Mai, pe’e mai 2024
26 nō ’Ātete–1 nō Tetepa : « Te papa o tō tātou Tāra’ehara ». Helamana 1–6


« 26 nō ’Ātete–1 nō Tetepa : ‘Te papa o tō tātou Tāra’ehara.’ Helamana 1–6 », Mai, pe’e mai—Nō te ’utuāfare ’e te fare purera’a : Buka a Moromona 2024 (2023)

« 26 nō ’Ātete–1 nō Tetepa. Helamana 1–6 », Mai, pe’e mai—Nō te ’utuāfare ’e te fare purera’a : 2024 (2023)

Hōho’a
te mau ’are e haruru ra i ni’a i te mau ’ōfa’i

26 nō ’Ātete–1 nō Tetepa : « Te papa o tō tātou Tāra’ehara »

Helamana 1–6

’Ua pāpa’ihia i roto i te buka a Helamana te tahi mau upo’oti’ara’a ’e te tahi mau ’ati rahi i rotopū i te mau ’āti Nephi ’e te mau ’āti Lamana. Tē ha’amata nei nā roto i « te hō’ē fifi rahi i rotopū i te mau ta’ata o te mau ’āti Nephi » (Helamana 1:1), ’e e rahi noa mai te mau fifi i te roara’a o te pāpa’a parau. Tē tai’o nei tātou i reira nō ni’a i te ’ārepurepura’a poritita, te mau pupu ’eiā, te huri-tua-ra’a i te mau peropheta, ’e te te’ote’o ’e te ti’aturi ’ore i ni’a i te fenua. Tē ’ite ato’a nei rā tātou i te mau hi’ora’a mai ia Nephi ’e ia Lehi ’e « te pae rahi o te feiā ha’eha’a », ’aita i oraora noa, ’ua ruperupe ato’a rā i te pae vārua (Helamana 3:34). Nāhea i ti’a ai ia rātou ’ia rave i te reira ? Nāhea rātou i vai pūai noa ’a ha’amata ai tō rātou ti’ara’a nuna’a i te paruparu ’e ’a ’ino roa atu ai ? Mai te reira ato’a tātou i te vai pūai noa i roto i te « mau mata’i ’ū’ana » tā te diabolo e hāpono mai « i ni’a iho [ia tātou] »—nā roto i te patura’a i tō tātou orara’a « i ni’a i te papa o tō tātou Tāra’ehara, ’o te Mesia, te Tamaiti a te Atua […] ’e mai te mea e patu te ta’ata ia rātou i ni’a i taua niu ra, e ’ore ïa rātou e ma’iri i raro » (Helamana 5:12).

Mana’o nō te ’apo i te ha’api’ira’a i te ’utuāfare ’e i te fare purera’a

Helamana 1–6

E fa’ata’a ’ē te te’ote’o iā’u i te Vārua ’e i te pūai o te Atua.

’A tai’o ai ’oe te Helamana 1–6, e ’ite paha ’oe i te hō’ē hōho’a i roto i te huru o te mau ’āti Nephi. ’Ia vai parauti’a ana’e rātou, e ha’amaita’i te Atua ia rātou ’e e manuia rātou. I muri a’e, e riro mai rātou ’ei feiā te’ote’o ’e te ’ino, ma te rave i te mau mā’itira’a e arata’i ia rātou i te ha’amoura’a ’e i te māuiui. I muri iho, e fa’aha’eha’a rātou ’e e fa’auruhia ’ia tātarahapa, ’e e ha’amaita’i fa’ahou te Atua ia rātou. Nō te pinepine roa o terā hōho’a, ’ua pi’i te ta’ata i te reira te « ’ohura’a o te te’ote’o ».

Hōho’a
te ’ohura’a o te te’ote’o

Te « ’ohura’a o te te’ote’o »

’A ’imi i te mau hi’ora’a nō teie ’ohura’a ’a tai’o ai ’oe te Helamana 1–6. Teie te tahi mau uira’a nō te tauturu ia ’oe ’ia māramarama i teie hōho’a :

  • E aha e mea e fa’a’ite ra te te’ote’o tā ’oe e ’ite ra i rotopū i te mau ’āti Nephi ? (hi’o, ’ei hi’ora’a, Helamana 3:33–34 ; 4:11–13). Tē ’ite ra ānei ’oe i te reira huru te’ote’o i roto ia ’oe iho ?

