Seminare
3 Nifae 11:1–11: “O A’u o Iesu Keriso”


“3 Nifae 11:1–11: ‘O A’u o Iesu Keriso,’” Tusi Lesona a Tagata o le Vasega o le Tusi a Mamona (2024)

“3 Nifae 11:1–11,” Tusi Lesona a Tagata o le Vasega o le Tusi a Mamona

3 Nifae 11:1–11

“O A’u o Iesu Keriso”

Ata
O Iesu Keriso na afio ifo mai le lagi i le malumalu o Nuumau

A o faapotopoto sa Nifaē faataamilo i le malumalu ma talanoa e uiga i faailoga o le maliu o Iesu Keriso, sa “afio ifo [le Faaola] ma tu i le totonugalemu o i latou” (3 Nifae 11:8). Sa Ia aoaoina i latou e uiga i Lana misiona ma mea uma sa Ia faia mo i latou. O lenei lesona e mafai ona fesoasoani e faateleina ai lou alofa ma le lotofaafetai mo Iesu Keriso ona o le tagata ua i ai o Ia ma mea sa Ia faia mo oe.

Vaavaai atu i luma

  • O anafea na e tatālia ai se mea lea sa tau lē mafai ona e faatali mo le taimi e tupu ai? O le a le umi na iu ina e faatalitali ai? Na faape’ī ina ua iu ina oo i ai?

I le Tusi a Mamona, ua tatou aoao ai o se mea na tupu na tulimatai atu i ai sa Nifaē mo le tele o augatupulaga o le afio mai lea o le Alo o le Atua i le lalolagi. Mai le taimi na ave ai e Liae ma Sarai a la fanau i le vao i fafo atu o Ierusalema, sa la iloa i le 600 tausaga o le a auina mai ai e le Atua Lona Alo o “se Faaola o le lalolagi” (1 Nifae 10:4).

Sa latou malamalama foi o le a i ai se aso e afio mai ai Iesu Keriso i sa Nifaē i le nuu folafolaina (tagai i le 1 Nifae 12:6; 2 Nifae 26:1; Alema 45:9–10). I le 3 Nifae 11, e mafai ona tatou faitau ai e uiga i lenei faaaliga ua leva ona faatalitali i ai.

Sa lē o tagata uma o sa Nifaē ma sa Lamanā na i ai se malamalamaaga sa’o ia Iesu Keriso. E faapena foi, o aso nei ua i ai i tagata ni manatu sesē e uiga ia Iesu Keriso, ma o nisi foi ua faafitia Lona soifua ai. E talitonu nisi o Iesu o se taitai maoae ae e lē taliaina o Ia o le Alo o le Atua.

  • Aisea e te manatu e taua ai ona i ai so tatou malamalamaaga tonu po o ai Iesu Keriso?

  • O le a se mea e mafai ona fesoasoani tatou te malamalama lelei ai po o ai Iesu Keriso ma mea ua Ia faia mo i tatou?

Ina ua faaali atu Iesu Keriso i tagata sa Nifaē, sa faia e Ia faapea ma le Tama Faalelagi ni tautinoga taua pe o ai o Ia. A o e suesue i le asō, ia gauai atu i mea ua finagalo le Tama Faalelagi ma Iesu Keriso ia e iloa pe o ai le Faaola ma mea ua Ia faia mo oe.

I se lesona talu ai, atonu na e amata fatuina se lisi o mea o loo e aoaoina e uiga ia Iesu Keriso i lau suesuega o le tolu Nifae. Afai e te lei amataina se lisi, amata se lisi i lau api faamaumau mo suesuega, ma faaopoopo i ai i le āluga o le lesona.

Ua faaali atu Iesu Keriso i sa Nifaē

Faitau le 3 Nifae 11:1–11, ma vaavaai mo faamatalaga e uiga i le faaali atu o Iesu Keriso i se vaega o tagata na faapotopoto i le malumalu i le laueleele o Nuumau. E mafai foi ona tou matamata i le “Jesus Christ Appears in the Ancient Americas” mai le faailo taimi 11:19–13:29. O loo maua lenei vitiō i le ChurchofJesusChrist.org. 

