Bibliotecă
Profeții


„Profeții”, Subiecte și întrebări (2023)

Președintele Russell M. Nelson vorbind în cadrul conferinței generale.

Îndrumar pentru studiul Evangheliei

Profeții

Martori ai lui Isus Hristos chemați de Divinitate

În timpurile străvechi, Dumnezeu a chemat ca profeți oameni obișnuiți, credincioși și i-a autorizat să-L reprezinte. El i-a inspirat pe acei slujitori, le-a vorbit și le-a dat puterea Sa pentru a realiza lucrarea Sa. Unul dintre mesajele importante ale Evangheliei restaurate a lui Isus Hristos este acela că avem profeți în viață pe pământ astăzi.

Deoarece profeții Domnului au fost împuterniciți să-i învețe pe copiii lui Dumnezeu și să îndrume lucrarea Sa, este esențial ca noi să dăm ascultare cuvintelor lor. Faptul de a învăța despre rolul profeților vă poate mări încrederea în chemarea lor divină de slujitori ai Domnului și vă poate mări dorința de a vă încrede în sfaturile și îndrumările lor. Celor care îl urmează pe profetul în viață, Dumnezeu le promite siguranță, protecție și chiar salvare și viață eternă.

Cine sunt profeții?

Un profet este o persoană care a fost chemată de Dumnezeu să vorbească în numele Său (vedeți Ieremia 1:4-5; Amos 3:7; Ioan 15:16; Doctrină și legăminte 1:37-38). Profeții depun mărturie despre Isus Hristos și propovăduiesc Evanghelia Sa. Ei fac cunoscute voia lui Dumnezeu și adevăratul Său caracter. Ei denunță păcatul, avertizează despre consecințele acestuia și ne ajută să evităm să fim înșelați (vedeți Ezechiel 3:16-17; Efeseni 4:11-14). Uneori, ei profețesc despre evenimente viitoare. Profeții pot îndeplini aceste responsabilități, deoarece ei primesc autoritate, chei și revelație de la Dumnezeu.

Prezentare generală a subiectului: Profeții.

Îndrumare pentru studiul Evangheliei pe același subiect: Revelația, Joseph Smith, Cheile preoției, Biserica lui Isus Hristos.

Secțiunea 1

Isus Hristos cheamă profeți și apostoli în zilele noastre

Prima Președinție și Cvorumul celor Doisprezece Apostoli.

Încă din zilele lui Adam, Dumnezeu a trimis profeți printre copiii Săi. În timpul slujirii Sale în viața muritoare, Domnul Isus Hristos a organizat Biserica Sa pe temelia apostolilor și profeților (vedeți Efeseni 2:19-20). Dumnezeu a urmat același tipar în zilele din urmă, când l-a chemat pe profetul Joseph Smith, a restaurat Biserica Sa și a întemeiat Prima Președinție și Cvorumul celor Doisprezece Apostoli.

Președintele Bisericii lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă este profetul lui Dumnezeu, în zilele noastre, pentru toți oamenii de pe pământ. Noi îl susținem pe președintele Bisericii ca profet, văzător și revelator și ca singura persoană de pe pământ care are autoritatea lui Dumnezeu de a exercita toate cheile preoției. Noi îi susținem, de asemenea, pe consilierii din Prima Președinție și pe membrii Cvorumului celor Doisprezece Apostoli ca profeți, văzători și revelatori.

Cu privire la importanța apostolilor și profeților, profetul Joseph Smith a spus: „Principiile fundamentale ale religiei noastre sunt incluse în mărturia apostolilor și profeților cu privire la Isus Hristos, că El a murit, a fost înmormântat și S-a ridicat din nou, în a treia zi, și S-a înălțat la cer; și toate celelalte lucruri care țin de religia noastră sunt numai anexe ale acesteia”.

