mua i te tahi atu faahopearaa ahani aita te reira horo‘a hanahana. Ua papa‘i Iakoba :

« E te paari o te Atua e ! e to’na aroha, e to’na maitai e ! Inaha ho‘i, ahiri eita te tino e ti‘a faahou mai, e riro to tatou mau varua i taua melahi ra tei ma‘iri mai mua mai i te aro o te Atua hope ore ra, e tei riro ho‘i o te diabolo ; e ore ho‘i oia e ti‘a faahou mai » (2 Nephi 9:8).

Papû roa, o te ti‘a-faahou-raa te tumu rahi no te faaroo keresetiano ; o te reira te semeio rahi roa a‘e tei ravehia e te Faaora o te ao. Ahani aita te reira, parau mau roa aita ta tatou e rave‘a. E tipee noa mai au i te mau parau a Paulo : « Aore e ti‘a-faahou-raa to tei pohe ra, aore atoa te Mesia i ti‘a i ni‘a… e haavare mau ta matou a‘o nei… ua riro ho‘i matou ei ite haavare na te Atua ; no te mea ua parau matou i te Atua e, ua faati‘a oia i te Mesia… E aita ho‘i te Mesia i faati‘ahia ra, e mea faufaa ore to outou faaroo ; te vai noa na ïa outou ma ta outou hara’toa » (1 Korinetia 15:13–15, 17).8

Ahani aita te ti‘a-faahou-raa, ua riro ïa te evanelia a Iesu Mesia mai te hoê tapura pau ore no te mau parau paari e te mau semeio taa ore—e mau parau e e mau semeio ho‘i aita e upooti‘araa hopea. Aita, tei roto te upooti‘araa hopea i te semeio hopea : oia ho‘i, no te taime matamua i roto i te aamu o te taata nei, ua faati‘a faahou mai tei pohe ia’na iho i te ora tahuti ore. O Oia te Tamaiti a te Atua, te Tamaiti a to tatou Metua i te Ao ra e te tahuti ore, e ua riro to’na upooti‘araa i ni‘a i te pohe pae tino e te pohe pae varua i te parau apî maitai e ti‘a i te mau reo keresetiano atoa ia parau.

Teie te parau mau mure ore, oia ho‘i, ua ti‘a mai Iesu Mesia mai roto mai i te menema no te riro ei matamua no te ti‘a-faahou-raa (Hi‘o 1 Korinetia 15:23). Eita e ti‘a ia haafaufaa-ore-hia te mau ite no teie ohipa faahiahia i tupu.

E i roto i teie mau ite ma‘itihia, o te mau aposetolo ïa a te Fatu. E oia mau, ua riro te piiraa i te aposetoloraa mo‘a ei ti‘araa no te riroraa ei ite i mua i to te ao no te hanahana o te Fatu ra Iesu Mesia. Ua parau te peropheta Iosepha Semita, « Te mau parau tumu no to tatou haapa‘oraa o te iteraa papû ïa o te mau aposetolo e te mau peropheta, no ni‘a ia Iesu Mesia, e ua pohe Oia, ua tanuhia Oia, e ua ti‘afaahou mai i te toru o te mahana, e ua haere atu i ni‘a i te ra‘i ; e te tahi atu mau mea atoa no ni‘a i to tatou haapa‘oraa e mau hu‘ahu‘a ana‘e ïa no te reira. » (History of the Church, 3:30) …

I te haapiiraa oia i ta’na mau aposetolo, ua faaite te Mesia ia ratou e, « e rave rahi to te Tamaiti a te taata pohe, e e faaru‘ehia e te feia paari, e te mau tahu‘a rarahi, e te mau papa‘i parau, e e taparahi-pohe-roa-hia, e ua ru‘i toru ana‘e e ti‘a faahou ai i ni‘a » (Mareko 8:31). E o te reira ihoa. Ua faasataurohia Oia e ua tuuhia i roto i te menema. I te ru‘i toru ra, ua ti‘a mai oia no te ora faahou—te Faaora o te mau taata atoa e te matamua no te ti‘a-faahou-raa. Na roto i teie tusia taraehara e faaorahia ai te mau taata atoa mai te menema no te ora faahou. I riro noa na te reira ei iteraa papû no te mau aposetolo, e te apiti atu nei au i to’u iho nei.9

Hōho’a
Te Mesia e Maria Magadala

Ua fâ Iesu Mesia ia Maria Magadala i muri noa mai to’na ti‘a-faahou-raa (hi‘o Ioane 20:1–18).