  • O le a se mea sa tumātila ia te oe mai au suesuega o nei fuaiupu?

  • Afai sa e i ai iina, o a ni upu o le a e faaaogaina e faamatala ai mea sa e mafaufauina pe lagonaina? Aisea?

Sa faamatala e Elder Jeffrey R. Holland o le Korama a Aposetolo e Toasefululua le faaali mai o Iesu Keriso ma mea na Ia ta’u atu i tagata i le ala lenei:

O lena faaaliga ma lena tautinoga na faavaeina ai le manatu autu, le taimi silisili, i le talafaasolopito atoa o le Tusi a Mamona. …

Sa talanoa tagata uma e uiga ia te ia, pepese e uiga ia te ia, fai miti e uiga ia te ia, ma tatalo mo lona afio mai—ae, o lea ua i ai moni lava o ia. O le aso o aso! O le Atua, o lē na te faaliliu po pogisa uma i taeao malamalama, ua taunuu mai. (Jeffrey R. Holland,Christ and the New Covenant: The Messianic Message of the Book of Mormon [1997], 250–51)

O upu muamua a Iesu Keriso na fetalai atu ai ia sa Nifaē e fesoasoani tatou te malamalama ai po o ai o Ia ma po o ā mea ua Ia faia mo i tatou.

Toe faitau le 3 Nifae 11:10–11, ma gauai atu i upu ma fasifuaitau na faaaoga e Iesu Keriso e faamatala ai o Ia lava ma mea na Ia faia mo i tatou. Ia mautinoa e faaopoopo nei upumoni i le lisi i lau api faamaumau mo suesuega.

O le 3 Nifae 11:10–11 o se fuaitau o le atamai i aoaoga faavae. Mafaufau e faailoga fuaitau o le atamai i aoaoga faavae i se auala iloga ina ia mafai ai ona e mauaina gofie. O le a e maua se avanoa i le lesona e sosoo ai e faataitai ai ona faaaoga le aoaoga faavae o loo aoaoina i lenei fuaitau i se fesili po o se tulaga.

Ata
aikona, faamaumau
  1. Tali fesili nei:

  • O a ni upumoni na e aoaoina e uiga ia Iesu Keriso?

  • O fea o nei upumoni e faapitoa ona taua ia te oe? Aisea?

Na fai e Iesu Keriso le finagalo o le Tama

O se tasi o upumoni e mafai ona tatou aoao mai i nei fuaiupu o le, sa faia e Iesu Keriso le finagalo o le Tama i le tauaveina i Ona lava luga o agasala a le lalolagi.

E mafai ona faalolotoina lo tatou malamalama i lenei upumoni e ala i le vaavaai totoa atili i fasifuaitau na faaaoga e Iesu Keriso e faamatala ai mea sa Ia faia. Kopi fuaitau nei mai le 3 Nifae 11:11 i lau api faamaumau mo suesuega ma ni avanoa i autafa po o lalo ifo e tusitusi ai.

  • Ua ou inu i lena ipu oona lea na tuuina mai e le Tama ia te au.

  • Ua ou faamamaluina le Tamā i lo’u aveina i o’u luga o agasala a le lalolagi.

  • Na ou tuu atu ai i le finagalo o le Tamā i mea uma mai le amataga.

Suesue ia lē itiiti ifo ma le tolu o mau nei, ma vaavaai mo aoaoga e mafai ona fesoasoani e faateleina ai lou malamalama i mea na faia e Iesu Keriso mo i tatou. Tusi i lalo i autafa o fasifuaitau po o le fea o mau nei na fesoasoani ia te oe ma mea ua e aoaoina.

  1. Tali ia lē itiiti ifo ma le tasi o fesili nei:

  • O le a se mea e te manao e ta’u atu i tagata e uiga ia Iesu Keriso e faavae i mea ua e lagonaina i le aso?

  • O le a se mea e te manao e fai i lou olaga ona o mea ua e malamalama i ai pe lagonaina e uiga ia Iesu Keriso?

  • Aisea o le a aoga ai le mulimuli ia Iesu Keriso i lou olaga atoa?