Lucruri la care să vă gândiți

  • Profetul Joseph Smith a fost chemat de Dumnezeu să predice Evanghelia restaurată a lui Isus Hristos și să ajute copiii lui Dumnezeu să primească rânduielile preoției necesare salvării și exaltării. Succesorii săi, inclusiv președintele de astăzi al Bisericii, au primit aceeași autoritate și responsabilitate de a continua să fie reprezentanții Domnului. Citiți Doctrină și legăminte 107:91-92. Ce vă indică acest fragment despre rolul important pe care profetul Domnului îl are în Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă?

Activitate pentru învățare alături de alții

  • Membrii Bisericii care caută să-i urmeze pe slujitorii aleși ai Domnului sunt binecuvântați. Invitați membrii grupului dumneavoastră să compare adevărurile propovăduite în Helaman 13:24-28 și în 3 Nefi 12:1-2. De ce unii oameni respectă profeții din trecut, dar îi resping pe profeții în viață? Ce binecuvântări ați recunoscut datorită faptului că avem profeți și apostoli în viață pe pământ astăzi?

Aflați mai multe

Secțiunea 2

Noi Îl urmăm pe Isus Hristos când dăm ascultare profeților Săi

Membrii unei familii citind un număr al revistei care cuprinde conferința generală.

Domnul Isus Hristos a subliniat cât de important este să-i primim pe profeții și apostolii Săi în viață. Facem aceasta când le ascultăm și le urmăm sfatul. „Acela care primește pe slujitorii Mei pe Mine Mă primește; și acela care Mă primește pe Mine Îl primește pe Tatăl Meu; și acela care Îl primește pe Tatăl Meu primește împărăția Tatălui Meu; de aceea, tot ceea ce are Tatăl Meu îi va fi dat lui.” (Doctrină și legăminte 84:36-38.)

Dumnezeu ne poruncește să luăm în considerare cuvintele slujitorilor Săi ca și cum acestea ar fi cuvintele Sale. El a declarat: „Fie prin propriul Meu glas, fie prin glasul slujitorilor Mei, este același lucru” (Doctrină și legăminte 1:38). Deoarece Dumnezeu Își trimite profeții să-i învețe și să-i îndrume pe copiii Săi și să-i pregătească pentru viața eternă și exaltare, noi vom fi protejați și binecuvântați când ascultăm de Isus Hristos și de slujitorii Săi aleși (vedeți Doctrină și legăminte 124:45-46).

Lucruri la care să vă gândiți

  • Președintele Russell M. Nelson a explicat: „Tocmai pentru că [conducătorilor Bisericii Domnului] le pasă mult de toți copiii lui Dumnezeu, noi proclamăm adevărul Său. Poate că nu le spunem întotdeauna oamenilor ceea ce doresc să audă. Profeții sunt rareori populari. Dar întotdeauna vom propovădui adevărul!”. Când v-a ajutat dorința dumneavoastră de a avea încredere în profetul Domnului să vă dați seama de veridicitatea mesajului său?

  • Scripturile avertizează cu privire la profeții falși care se vor ridica în ultimele zile și vor încerca să-i înșele pe copiii lui Dumnezeu (vedeți Matei 24:24). Domnul a explicat că El întotdeauna Își va ridica profeții potrivit tiparului stabilit și aprobat în Biserică. Citiți Ioan 10:1-2 și Doctrină și legăminte 43:7. Ce înseamnă că slujitorul Domnului va intra pe poartă? Cum vă ajută să evitați să fiți înșelați cunoașterea faptului că revelația de la Dumnezeu vine întotdeauna prin canalele aprobate ale preoției?

Activitate pentru învățare alături de alții

  • Citiți, împreună cu membrii grupului dumneavoastră, următoarea declarație a președintelui Russell M. Nelson: „Faptul de a ne susține profeții este un angajament personal că vom face tot ce ne stă în putință pentru a le sprijini prioritățile profetice. Susținerea noastră este un indiciu asemănător unui jurământ că le recunoaștem chemarea de profet ca fiind legitimă și obligatorie pentru noi”. Citiți Doctrină și legăminte 107:22. În ce moduri putem susține Prima Președinție prin „încrederea, credința și [rugăciunile]” noastre?

Aflați mai multe

Secțiunea 3

Rolul Primei Președinții și al Cvorumului celor Doisprezece Apostoli

Vot de susținere în cadrul conferinței generale.