4

Ua fâ Iesu i te mau taata e rave rahi i muri mai i to’na ti‘a-faahou-raa

I roto i te mau mahana i muri mai i to’na ti‘a-faahou-raa, ua fâ Iesu i te mau taata e rave rahi. Ua faaite Oia ia ratou i na pêpê e pae no’na. Ua haere e ua paraparau Oia ia ratou e ua tamaa e o ratou, mai te huru ra no te faaite papû i tei feaa e, e tino i‘o e te ivi ihoa te tino tahuti ore, e e nehenehe te reira ia tape‘ahia. I muri rii mai ua tavini oia i rotopu i te mau ati Nephi, o ta’na i faaue ia « ti‘a mai i ni‘a, e haafatata mai ia’u, ia tuu mai i to outou rima i ta’u aoao, e ia fafa noa mai i te puta auri i ta’u rima e i ta’u avae atoa ho‘i, ia ite outou e, o vau te Atua no Iseraela, e te Atua no to te ao atoa nei, e tei pohe no te mau hara a to teie nei ao.

« E ua haere ihora te mau taata ra ; tuu atura i to ratou rima i ta’na aoao, fafa ihora i te puta auri i ta’na rima e tei te avae ho‘i , e ua na reira ratou e hope roa‘e i te haere ta‘ihoê ia’na ra, e ua ite mata ratou, e ua fafa rima ho‘i, e ua ite papû roa ratou, e ua faa‘ite e, oia ïa, o ta te mau peropheta i papa‘i ia’na ra e, oia te haere mai » (3 Nephi 11:14–15).

E hopoi‘a e e oaoa no te mau tane e te mau vahine atoa i te mau vahi atoa ia « titau… i teie nei Iesu, i ta te mau peropheta e te mau aposetolo i [faaite papû] ra » (Etera 12:41) e ia roaa te ite pae varua no to’na hanahana. E ti‘araa e e haamaitairaa no te taata atoa e imi ma te haehaa, ia faaroo i te reo o te Varua Maitai, ia faaite papû mai no te Metua e no ta’na Tamaiti tei ti‘afahou mai.10

Aita te iteraa papû o te feia tei ite mata ia [Iesu] ei taata ora i muri iho i to’na pohe i pato‘ihia a‘enei. E ahuru e aore râ ahuru ma hoê taime to’na fâraa mai i te taata : ia Maria Magadala e te tahi atu mau vahine i roto i te ô, i na pipi e piti i ni‘a i te puromu no Emausa, ia Petero i Ierusalema, i te mau aposetolo i te taime aita Toma i reira, e faahou i te haereraa mai Toma, i te mau aposetolo i te roto no Galilea, e i ni‘a i te mou‘a i mua e 500 a‘e taea‘e, ia Iakobo te taea‘e o te Fatu e i te mau aposetolo i te taime no to’na haereraa i ni‘a i te ra‘i.11

Ei taata tei piihia e tei faatoro‘ahia no te faaite papû i te i‘oa o Iesu Mesia i te ao taatoa nei, te faaite papû nei au i teie pu‘e tau no Pasa e, te ora nei oia. E tino i‘o e te ivi to’na, e tino hanahana e te tahuti ore. E Tamaiti Fanau Tahi oia na te Metua i te tino nei. O oia te Faaora, te Maramarama e te Ora o te ao. I muri mai i to’na faasatauroraahia e to’na pohe, ua fâ mai oia ei taata ti‘afaahou mai ia Maria, ia Petero, ia Paulo e e rave rahi atu â. Ua faaite oia ia’na i te mau ati Nephi. Ua faaite oia ia’na ia Iosepha Semita, te tamaiti peropheta ra, e e rave rahi atu â i to tatou nei anotau.12

5

E ti‘a mai tatou mai te pohe mai e e farii tatou i te oraraa hopea ore.

