2022
Faalatalata Atili i le Faaola
Novema 2022


Faalatalata Atili i le Faaola

O le sailia ia iloa ma alolofa i le Faaola, tatou te tuuese ai i tatou lava mai le lalolagi e ala i feagaiga ma le Atua, e ala i le tulagaese, e lē taatele, ma e aunoa ma le faaesea o i tatou lava mai isi o ē e ese o latou talitonuga.

Ou uso e ma tuafafine pele, ou te tautala atu i lenei afiafi i so’o tuuto lotomaualalo o Iesu Keriso. A o ou vaai atu i le lelei i o outou olaga ma lo outou faatuatua i lo tatou Faaola i lenei atunuu ma i mālō i le salafa o le lalolagi, ua atili ai lo’u alofa ia te outou uma.

I le taufaaiuiuga o Lana galuega, sa fesili ai soo o Iesu ia te Ia e faamatala atu ia i latou “faailoga o [Lona] Afio Mai [Faalua] ma le iuga o le lalolagi.”1

Sa ta’u atu e Iesu ia te i latou ia tulaga o le a ta’imua i Lona toe foi mai ma sa faai’u i le ta’utino atu faapea “a outou vaai i nei mea uma [o le a outou] iloa ai ua lata mai [le taimi].”2

I le konafesi aoao talu ai, sa ou faalogologo ai ma le toto’a i upu a Peresitene Henry B. Eyring: “O i tatou taitoatasi,’ na ia saunoa ai, “po o fea lava o tatou i ai, ua iloa ua tatou ola i taimi ua matuai faateleina le faigata. … Soo se tasi o i ai mata e vaai ai i faailoga o taimi ma taliga e faalogo ai i upu a perofeta e iloaina e moni lena mea.”3

Sa saafi le Faaola i Ona soo totoa: “Amuia o outou mata, aua ua vaavaai; ma o outou taliga, aua ua faalogo.”4 Tau ina ia avea lenei faamanuiaga ma ā tatou, a o tatou faalogologo ma le toto’a i afioga a le Alii e ala mai i Ana perofeta ma isi i lenei konafesi.

Saito ma Titania

Sa faamalamalama mai e le Alii i lea taimi mulimuli, a o loma Lona toefoi mai, o “saito,” i latou ua Ia faamatala “o fanau o le malo,”5 o le a tutupu a’e faatasi ma le “titania,” po o i latou e lē alolofa i le Atua ma e lē tausia Ana poloaiga. O le a “tutupu ae faatasi,”6 le tasi ma le isi.

O lo tatou lalolagi la lenei se’ia o’o ina toefoi mai le Faaola, faatasi ai ma le toatele e lelei ma le toatele e leaga i itu uma.7

Atonu e i ai taimi e te le lagona ai le pei o lala saito malosi ma matua. Ia onosai ia te oe lava. Sa fetalai le Alii o le a aofia i le saito ni lau mu’amu’a ua totogo a’e.8 O i tatou o Lana Au Paia o Aso e Gata Ai, ma e ui e le o mea uma ia tatou te mananao ia avea ai, ae o loo matua faatauaina o tatou naunauga ia avea ma Ona soo moni.

Faamalosia o lo Tatou Faatuatua ia Iesu Keriso

Ua tatou iloaina a o faateleina le leaga i le lalolagi, o le a manaomia e lo tatou ola faaleagaga, ma le ola faaleagaga o i latou tatou te alolofa i ai, ia atoatoa ona tatou faafailele, puipuia, ma faamalolosia faapogai o lo tatou faatuatua ia Iesu Keriso. Na fautuaina i tatou e le Aposetolo o Paulo ia mauaa i tatou,9 ua faavaeina, ma mausali10 i lo tatou alofa mo le Faaola ma lo tatou naunauta’iga e mulimuli ia te Ia. O le asō ma aso o i luma ua manaomia ai taumafaiga e taulai atili ma le gaua’i, e puipuia ai mai ta’a’iga ma le faatamala.11

E oo lava i le faateleina o faatosinaga a le lalolagi o loo siomia ai i tatou, e le tatau ona tatou fefefe. O le a le tuulafoa’iina lava e le Alii Lona nuu o le feagaiga. O loo i ai se mana o meaalofa faaleagaga ma le taitaiga faaleagaga e tauia ai ē amiotonu.12 Peitai, o lea faamanuiaga faaopoopo o le mana faaleagaga, e le nofomau i o tatou luga ona o i tatou o se vaega o lenei tupulaga. E oo mai pe a tatou faamalolosia lo tatou faatuatua i le Alii o Iesu Keriso ma tausi Ana poloaiga, pe a tatou iloaina o Ia ma alolofa ia te Ia. “O le ola e faavavau foi lenei,” na tatalo ai Iesu, “ina ia latou iloa oe le Atua moni e toatasi, atoa ma le ua e auina mai, o Iesu Keriso lea.”13

E pei ona tatou iloa lelei, o le faatuatua ia Iesu Keriso ma le avea ma se soo moni o se faaiuga e lē tasi se taimi e fai ai—o se mea e tupu soo. O se faagasologa paia faifai pea e tupu ma faalautele i vaitau o o tatou olaga, e faaauau pea se’ia o’o ina tatou tootutuli i Ona aao.

