În timpul celor trei ani de slujire din viaţa muritoare, Isus Hristos a conferit chei ale preoţiei celor doisprezece apostoli. Cu ajutorul acestor chei, Biserica lui Isus Hristos a fost „[zidită] pe temelia apostolilor şi prorocilor” (Efeseni 2:20.) În cadrul acestei lecţii vom discuta despre modul în care Salvatorul a continuat să-i ghideze şi îndrume pe apostolii Săi şi Biserica Sa prin intermediul slujirii Duhului Sfânt, pentru ca aceştia să poată să îndeplinească legământul Avraamic de a aduna Israelul risipit.
Lecturi suplimentare
Jeffrey R. Holland, „Profeţi, văzători şi revelatori”, Ensign sau Liahona, nov. 2004, p. 6-9.
Isus Hristos a organizat Biserica Sa pe temelia apostolilor şi profeţilor
Arătaţi cursanţilor o cheie sau un set de chei şi întrebaţi-i ce înţelegem atunci când folosim cuvântul chei în contextul Evangheliei. Invitaţi câţiva cursanţi să citească pe rând, cu glas tare, fragmentele din scripturi de mai jos. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să identifice evenimentul principal care este descris în fiecare fragment sau cel la care se face referire.
Matei 10:1-4 (apostolii sunt chemaţi şi primesc însărcinarea);
Matei 16:19 (chei ale preoţiei îi sunt promise lui Petru [vezi Ghid pentru scripturi, „Cheile Preoţiei”, scriptures.lds.org]);
Matei 17:3-7 („Salvatorul, Moise şi Elias [Ilie] le-au dat cheile lui Petru, Iacov şi Ioan pe munte, când ei au fost schimbaţi la faţă înaintea Sa” [Învăţături ale preşedinţilor Bisericii: Joseph Smith (2007), p. 110]);
Matei 18:18 (atunci când se face referire la a lega şi a dezlega pe pământ şi în cer, se face aluzie la cheile preoţiei care au fost promise şi celorlalţi apostoli).
Explicaţi că termenul „chei”, care este menţionat sau la care se face referire în aceaste fragmente, este sinonim cu puterea de pecetluire (vezi Boyd K. Packer, Templul Sfânt [1980], p. 81-87).
Adresaţi cursanţilor întrebările:
Ce înseamnă cheile preoţiei?
De ce este important ca apostolii să deţină chei ale preoţiei?
Rugaţi un cursant să citească următoarea declaraţie a vârstnicului Dallin H. Oaks, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli:
Imagine
Vârstnicul Dallin H. Oaks
„«Cheile preoţiei reprezintă autoritatea pe care Dumnezeu a dat-o conducătorilor preoţiei pentru a conduce, controla şi guverna folosirea preoţiei Sale pe pământ» [Manualul 2: Administrarea Bisericii [2010], 2.1.1]. Fiecare act sau rânduială înfăptuite în Biserică se face cu autorizarea directă sau indirectă a unuia care deţine cheile pentru acel oficiu. Vârstnicul M. Russell Ballard a explicat: «Aceia care deţin cheile preoţiei… fac, cu adevărat, posibil ca toţi cei care slujesc cu credinţă sub îndrumarea lor să exercite autoritatea preoţiei şi să aibă acces la puterea preoţiei [M. Russell Ballard, „Bărbaţi şi femei în lucrarea Domnului”, New Era, apr. 2014, p. 4; Liahona, apr. 2014, p. 48]” („Cheile şi autoritatea preoţiei”, Ensign sau Liahona, mai 2014, p. 49).
În ce moduri cheile preoţiei binecuvântează membrii Bisericii în mod individual?
Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Efeseni 2:19-20. Apoi, adresaţi membrilor clasei întrebarea:
Ce învăţăm din acest fragment despre temelia Bisericii Salvatorului? (Cursanţii trebuie să identifice următorul adevăr: Isus Hristos, care este piatra din capul unghiului, a organizat Biserica Sa pe temelia apostolilor şi prorocilor.)
Ce roluri îndeplinesc o temelie şi o piatră din capul unghiului într-o clădire? (Temelia asigură tărie şi susţinere clădirii. Fiind prima piatră care se pune într-o temelie, piatra din capul unghiului reprezintă punctul de referinţă pentru amplasarea tuturor celorlalte pietre din temelie şi determină poziţionarea întregii clădiri. Ajută, de asemenea, la fixarea pereţilor în locul lor.)
Invitaţi cursanţii să discute între ei următoarele întrebări:
În ce moduri este Isus Hristos „piatra din capul unghiului” a Bisericii?