  • E aha te mau fa’ahope’ara’a nō te te’ote’o ’e te ’ino ? (hi’o Helamana 4:23–26). E aha te mau fa’ahope’ara’a nō te ha’eha’a ’e te tātarahapa ? (hi’o Helamana 3:27–30, 35 ; 4:14–16).

  • E aha te mau mea tā Helamana i hina’aro i tāna nā tamaiti ’ia ha’amana’o ? (hi’o Helamana 5:4–12). Nāhea te ha’amana’ora’a i teie mau parau mau i te tauturu ia ’oe ’ia ’ape i te te’ote’o ?

Hi’o ato’a « Pene 18 : E ara i te te’ote’o », Te mau Ha’api’ira’a a te mau Peresideni o te ’Ēkālesia : Ezra Taft Benson (2014), 229–40 ; « Hina’aro vau ia ’oe », Te mau Hīmene, N°50.

Helamana 3:24–35

E fa’a’ī te fa’aro’o i te Mesia i tō’u vārua i te ’oa’oa.

I roto te Helamana 3, ’ua fa’a’ite Moromona i te parau nō te hō’ē taime ’oa’oa i te ha’amaita’ira’ahia te ’Ēkālesia ’e ’ua hitimahuta ato’a te feiā fa’atere. ’Ia au i te mea tā ’oe i tai’o i roto i te mau ’īrava 24–32, i tō ’oe mana’o, e aha te mea i arata’i atu i taua huru ’oa’oa ra ? ’Aita rā te tā’āto’ara’a o te mau melo i tāmau noa i roto i te ’oa’oa. E hi’o maita’i i te ta’a-’ē-ra’a i rotopū i te mau ta’ata i fa’ahitihia i roto te mau ’īrava 33–35. E aha tā ’oe i ha’api’i mai roto i teie hi’ora’a ?

’A ’imi i te fa’a’ohipara’a a te ta’ata iho. ’Ua fa’a’ohipa te peropheta Moromona i te parau « nō reira tē ’ite nei tātou ē » nō te ha’apāpū i te mau parau mau faufa’a, ’a ha’apoto ai ’oia i te Buka a Moromona. ’Ei hi’ora’a, e aha tāna e hina’aro nei ’ia hi’o tātou i roto te Helamana 3:27–30 ? ’A tuatāpapa ai ’oe i te mau pāpa’ira’a mo’a, e nehenehe ’oe e fa’afa’aea i te tahi taime, nō te fa’ahope i te pereota « ’e nō reira tē ’ite nei tātou » nō ni’a i te mea tā ’oe i tai’o.

Helamana 5:6–7

E nehenehe au e fa’atura i te i’oa o te Fa’aora.

E nehenehe te tai’ora’a te Helamana 5:6–7 e fa’auru ia ’oe ’ia feruri i te mau i’oa tei hōro’ahia ia ’oe, tae noa atu i te mau pa’era’a. E aha te aura’a o teie mau i’oa nō ’oe ? Nāhea e nehenehe ai ia ’oe ’ia fa’atura i te reira ? Hau atu i te faufa’a, ’a feruri i te aura’a ’ia rave i te i’oa o te Fa’aora i ni’a ia tātou (hi’o Moroni 4:3). Nāhea ’oe i te fa’atura i taua i’oa mo’a ra ?

Helamana 5:12–52

Hōho’a
seminary icon
Mai te peu e fa’ariro vau ia Iesu Mesia ’ei niu nō’u, e’ita vau e topa.

E aha te aura’a o te parau ’ia « ha’amau i tō [’oe] niu » i ni’a i « te papa o tō tātou Tāra’ehara » ? (Helamana 5:12). Nāhea e ’itehia ai ia ’oe te pārurura’a i roto i te vero o te orara’a i roto ia Iesu Mesia ? ’A tai’o ai ’oe te Helamana 5:12–52, ’a hi’o nāhea Nephi ’e ’o Lehi i te ha’amaita’ira’ahia, nō te patura’a i tō rāua fa’aro’o i ni’a i te papa ’o tō rāua Tāra’ehara.