Membrii Primei Președinții și cei ai Cvorumului celor Doisprezece Apostoli dețin cheile preoției necesare pentru a organiza și îndruma treburile Bisericii lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă (vedeți Matei 16:16-19; Doctrină și legăminte 81:1-2). Domnul promite că puterea Sa va însoți hotărârile luate de glasul unit al Primei Președinții și cel al Cvorumului celor Doisprezece Apostoli. În Manualul general se afirmă: „Toți membrii Primei Președinții și cei ai Cvorumului celor Doisprezece Apostoli sunt profeți, văzători și revelatori. Împreună, ei formează Consiliul Primei Președinții și al Cvorumului celor Doisprezece Apostoli. Sub îndrumarea Domnului și prin glasul unanimității, acest consiliu are autoritatea să declare și să interpreteze doctrina și să stabilească reguli pentru Biserică (vedeți Doctrină și legăminte 1:38; 107:27-31)”.

Vorbind despre Prima Președinție, profetul Joseph Smith ne-a învățat: „Președinții sau [Prima] Președinție prezidează asupra Bisericii; și revelațiile despre gândurile și voia lui Dumnezeu în ceea ce privește Biserica trebuie să vină prin intermediul Președinției. Aceasta este ordinea cerului și puterea și privilegiul Preoției [lui Melhisedec]”.

Deși Dumnezeu dă revelații prin intermediul profeților și apostolilor pentru a-i îndruma pe copiii Săi, fiecare persoană poate primi revelație personală pentru a o ajuta atât în legătură cu nevoile, responsabilitățile și întrebările sale concrete, cât și să-și întărească mărturia. Inspirația personală de la Domnul se va alinia întotdeauna la revelația pe care Dumnezeu o dă prin intermediul profeților Săi.

Lucruri la care să vă gândiți

  • Apostolul Pavel a explicat că apostolii și profeții sunt temelia Bisericii (vedeți Efeseni 2:19-20). Citiți Efeseni 4:11-14. Cum ne ajută apostolii și profeții Domnului să nu „[plutim] încoace și încolo, purtați de orice vânt de învățătură, prin viclenia oamenilor și prin șiretenia lor” (versetul 14)?

Activitate pentru învățare alături de alții

  • Citiți, împreună cu membrii grupului dumneavoastră, următoarea declarație a vârstnicului Neil L. Andersen:

    „Credința unora este umbrită de îndoială când găsesc o declarație făcută de un conducător al Bisericii de acum zeci de ani care nu pare a fi în armonie cu doctrina noastră. Există un principiu important care guvernează doctrina Bisericii. Doctrina este predată de către toți cei 15 membri ai Primei Președinții și ai Cvorumului celor Doisprezece. Nu este ascunsă într-un paragraf obscur dintr-o cuvântare. Principiile adevărate sunt predate frecvent de către mulți oameni. Doctrina noastră nu este greu de găsit”.

    Invitați membrii grupului să discute despre cum putem recunoaște principiile adevărate ale Evangheliei și doctrina oficială a Bisericii.

Aflați mai multe

Secțiunea 4

Putem căuta o confirmare spirituală despre chemarea și cuvintele profetului

Membrii unei familii vizionând conferința generală la televizor.

În Vechiul Testament, Domnul a asemănat rolul profeților Săi cu acela al unui „străjer” care avea responsabilitatea de a-i avertiza pe oameni de pericolele care se apropiau (vedeți Ezechiel 33:1-7). În timpul slujirii Sale în viața muritoare, Isus Hristos a subliniat nevoia de pocăință (vedeți Matei 4:17; 7:13-14; Luca 5:32). Profeții au responsabilitatea de a declara același mesaj – avertizând poporul lui Dumnezeu despre consecințele păcatului și ticăloșiei și propovăduind nevoia de pocăință (vedeți Faptele apostolilor 10:43; Doctrină și legăminte 1:4-5).