Ce ne învaţă acest fragment din scripturi despre relaţia dintre Salvator (piatra din capul unghiului) şi apostoli şi profeţi (temelia)?
Invitaţi un cursant să citească, cu glas tare, Efeseni 4:11-14. Rugaţi membrii clasei să urmărească în scripturile lor şi să identifice motivele menţionate de Pavel pentru care avem nevoie de apostoli, profeţi şi alţi conducători ai Bisericii pentru a-i îndruma pe sfinţi.
Expuneţi următoarea declaraţie a vârstnicului Jeffrey R. Holland, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, şi invitaţi un cursant să o citească, cu glas tare:
Imagine
Vârstnicul Jeffrey R. Holland
„Pentru a întemeia o biserică ce urma să continue sub îndrumarea Lui, chiar după ce El a fost luat de pe pământ, Isus «S-a dus pe munte să Se roage şi a petrecut toată noaptea în rugăciune către Dumnezeu.
Când s-a făcut ziuă, a chemat pe ucenicii Săi şi a ales dintre ei doisprezece, pe care i-a numit apostoli» [Luca 6:12-13].
Mai târziu, Pavel propovăduia că Salvatorul, ştiind despre inevitabila Sa moarte, a făcut aceasta pentru ca Biserica să aibă «temelia apostolilor şi prorocilor» [vezi Efeseni 2:19-20]. Aceşti fraţi şi ceilalţi oficianţi ai Bisericii vor sluji sub îndrumarea lui Hristos înviat.
De ce? Printre alte motive, pentru «[a nu mai fi] copii, plutind încoace şi încolo, purtaţi de orice vânt de învăţătură, prin viclenia oamenilor şi prin şiretenia lor în mijloacele de amăgire» [Efeseni 4:14]” („Profeţi, văzători şi revelatori”, Ensign sau Liahona, nov. 2004, p. 6-7).
În ce moduri i-aţi văzut pe apostolii şi profeţii din perioada modernă că asigură o temelie solidă şi stabilitate Bisericii?
Isus Hristos i-a îndrumat pe apostoli prin intermediul Duhului Sfânt
Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, Faptele apostolilor 1:1-2. Apoi, întrebaţi membrii clasei:
Potrivit afirmaţiilor lui Luca, în ce mod a continuat Isus Hristos înviat să-i conducă pe apostolii Săi după înălţarea Sa la cer? (El a dat porunci şi instrucţiuni prin intermediul Duhului Sfânt.)
Depuneţi mărturie că, după învierea şi înălţarea Sa la cer, Isus Hristos i-a îndrumat pe apostoli prin intermediul slujirii Duhului Sfânt. Pentru a-i ajuta pe cursanţi să vadă exemple ale acestei îndrumări, împărţiţi membrii clasei în patru grupuri şi repartizaţi-le următoarele însărcinări:
Studiază Faptele apostolilor 2:1-6, 14-26 pentru a căuta modul în care Duhul Sfânt i-a ajutat pe Petru şi pe apostoli în ziua Cincizecimii.
Studiază Faptele apostolilor 4:1-13, 18-21 pentru a căuta modul în care Duhul Sfânt l-a ajutat pe Petru să răspundă conducătorilor iudeilor.
Studiază Faptele apostolilor 15:1-20 pentru a căuta modul în care revelaţia primită de la Isus Hristos, prin intermediul Duhului Sfânt, a influenţat decizia lui Petru şi susţinerea pe care alţi conducători ai Bisericii au oferit-o în legătură cu această decizie în cadrul conferinţei de la Ierusalim.
După ce le-aţi acordat suficient timp, rugaţi membrii din fiecare grup să facă un rezumat al lucrurilor pe care le-au citit şi să explice modul în care Isus Hristos i-a îndrumat pe conducătorii Bisericii prin intermediul slujirii Duhului Sfânt. Explicaţi că Duhul Sfânt Şi-a îndeplinit îndatoririle sub îndrumarea Salvatorului (vezi Ioan 16:13-14).
Folosiţi relatarea din 3 Nefi 19:7-9, 19-20 pentru a arăta că şi conducătorii Bisericii despre care citim în Cartea lui Mormon au primit, de asemenea, ajutorul Duhului Sfânt în slujirea lor.
Discutaţi cu membrii clasei următoarele întrebări:
Cum aţi explica altcuiva de ce este important de ştiut faptul că, după moartea Sa, Isus Hristos a continuat să îi îndrume pe apostolii Săi?