Tē ’ite nei te tahi mau ta’ata ē, e mea maita’i ’ia ’ite mata roa i te mea tā rātou e tuatāpapa ra. Nō te fa’ahōho’a te Helamana 5:12, e nehenehe ’oe e hāmani i te hō’ē fare iti na’ina’i i ni’a i te mau huru niu ta’a ’ē. I muri iho e nehenehe ’oe e fa’atupu i te hō’ē « vero rahi » nā roto i te pīpīra’a i te pape i ni’a iho, ’e te fa’a’ohipara’a i te hō’ē ha’apūva’iva’i nō te pūpuhi i te mata’i. E aha te mau mana’o tā te reira e hōro’a mai ia ’oe, nō ni’a i te patura’a i tō ’oe niu i ni’a ia Iesu Mesia ? E aha atu ā tā ’oe i ha’api’i mai i roto i te video « A Secure Anchor [Hō’ē tūtau pāruruhia] » ? (Vaira’a buka ’evanelia).

Tē fa’ahiti nei te ’īrava 50 i « te rahi o te mau ’ite » tā te mau ’āti Lamana i fāri’i. E nehenehe te tai’ora’a te Helamana 5:12–52 e fa’atae mai i roto i tō ’oe ferurira’a, i te mau ’ite tā te Atua i hōro’a ia ’oe. ’Ei hi’ora’a, penei a’e ’ua ha’apūai te « hō’ē parau iti ha’iha’i » nō ō mai i te Vārua ra, i tō ’oe fa’aro’o i te Fa’aora (Helamana 5:30 ; hi’o ato’a Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 88:66). ’Aore rā penei a’e ’ua haere ’oe i roto i te pōiri ’e ’ua ti’aoro atu i te Atua nō te fa’aro’o rahi a’e (hi’o Helamana 5:40–47). E aha te tahi atu mau ’ohipa i tupu tei tauturu ia ’oe ia patu i tō ’oe niu i ni’a ia Iesu Mesia ?

Hi’o ato’a Russell M. Nelson, « Te hiero ’e tō ’outou niu pae vārua », Liahona, Novema 2021, 93–96 ; Sean Douglas, « Fa’arurura’a i tō tātou mau vero pae vārua ma te ti’aturira’a i te Mesia », Liahona, Novema 2021, 109–11.

Nō te tahi atu ā mana’o, ’a hi’o i te ve’a Liahona ’e Nō te pūai o te feiā ’āpī nō teie ’āva’e.

Mana’o nō te ha’api’i i te tamari’i

Helamana 3:24, 33–34 ; 4:11–15

Tē hina’aro nei te Metua i te ao ra ’ia ha’eha’a vau.

  • E nehenehe e ani i tā ’oe mau tamari’i ’ia pāpa’i hōho’a i tā rātou iho parau nō te « ’ohura’a o te te’ote’o », tei niuhia i ni’a i te hōho’a i ni’a nei. I muri iho, ’a tai’o ’āmui ai ’outou te Helamana 3:24, 33–34 ’e te 4:11–15, e nehenehe rātou e fa’atoro i ni’a i te mau tuha’a o te ’ohura’a tā teie mau īrava e fa’ata’a nei. Nāhea e ti’a ai ia tātou ’ia mā’iti ’ia fa’aha’eha’a—’e ’ia vai noa mai te reira ?

Helamana 5:12

E patu vau i tō’u niu i ni’a ia Iesu Mesia.

