„Nu poate să existe nimic [atât] de minunat și de dulce ca bucuria mea”
A ne pocăi zilnic și a veni la Isus Hristos reprezintă calea pentru a avea parte de bucurie – bucurie care ne depășește imaginația.
În toată slujirea Sa din viața muritoare, Salvatorul a arătat mare compasiune față de toți copiii lui Dumnezeu – în special față de cei care sufereau sau se îndepărtaseră de credință. Când a fost criticat de farisei pentru că vorbea cu păcătoșii și mânca alături de ei, Isus a răspuns propovăduind trei pilde cunoscute.1 În fiecare dintre aceste pilde, El a subliniat importanța faptului de a-i căuta pe cei care se rătăcesc și bucuria simțită când aceștia se întorc. De exemplu, în pilda oii pierdute, El a spus: „Va fi [mare bucuria] în cer pentru un singur păcătos care se pocăiește”2.
Astăzi, doresc să întăresc legătura dintre bucurie și pocăință – anume, bucuria care vine când ne pocăim și sentimentele de bucurie de care avem parte când îi ajutăm pe alții să vină la Hristos și să primească sacrificiul Său ispășitor în viața lor.
Suntem ca să putem avea bucurie
În scripturi, cuvântul bucurie înseamnă, de obicei, mult mai mult decât momente trecătoare de mulțumire sau chiar sentimente de fericire. Bucuria, în acest context, este o însușire divină, pe care o vom găsi în plenitudinea ei când ne vom întoarce să trăim în prezența lui Dumnezeu.3. Este mai profundă, mai înălțătoare și mai trainică decât orice plăcere sau alinare pe care ne-o poate oferi această lume și ne poate schimba viața mai mult decât aceasta.
Am fost creați pentru a avea bucurie. Acesta este destinul plănuit pentru noi în calitate de copii ai unui Tată Ceresc iubitor. El dorește să ne împărtășească bucuria Sa. Profetul Lehi ne-a învățat că planul lui Dumnezeu pentru fiecare dintre noi este ca fiecare să „poată avea bucurie”4. Deoarece trăim într-o lume decăzută, bucuria trainică sau bucuria nepieritoare pare, deseori, de neatins. Totuși, chiar în următorul verset, Lehi continuă explicând că „Mesia [a venit să ne mântuiască]… de la cădere”5. Mântuirea, de către Salvatorul Isus Hristos și prin El, face posibilă bucuria.
Mesajul Evangheliei este un mesaj de speranță, despre „o veste bună, care va fi o mare bucurie”6 și mijlocul prin care toți pot avea parte de pace și ocazii de bucurie în această viață și pot primi plenitudinea bucuriei în viața care va veni.7.
Bucuria despre care vorbim este un dar pentru cei credincioși, totuși, vine cu un preț. Bucuria nu este ieftină sau ușor de oferit. Ci este cumpărată „cu sângele scump al lui [Isus] Hristos”8. Dacă am înțelege realmente valoarea bucuriei adevărate și dumnezeiești, nu am ezita să sacrificăm orice posesiune lumească sau să facem orice schimbare necesară în viață pentru a o primi.
Un rege puternic, dar umil din Cartea lui Mormon a înțeles acest lucru. „Ce trebuie să fac”, a întrebat el, „să pot fi născut din Dumnezeu, având acest spirit păcătos dezrădăcinat din pieptul meu și să primesc Spiritul Lui, pentru ca să pot să fiu umplut de bucurie?… Iată, a zis el, voi renunța la toate averile mele, da, îmi voi părăsi împărăția pentru ca să pot primi această mare bucurie”9.
Ca răspuns la întrebarea regelui, misionarul Aaron a spus:„ Dacă tu dorești acest lucru… te vei pleca adânc în fața lui Dumnezeu” și „te vei pocăi de toate păcatele tale”10. Pocăința este calea către bucurie11 deoarece este calea care duce la Salvatorul Isus Hristos.12
Bucuria vine prin pocăință sinceră
Pentru unii, a se gândi la pocăință ca fiind calea către bucurie poate părea ceva contradictoriu. Uneori, pocăința poate fi dureroasă și dificilă. Trebuie să recunoaștem că unele dintre gândurile și faptele noastre – chiar unele dintre crezurile noastre – au fost greșite. Pocăința necesită, de asemenea, schimbare, care, uneori, poate fi incomodă. Dar bucuria și comoditatea nu sunt același lucru. Păcatul – inclusiv păcatul mulțumirii de sine – ne limitează bucuria.
După cum a spus psalmistul: „Seara vine plânsul, iar dimineața veselia”13. Când ne pocăim de păcatele noastre, trebuie să ne concentrăm asupra marii bucurii care urmează. Nopțile pot părea lungi, dar dimineața vine și, o, cât de extraordinară este pacea și bucuria splendidă pe care le simțim când ispășirea Salvatorului ne eliberează de păcat și suferință!
Nu poate să existe nimic atât de minunat și de dulce
Gândiți-vă la experiența lui Alma din Cartea lui Mormon. El era „torturat de un chin veșnic” și sufletul său era „chinuit” din cauza păcatelor sale. Dar, odată ce s-a întors către Salvator pentru milă, el „nu [a] mai putut [să-și amintească] de durerile [sale]”14.
„Și o, ce bucurie”, a declarat el, „și ce minunată lumină am văzut eu; da… nu poate să existe nimic [atât] de minunat și de dulce ca bucuria mea”15.