Ua riro te Pasa ei faahanahanaraa i te horo‘a tamoni ore no te tahuti ore i te taata nei, te faaho‘i-faahou-raa o te ora e te faaoraraa i te mau pêpê. Pohe noa’tu â tatou i roto i te faanahoraa mure ore no te tupuraa e te haamaitairaa, e roaa ia tatou te tamahanahanaraa i roto i te mau parau a te Salamo, « Ia tapae noa mai te oto i te ahiahi ; e riro râ i te oaoa ia po‘ipo‘i » (Salamo 30:5).

Ua ui Ioba i te uiraa e nehenehe e parauhia te uiraa o te mau tau : « Ia pohe te taata nei, e ora faahou anei ? » (Ioba 14:14). Te ta‘i nei te pahonoraa a te Mesia na roto i te mau tau e tae roa mai i teie taime : « No te mea e ora vau, e ora’toa ho‘i outou » (Ioane 14:19).13

Te vai ra te faataaraa i rotopu i te varua e te tino i te taime no te pohe. Na te ti‘a-faahou-raa e faatahoê faahou i te varua e te tino, e riro atu ai te tino ei tino varua, e tino i‘o e te ivi tei faaanaanaeahia e te varua eiaha râ e te toto. E no reira, e riro to tatou tino i muri mai i te ti‘a-faahou-raa, ma te faaanaanaeahia e te varua, ei tino tahuti ore o te ore roa e pohe faahou. O te reira te auraa no te mau parau a Paulo, oia ho‘i, « te vai ra te tino taata, e te vai ra te tino varua » e « e ore te tino toto nei e te i‘o e parahi i te basileia o te Atua » [hi‘o 1 Korinetia 15:44, 50]. Te tino taata nei, e tino i‘o ïa e te toto, ia faaanaanaeahia râ e te varua eiaha te toto, e ti‘a ïa e e tomo mau ho‘i te reira i roto i te basileia …

E iteraa puai to’u e, te ora nei te Atua e o Iesu te Mesia. Mai ta Paulo i faaite papû i te feia mo‘a no Korinetia i roto i taua rata ra, i te tau Pasa e rave rahi matahiti i ma‘iri, te tuu atoa nei au i to’u iteraa papû e, e ti‘a mai tatou mai te pohe mai no te farii i te ora e a muri noa’tu, maoti te tusia taraehara e te ti‘a-faahou-raa o te Faaora. I roto i to’u nei feruriraa, te hi‘o nei au ia’na e to’na na rima matara i te taata atoa e faaroo te tari‘a e :

« … Tei ia’u te ti‘a-faahou-raa e te ora, o te faaroo mai ia’u ra, pohe noâ oia ra e ora â ïa :

« E te taata ora atoa nei e faaroo ia’u ra, e ore roa’tu ïa e pohe. » (Ioane 11:25-26).14

Na te ti‘a-faahou-raa o te Mesia i omua i te haamaitairaa no te tahuti ore e ua nehenehe atoa’tura e titau i te ora mure ore. I to te ao atoa nei, te reo nei teie menema aita e taata i roto, ‘Aore oia i ô nei, ua ti‘a ïa i ni‘a’ » (Luka 24:26). Tei roto i teie mau parau te tia‘iraa, te haapapûraa e te ti‘aturiraa e titauhia no te paturu ia tatou i roto i ta tatou mau tamataraa e tae noa’tu i roto i to tatou oraraa mauiui rahi.15

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

Uiraa

  • E mea nahea te Taraehara i te faaiteraa i te here o te Metua i te Ao ra e o Iesu Mesia no tatou ? (A hi‘o i te tuhaa 1). Nahea tatou i te faaite i to tatou mauruuru no teie horo‘a rahi no te here ? (Hi‘o PH&PF 42:29).