A o ola le saito faatasi ma titania i le lalolagi, e mafai faapefea ona tatou faalolotoina ma faamalolosia o tatou tautinoga i le Faaola i aso o i luma?

O ni mafaufauga nei se tolu:

Faatofu i Tatou Lava i le Soifuaga o Iesu

Muamua, e mafai ona tatou faatofuina atoatoa i tatou lava i le soifuaga o Iesu, o Ana aoaoga, o Lona mamalu, o Lona mana, ma Lana taulaga togiola. Sa fetalai mai le Faaola, “Vaai mai ia te a’u i mafaufauga uma.”14 Ua faamanatu mai e le Aposetolo o Ioane ia i tatou, “Tatou te alolofa ia te Ia, aua na Ia muai alofa mai ia te i tatou.”15 A o tatou lagonaina lelei Lona alofa, tatou te alolofa atili foi ia te Ia ma, i se tulaga masani, e mulimuli lelei ai i Lana faataitaiga o le alofa atu ma le tausiga o i latou e lē tagolima. O gaoioiga amiotonu uma agai atu ia te Ia, e manino atili ai la tatou vaai ia te Ia.16 Tatou te faamemelo ia te Ia, ma taumafai i nai ala iti e faataitai ia te Ia.17

Osia Feagaiga ma le Alii

O le isi, a oo ina sili atu ona tatou iloa ma alolofa i le Faaola, e atili ai foi ona tatou mananao e folafola atu ia te Ia lo tatou lotonuu ma le faatuatuaina. Tatou te osifeagaiga ma Ia. Tatou te amata i a tatou folafolaga i le papatisoga, ma e tatou te faamautuina nei folafolaga ma isi a o tatou salamo i aso taitasi, ōle atu mo le faamagaloga, ma le faamoemoe ma le naunautai ia talia le faamanatuga i vaiaso taitasi. Tatou te folafola atu e “manatua pea o Ia ma tausi i Ana poloaiga.”18

Pe a tatou saunia, tatou te taliaina sauniga ma feagaiga o le malumalu. O le lagonaina o le tosinaga o le faavavau i o tatou taimi paia ma filemu i totonu o le maota o le Alii, tatou te osia ai ma le fiafia feagaiga ma le Atua ma faamalolosia a tatou faai’uga e tausia na feagaiga.

O le osia ma le tausia o feagaiga e mafai ai e le alofa o le Faaola ona goto loloto ifo i o tatou loto. I le Liahona, o le masina lenei, na saunoa ai Peresitene Nelson: “[O a tatou] feagaiga o le a taitai atu ai i tatou ia latalata atili atu ia te Ia. … O le a le lafoa’ia e le Atua Lana mafutaga ma i latou o ē na faia se sootaga ma Ia.”19 Ma e pei ona saunoa ma le matagofie tele Peresitene Nelson i lenei taeao, “Faatasi ai ma le faapaiaga o malumalu fou taitasi, e oo mai ai le mana faaleatua faaopoopo i le lalolagi e faamalosia ai i tatou ma tetee atu ai i taumafaiga faateteleina a le fili.”20

O mafai ona tatou vaai i le mafuaaga e taitai ai e le Alii Lana perofeta ia aumaia maota o le Alii ia faalatalata mai ia i tatou ma mafai ai e i tatou ona i ai soo i totonu o Lona maota?

A o tatou ulu atu i le malumalu, e faasa’olotoina i tatou mo se taimi mai tosinaga faalelalolagi e fetuleni faasaga mai ia i tatou a o tatou aoao ai i lo tatou faamoemoega o le olaga ma meaalofa e faavavau ua ofoina mai mo i tatou e ala mai i lo tatou Faaola, o Iesu Keriso.