Isus Hristos îndrumă conducătorii Bisericii de astăzi prin intermediul Duhului Sfânt
Expuneţi următoarele declaraţii ale preşedintelui Thomas S. Monson şi preşedintelui Henry B. Eyring, din Prima Preşedinţie (sau oferiţi membrilor clasei un exemplar al acestora) şi rugaţi un cursant să le citească, cu glas tare:
Imagine
Preşedintele Thomas S. Monson
„Vă mărturisesc… că Salvatorul nostru, Isus Hristos, se află la conducerea acestei Biserici, care poartă numele Său. Ştiu că experienţa cea mai plăcută din toată această viaţă este aceea de a simţi îndemnurile Sale în timp ce El ne conduce în înaintarea lucrării Sale” (Thomas S. Monson, „Să ne uităm în urmă şi să mergem înainte”, Ensign sau Liahona, mai 2008 p. 88).
Imagine
Preşedintele Henry B. Eyring
„[Preşedintele Thomas S. Monson] a primit revelaţie şi inspiraţie în prezenţa mea, ceea ce îmi confirmă că Dumnezeu cinsteşte [cheile preoţiei pe care profetul le deţine]. Eu sunt un martor ocular” (Henry B. Eyring, „Biserica adevărată şi vie”, Ensign sau Liahona, mai 2008, p. 24).
În ce mod aceste două declaraţii ilustrează o legătură între Biserica descrisă în Noul Testament şi Biserica lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă? (Ajutaţi cursanţii să înţeleagă următorul adevăr: La fel cum Isus Hristos i-a îndrumat pe apostolii Săi din vremea Noului Testament, El îi îndrumă pe conducătorii Bisericii astăzi, prin diferite modalităţi, inclusiv prin intermediul slujirii Duhului Sfânt.)
Invitaţi un cursant să citească următoarea declaraţie a vârstnicului Jeffrey R. Holland, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli. Rugaţi membrii clasei să asculte şi să se gândească de ce este necesar să fie îndrumaţi de Salvator conducătorii Bisericii.
Imagine
Vârstnicul Jeffrey R. Holland
„Temelia apostolică şi profetică a Bisericii urma să binecuvânteze în toate timpurile, dar mai ales în vremurile de adversitate sau pericol, vremuri în care s-ar putea să ne simţim precum copiii, tulburaţi sau dezorientaţi, poate puţin temători, vremuri în care mâna prefăcută a oamenilor sau răutatea diavolului încearcă să tulbure sau să inducă în eroare. Împotriva unor astfel de vremuri, precum în zilele noastre, membrii Primei Preşedinţii şi ai Cvorumului celor Doisprezece sunt însărcinaţi de Dumnezeu şi susţinuţi de dumneavoastră ca «profeţi, văzători şi revelatori» iar preşedintele Bisericii ca profet, văzător şi revelator, apostolul care a slujit în acest oficiu cel mai îndelungat timp şi în consecinţă singurul om autorizat să exercite toate cheile revelaţiei şi administrative pentru Biserică. În vremurile Noului Testament, în vremurile Cărţii lui Mormon şi în vremurile moderne, aceşti oficianţi formează pietrele de temelie ale Bisericii adevărate, aşezate în jurul şi dobându-şi puterea de la piatra principală din capul unghiului, «stânca Mântuitorului nostru, care este [Isus] Hristos, Fiul lui Dumnezeu» [Helaman 5:12]” („Profeţi, văzători şi revelatori”, Ensign sau Liahona, nov. 2004, p. 7).
Urmăriţi progresul adresând cursanţilor unele dintre întrebările următoare sau pe toate:
Ce credeţi că înseamnă faptul că oficianţii care prezidează sunt „[aşezaţi] în jurul” şi primesc putere de la piatra din capul unghiului, Isus Hristos?
Ce dovadă a faptului că Salvatorul îi îndrumă pe aceia care prezidează asupra Bisericii astăzi aţi văzut sau când aţi simţit acest lucru?
În ce moduri v-a ajutat participarea la conferinţa generală să veniţi mai aproape de Hristos şi să construiţi pe o temelie a apostolilor şi profeţilor?
Scrieţi, pe tablă, următoarele întrebări. Invitaţi cursanţii să se gândească la întrebări şi să scrie în jurnalul personal sau în jurnalul pentru studiul scripturilor un plan pentru a se îmbunătăţi în acele aspecte.
Ce pot să fac pentru a-mi întări mărturia despre apostolii din perioada modernă ai Salvatorului?
Cum pot să mă bazez mai mult pe profeţii din perioada modernă ca să am o temelie în Isus Hristos?