  • E nehenehe e fa’a’ohipa i te hō’ē hōho’a o te hiero, nō te ha’amata i te hō’ē ’āparaura’a nō ni’a i te tumu e tītauhia ai te mau niu pa’ari nō te mau fare. ’Aore rā e nehenehe ’oe e hi’o i te niu o tō ’oe fare ’aore rā o te fare purera’a. Nō te ha’apāpū i te pūai o te hō’ē niu pa’ari o te papa, e nehenehe tā ’oe mau tamari’i e tāmata i te fa’anu’u i te hō’ē ’ōfa’i ma te puhipuhi i ni’a i te reira. ’A tai’o ’āmui ai ’outou te Helamana 5:12, e ani i tā ’oe mau tamari’i nō te aha Iesu Mesia e riro ai ’ei « hō’ē niu pāpū » nō tō tātou orara’a. Nāhea e ti’a ai ia tātou ’ia patu i tō tātou orara’a i ni’a iāna ? (hi’o Helamana 3:27–29, 35 ’e Te mau Hīro’a Fa’aro’o 1:4).

  • E ani i tā ’oe mau tamari’i ’ia patu i te hō’ē pare ma te fa’a’ohipa i te mau ’ōfa’i ’aore rā, i te tahi atu mau mātēria i ni’a i te mau huru niu ta’a ’ē (mai te mau pōpō vavai ’aore rā, te hō’ē ’ōfa’i pārahurahu). Nāhea te niu pa’ari e riro ai mai ia Iesu Mesia te huru ? E nehenehe rātou e tu’u i te hō’ē ’ōfa’i i ni’a i te patura’a nō te mana’o tāta’itahi tā rātou e fa’a’ite mai, nō ni’a i te mea tā rātou e nehenehe e rave nō te pe’e iāna.

Helamana 5:21–52

E muhumuhu mai te Vārua Maita’i ma te hō’ē reo iti ha’iha’i.

  • Te reo tei fa’ata’ahia mai i roto te Helamana 5:29–30, 45–47, tē ha’api’i nei te reira ia tātou i te hō’ē rāve’a e paraparau mai ai te Vārua Maita’i ia tātou. Nō te tauturu i tā ’oe mau tamari’i ’ia māramarama i teie parau mau, e nehenehe e tai’o te « Pene 37 : Nephi ’e o Lehi i roto i te fare tāpe’ara’a » (Te mau ’ā’amu nō te Buka a Moromona, 99–102). ’Ia paraparau ana’e ’oe nō ni’a i te reo tā te ta’ata i fa’aro’o, ’a paraparau ma te reo marū. ’A fa’ahiti i te ’ā’amu e rave rahi taime, ’e e ani i te mau tamari’i ’ia muhumuhu mai nā muri ia ’oe. E tauturu ia rātou ’ia feruri i te tahi atu mau rāve’a e nehenehe ai i te Vārua Maita’i e paraparau ia tātou. Nō te ha’apūai i teie parau tumu, e nehenehe ’outou e hīmene ’āmui « Le Saint-Esprit » (Chants pour les enfants, 56).

Helamana 5:20–52

E mono te tātarahapa i te pōiri vārua ma te māramarama.

  • Nō te ha’apāpū e aha tā Helamana 5:20–41 e ha’api’i nei nō ni’a i te pōiri ’e te māramarama, ’a tāmata i te tai’o ’aore rā i te ha’apoto i teie mau ’īrava i roto i te pōiri, ma te fa’a’ohipa noa i te mōrī pata nō te māramarama. E nehenehe tā ’oe mau tamari’i e fa’aro’o e aha tei tītauhia i te ta’ata ’ia rave ’ia tātarahia te pōiri. I muri iho, e tū’ama i te mōrī, ’e e tai’o ’āmui te mau ’īrava 42–48. E aha tā teie mau ’īrava e ha’api’i nei ia tātou nō ni’a i te tātarahapa ?

Nō te tahi atu ā mana’o, ’a hi’o te ve’a Hoa nō teie ’āva’e.

Hōho’a
Nephi ’e ’o Lehi i roto i te fare tāpe’ara’a

I roto ato’a i te fare tāpe’ara’a, ’ua pāruruhia Nephi ’e ’o Lehi e te mana o te Atua.

© Te Buka a Moromona nō te feiā tai’o ’āpī, Nephi ’e ’o Lehi tei ha’atihia e te pou ’auahi, nā Briana Shawcroft ; ’eiaha e tāpitihia te nene’ira’a