Malutiaina le Meaalofa o le Agaga Paia

Ma le mea mulimuli, o lo’u manatu lona tolu: i lenei sailiga paia, tatou te teufatuina, puipui, leoleo, ma malutiaina le meaalofa o le Agaga Paia. Na saunoa muamua Peresitene M. Russell Ballard ma Elder Kevin W. Pearson i ni nai minute ua mavae e uiga i le lapataiga faaperofeta a Peresitene Nelson o le a ou toe faia foi: “O le a lē mafai ona ola ai faaleagaga e aunoa ma le taiala, taitaiga, faamafanafanaga, ma le faatosinaga faifai pea a le Agaga Paia.”21 O se meaalofa lē mafaatauina. Tatou te faia le mea sili e puipuia ai o tatou aafiaga i aso taitasi ina ia tumau le tosinaga a le Agaga Paia ma i tatou. O i tatou o se malamalama i le lalolagi, ma pe a tatau ai, tatou te filifili ma le loto i ai ia ese mai i isi. Na fesili lata mai nei Peresitene Dallin H. Oaks i talavou matutua: “Pe tou te ‘lototetele ea ia ese mai outou?’ … [E faapitoa] le taua … o filifiliga o loo e faia i lou lava ia olaga patino. … Pe o tou o atu ea i luma e tetee i mea faafeagai o le lalolagi?”22

Filifili ia Ese Mai le Lalolagi

I se anotala sa tuu i luga lata mai nei i ala o faasalalauga, sa ou fesili ai i uso-a-soo e faasoa mai filifiliga sa o latou faia sa manaomia ai i latou ia ese mai le lalolagi. E faitau selau tali na ou mauaina.23 Ua na o nisi nei o na tali:

Amanda: O a’u o se tausi soifua e faigluega i le falepuipui i le lotoifale. Ou te taumafai e tausia pagota e faapei ona faia e Iesu Keriso.

Rachel: O a’u o se tagata pese faafiafia, ma e tele ina ou faamoemoe e ofu soo se toniga e tuuina mai, e ui i le tulaga tauagafau e tatau ona i ai. [Ona ua uma ona maua o’u faaeega paia] sa ou fai ai [i le au faatonu] e tatau ona [tauagafau] ia toniga. Sa lē fiafia i latou … ae sa faia lava ma le musuā ia fetuunaiga. Ou te lē faafesuia’ia lava le filemu lea e maua mai le tu atu e avea o se molimau a Iesu Keriso i taimi uma.

Chriss: O a’u o se tagata o le Ekalesia sa inu’ava tele (ua faatoilaloina lea vaisu), ua agavaa mo le malumalu. Ou te lē gūgū e uiga i o’u aafiaga i mea sa fai ma vaisu, ma le mauaina o se molimau e uiga i le Togiola [a Iesu Keriso].

Lauren: Sa ou tusia se tala faatino ma la’u vasega i le a’oga maualuga. Sa latou mananao ia suia o’u uiga filemu, ma le lē gaoiā i le faafuasei ona laulauvavale i gagana masoā. Sa latou uunaia pea a’u ae sa ou musu ma sa ou tumau mausali.

Atamu: E toatele tagata e lē talitonu ia te a’u pe a ou fai atu ou te tausia le tulafono o le ola mamā ma filifili e alo’ese mai ponokalafi. Latou te lē malamalama i itu lelei o le olioli ma le filemu o le mafaufau lea na te aumaia ia te a’u.

Ella: O lo’u tamā o se tasi o le faapotopotoga o le LGBTQ. Ou te taumafai i taimi uma e manatulia lagona o isi tagata a o ou tu atu o se molimau a Keriso ma ia faamaoni i mea ou te talitonu i ai.

Andrade: Sa tonu ia te a’u ou te alu pea i le lotu pe a filifili le matou aiga e lē toe ō.

Ma le mea mulimuli, mai ia Sherry: Sa matou i ai i se fiafia na fai i le maota o le kovana. Sa amata ona latou tufatufaina uaina mo se “faamanuia”. Sa ou manao pea i le vai, e ui ina sa fai mai le aufaigaluega o se faatausuai. Sa matou faamanuia i le kovana, ma sa ou u’u maualuga la’u ipu! Sa le’i to’atama’i le kovana.

Sa saunoa Peresitene Nelson, “Ioe, o loo e ola i le lalolagi, ae e matuai ese lava ou tulaga faatonuina mai le lalolagi e fesoasoani ai ia te oe ia alo’ese ai mai le pisia o le lalolagi.”24

O Anasitasia, o se tina talavou i Iukureini, o lē sa i le falemai faato’a fanauina lava se pepe tama, ae amata loa ona tu’ipomu Kyiv ia Fepuari na se’i mavae atu nei. Sa tatala atu e se tausi soifua le faitotoa o le potu o le falema’i ma fai atu i se leo faanatinati, “Ave lau pepe, afifī o ia i se palanikeke, ma alu i le potutele—taimi nei a!”