Președintele Russell M. Nelson ne-a învățat: „S-ar putea să nu înțelegeți întotdeauna fiecare declarație a unui profet în viață. Dar, când știți că un profet este profet, vă puteți apropia de Domnul cu umilință și credință și Îi puteți cere o mărturie proprie cu privire la orice a proclamat profetul Său”.

În ziua în care Biserica lui Isus Hristos a fost organizată, Domnul a poruncit poporului Său să primească cuvintele profetului Său „ca și cum ar fi din propria [Sa] gură, în toată răbdarea și credința” (vedeți Doctrină și legăminte 21:4-5). Această îndrumare divină sugerează că nu va fi întotdeauna ușor să acceptăm cuvintele sau învățăturile unui profet. S-ar putea să nu simțim imediat o confirmare spirituală a importanței lor. De aceea, Domnul ne amintește să ne exercităm răbdarea și credința în timp ce așteptăm să dobândim o înțelegere mai clară. Domnul a promis mari binecuvântări celor care se vor încrede în profeții Săi cu răbdare și credință (vedeți Doctrină și legăminte 21:6).

Lucruri la care să vă gândiți

  • În Vechiul Testament, citim despre Naaman – un căpitan al oștirii regelui sirian. El suferea de o boală cunoscută sub numele de lepră. El a aflat că, în Israel, exista un profet care avea puterea de a vindeca și Naaman s-a dus să-l întâlnească (vedeți 2 Împărați 5:1-9). Studiați 2 Împărați 5:10-14. De ce a fost Naaman dezamăgit de instrucțiunile date de profetul Domnului? Ce s-a întâmplat care l-a făcut pe Naaman să asculte, în cele din urmă, de cuvintele profetului și să fie vindecat? Cum puteți pune în practică această povestire în viața dumneavoastră?

Activitate pentru învățare alături de alții

  • Faptul de a alege să urmăm sfatul profeților Domnului aduce cu sine siguranță. Împreună cu membrii grupului dumneavoastră, citiți următoarea declarație a președintelui Henry B. Eyring:

    „Alegerea de a nu lua în seamă sfaturile profetice schimbă însăși temelia pe care ne bizuim. Ea devine mai instabilă. Eșecul de a nu asculta de sfatul profeților ne slăbește puterea de a asculta de sfaturi inspirate în viitor…

    De fiecare dată când am ales să amân punerea în practică a unui sfat inspirat sau am hotărât că eu eram excepția, am descoperit că mă puneam într-o situație primejdioasă. De fiecare dată când am ascultat de sfatul profeților, l-am simțit confirmat prin rugăciune și, apoi, l-am urmat, am descoperit că m-am îndreptat către siguranță. De-a lungul cărării, mi-am dat seama că drumul fusese pregătit pentru mine și că locurile accidentate au fost netezite. Dumnezeu m-a condus la siguranță de-a lungul unei căi care a fost pregătită cu grijă iubitoare, uneori pregătită cu mult timp înainte”.

    Invitați membrii grupului să împărtășească moduri în care au avut parte de mai multă siguranță și protecție deoarece au ales să urmeze sfatul unui profet.

Aflați mai multe

Alte resurse despre subiectul Profeții

Note.

  1. Învățături ale președinților Bisericii: Joseph Smith (2011), p. 51-52.

  2. Russell M. Nelson, „The Love and Laws of God” (adunare de devoțiune desfășurată la Universitatea Brigham Young, 17 sept. 2019), p. 3, speeches.byu.edu.

  3. Russell M. Nelson, „Să-i susținem pe profeți”, Liahona, nov. 2014, p. 75.

  4. Manual general – Slujirea în Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă, 5.1.1.1, Biblioteca Evangheliei.

  5. Învățături ale Președinților Bisericii: Joseph Smith (2011), p. 148.

  6. Neil L. Andersen, „Încercarea credinței dumneavoastră”, Liahona, nov. 2012, p. 41.

  7. Russell M. Nelson, „Să fim oameni ai mileniului adevărați”, Liahona, oct. 2016, p. 31.

  8. Henry B. Eyring, „Finding Safety in Counsel”, Ensign, mai 1997, p. 24-26.