  • A hi‘o faahou ai outou i te tuhaa 2, a imi i te mau rave‘a e rave rahi e haamaitai nei te Taraehara ia tatou ? Nahea te mau haapiiraa a te peresideni Hunter e ta’na faaohiparaa i te mau papa‘iraa mo‘a e faarahi ai i to outou maramaramaraa i te Taraehara ? E aha te mau ohipa i tupu tei haapuai i to outou iteraa papû no ni‘a i te Taraehara ? Nahea te mana o te Taraehara e nehenehe ai e haapuai ia outou i roto i ta outou mau tamataraa ?

  • E aha te mana‘o e tae mai i roto ia outou a tuatapapa ai outou i te mau haapiiraa a te peresideni Hunter no ni‘a i te ti‘a-faahou-raa ? (A hi‘o i te tuhaa 3). Nahea e nehenehe ai ta tatou ia apo maitai a‘e i te auraa no te ti‘a-faahou-raa ?

  • A hi‘o faahou i te tuhaa 4, te vauvau nei te peresideni Hunter e rave rahi ite no te ti‘a-faahou-raa o Iesu Mesia. No te aha e mea faufaa taa ê te iteraa papû o teie mau ite ?

  • A feruri i te haapiiraa a te peresideni Hunter no ni‘a i te ti‘a-faahou-raa o te horo‘a nei i « te tia‘iraa, te haapapûpraa e te ti‘aturiraa e titauhia no te paturu ia tatou i roto i ta tatou mau tamataraa e tae noa’tu i roto i to tatou oraraa mauiui rahi » (tuhaa 5). E mea nahea te ti‘a-faahou-raa e riro ai ei puna no te ti‘aturiraa e te tamahanahanaraa no outou ? Nahea te hoê iteraa papû no ni‘a i te ti‘a-faahou-raa i faarahi ai i te apî i roto i to outou oraraa ?

Te mau papa‘iraa mo‘a

Ioane 10:17–18; 2 Nephi 2:6–9, 22–27; 9:19–25; 3 Nephi 27:13–16; PH&PF 18:10–16; 19:15–20; Mose 6:59–60

Tauturu haapiiraa

« A faanaho i te mau ohipa haapiiraa o te patu i to oe faaroo i roto i te Faaora » (Ia Poro Haere i Ta‘u nei Evanelia [2004], 24) Ei hi‘oraa, ia tuatapapa outou i te haapiiraa e ui outou i te mau uiraa mai teie i muri nei : « Nahea teie mau haapiiraa e nehenehe ai e faarahi i to’u haroʻaroʻa no ni‘a i te Taraehara a Iesu Mesia ? Nahea teie mau haapiiraa e nehenehe ai e tauturu ia’u ia riro rahi a‘e mai te Faaora te huru ? »

Te mau nota

  1. I roto Eleanor Knowles, Howard W. Hunter (1994), 88 ; hi‘o atoa 86-87.

  2. I roto Conference Report, Atopa 1968, 139.

  3. « Evidences of the Resurrection », Ensign, Me 1983, 16.

  4. « The Atonement of Jesus Christ » (a‘oraa tei horo‘ahia i te hoê haapiipiiraa na te mau peresideni misioni, 24 no tiunu 1988), 2–3, 7, Fare vairaa buka aamu a te Ekalesia, Salt Lake City ; hi‘o atoa The Teachings of Howard W. Hunter, ed. Clyde J. Williams (1997), 8–9.

  5. « He Is Risen », Ensign, Me 1988, 16–17.

  6. « The Golden Thread of Choice », Ensign, Novema 1989, 18.

  7. « He Is Risen », 16–17.

  8. « He Is Risen », 16.

  9. « An Apostle’s Witness of the Resurrection », Ensign, Me 1986, 16–17.

  10. « He Is Risen », 17.

  11. I roto i te Conference Report, Eperera 1963, 106.

  12. « He Is Risen », 17.

  13. « An Apostle’s Witness of the Resurrection », 16.

  14. I roto i te Conference Report, Eperera 1969, 138-39.

  15. « An Apostle’s Witness of the Resurrection », 15-16.