Acesta este tipul de bucurie pe care o pot avea cei care vin la Isus Hristos prin pocăință.16 Președintele Russell M. Nelson ne-a învățat:
„Pocăința ne permite accesul la puterea ispășirii lui Isus Hristos…
Când alegem să ne pocăim, alegem să ne schimbăm! Îi permitem Salvatorului să ne transforme în cea mai bună versiune a noastră. Alegem să progresăm spiritual și să avem parte de bucurie – bucuria mântuirii în El. Când alegem să ne pocăim, alegem să devenim mai asemănători lui Isus Hristos”17.
Pocăința aduce bucurie, deoarece ne pregătește inima pentru a primi influența Duhului Sfânt. A fi plin de Duhul Sfânt înseamnă a fi plin de bucurie. Și a fi plin de bucurie înseamnă a fi plin de Duhul Sfânt.18 Bucuria noastră crește pe măsură ce lucrăm zilnic pentru a aduce Spiritul în viața noastră. Profetul Mormon ne-a învățat: „Cu toate acestea, ei au postit și s-au rugat adeseori și au devenit din ce în ce mai puternici în umilința lor și din ce în ce mai întăriți în credința [lor] în Hristos pentru umplerea sufletelor lor de bucurie și consolare”19. Domnul le promite tuturor celor care lucrează să-L urmeze: „Îți voi da… Spiritul Meu, care va lumina mintea ta, care va umple sufletul tău cu bucurie”20.
Bucuria de a-i ajuta pe alții să se pocăiască
După ce am simțit bucuria care rezultă din pocăința sinceră, dorim, în mod firesc, să împărtășim altora acea bucurie. Când facem aceasta, bucuria noastră crește. Aceasta este exact ce i s-a întâmplat lui Alma.
„Aceasta este slava mea”, a spus el, „și anume ca eu să fiu, poate, un instrument în mâinile lui Dumnezeu ca să aduc un suflet la pocăință; și aceasta este bucuria mea.
Și iată, atunci când văd pe mulți dintre frații mei că într-adevăr se pocăiesc și vin la Domnul, Dumnezeul lor, atunci sufletul meu se umple de bucurie; atunci îmi aduc aminte de ceea ce Domnul a făcut pentru mine… da, atunci îmi aduc aminte de brațul Lui milostiv pe care l-a întins către mine”21.
A-i ajuta pe alții să se pocăiască este o exprimare firească a recunoștinței noastre față de Salvator și este o sursă de mare bucurie. Domnul a promis:
„Și dacă va fi ca voi să… [aduceți] chiar numai un suflet la Mine, ce mare va fi bucuria voastră cu el în împărăția Tatălui Meu!
Și acum, dacă bucuria voastră va fi mare cu un singur suflet pe care l-ați adus la Mine… ce mare va fi bucuria voastră, dacă veți aduce mai multe suflete la Mine!”22.
Ce mare este bucuria Sa pentru sufletul care se pocăiește!
Mi se pare util să încerc să-mi imaginez bucuria pe care trebuie să o simtă Salvatorul de fiecare dată când primim binecuvântările sacrificiului Său ispășitor în viața noastră.23 După cum a citat președintele Nelson24, apostolul Pavel, în epistola sa către evrei, a împărtășit aceste cunoștințe pline de blândețe: „Să dăm la o parte orice… [păcat] care ne înfășoară așa de lesne… [și] să ne uităm țintă la Căpetenia și Desăvârșirea credinței noastre, adică la Isus, care, pentru bucuria care-I era pusă înainte, a suferit crucea… și șade la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu”25. Vorbim adesea despre durerea și suferința din Ghetsimani și de pe Căpățâna, dar rareori vorbim despre marea bucurie pe care Salvatorul trebuie să o fi așteptat când Și-a dat viața pentru noi. În mod clar, durerea și suferința Sa au fost pentru noi, pentru ca noi să putem simți bucuria de a ne întoarce alături de El în prezența lui Dumnezeu.
După ce i-a învățat pe oamenii de pe străvechile meleaguri americane, Salvatorul Și-a exprimat marea dragoste pentru ei spunând:
„Acum iată, bucuria Mea este mare, chiar deplină, datorită vouă… da, și chiar și Tatăl Se bucură precum și toți îngerii cei sfinți…
În [voi] Eu am bucurie deplină”26.
Veniți la Hristos și primiți bucuria Sa
Dragi frați și surori, închei depunându-mi mărturia personală, pe care o consider un dar sacru. Depun mărturie că Isus Hristos este Salvatorul și Mântuitorul lumii. Știu că El ne iubește pe fiecare dintre noi. Obiectivul Său unic, „lucrarea [Sa] și slava [Sa]”27, sunt de a ne ajuta să primim plenitudinea bucuriei în El. Sunt un martor personal al faptului că a ne pocăi zilnic și a veni la Isus Hristos reprezintă calea pentru a avea parte de bucurie – bucurie dincolo de imaginația noastră.28 De aceea suntem aici, pe pământ. De aceea a pregătit Dumnezeu marele Său plan al fericirii pentru noi. Isus Hristos este, cu adevărat, „calea, adevărul și viața”29 și singurul „nume dat sub cer prin care omul să poată fi salvat în împărăția lui Dumnezeu”30. Aceasta este mărturia mea, în numele sacru al lui Isus Hristos, amin.