Mulimuli ane, sa fai mai Anasitasia:

“Ou te le’i manatu lava o le a matua’i faigata o’u uluai aso o le avea ai o se tina, … ae … o loo ou taulai atu … i faamanuiaga ma vavega ua ou vaaia. …

“O le taimi nei, … atonu e foliga e lē mafai ona faamagalo i latou o ē sa mafua ai lenei faatafunaga ma le faatama’iaga tele.…, ae i le avea ai ma se soo o Keriso, ou te faatuatua o le a mafai ona ou [faamagalo atu]. …

“Ou te lē iloa mea uma o le a tutupu i le lumanai … ae ou te iloa o le tausia o a tatou feagaiga o le a mafai ai e le Agaga ona faatasi pea ma i tatou, … e mafai ai ona tatou lagona le olioli ma le faamoemoe, … e oo lava i taimi faigata.”25

O Le Folafolaga o le Ola e Faavavau ma le Mamalu Selesitila

O’u uso e ma tuafafine, ua faamanuiaina lava a’u i le mauaina atili o le alofa o lo tatou Faaola pele, o Iesu Keriso. Ou te iloa o loo soifua o Ia ma taiala Lana galuega paia. E le o ia te a’u ni upu e faailoa atu ai lo’u alofa mo Ia.

O i tatou uma o “fanau o le feagaiga” ua salalau solo i le lalolagi i malo ma aganuu i konetineta uma, ua faitauina faatasi ma fia miliona, a o tatou faatalitali ai i le toe afio mamalu mai o lo tatou Alii ma le Faaola. O le susulu atu o lo tatou malamalama ia i latou o siomia ai i tatou, tatou te mamanuina ai ma le loto o tatou naunauga, mafaufauga, filifiliga, ma amioga. O le sailia ma o tatou loto atoa ia iloa ma alolofa i le Faaola, tatou te tuuese ai i tatou lava mai le lalolagi e ala i feagaiga ma le Atua, e ala i le tulagaese, e lē taatele, ma faapitoa a o tatou faamamaluina o Ia ma Ana aoaoga e aunoa ma le faaesea o i tatou lava mai isi o ē e ese o latou talitonuga.

O se faigamalaga ofoofogia le avea ma saito i le lotolotoi o titania, o nisi taimi e tumu i le lototiga, ae e faatoafimalie lava i taimi uma e le tulaga matua ma le mautinoa o le faatulagaina o lo tatou faatuatua. A o e faatagaina lou alofa mo le Faaola ma Lona alofa mo oe ia goto ifo i lou loto, ou te folafola atu ua e faaopoopoa le talitonuga maumaututu, filemu, ma le olioli i le faafetaia’iaina o lu’itau o lou olaga. Ma sa folafola mai le Faaola: “[O le a] Ou faapotopoto faatasi lo’u nuu, e tusa ma le faataoto i le saito ma titania, ina ia mafai ona faasaoina o saito i le faleteusaito ia maua le ola e faavavau, ma faapaleina i le mamalu selesitila.”26 I le suafa o Iesu Keriso, amene.

Faamatalaga

  1. Mataio 24:3.

  2. Mataio 24:33.

  3. Henry B. Eyring, “Mausali i Taimi Faigata,” Liahona, Me 2022, 27.

  4. Mataio 13:16; ua faaopoopo le faamamafa.

  5. Mataio 13:38.

  6. Mataio 13:30.

  7. Na saunoa Elder Neal A. Maxwell: “O le a ola tagata o le Ekalesia i lenei tulaga o saito-ma-titania seia oo i le Meleniuma. O nisi o titania moni ua faafoliga o ni saito” (“Becometh as a Child,” Ensign, May 1996, 68).

  8. Tagai i le Mataupu Faavae ma Feagaiga 86:4, 6.

  9. Tagai i le Kolose 2:7.

  10. Tagai i le Kolose 1:23; tagai foi i le Efeso 3:17; Neal A. Maxwell, “Grounded, Rooted, Established, and Settled” (Brigham Young University devotional, Sept. 15, 1981), speeches.byu.edu.

  11. I le Mataio 13:22, na lapata’ia ai e Iesu Ona soo ia ‘aua ne’i faatagaina mea o le lalolagi ma le taufaasese o ’oa e “fetina’i ai le upu” ma taofia ai lona alualu i luma faaleagaga. Ou te fiafia e sosoo le fasifuaitau “fetina’i ai le upu” i le mataupu muamua o Ioane, lea na tautino atu ai e Ioane le upu ia avea ma Iesu: “I le amataga o le Lokou, ma o le Upu sa i le Atua. … “Na ia faia mea uma lava; e leai foi se mea e tasi na faia e lei faia e ia” (Ioane 1:1, 3). O lo tatou faatuatua ia Iesu Keriso, o lo tatou naunau e mulimuli ia te Ia, o lo tatou alofa mo le Faaola e mafai ona fetina’i, pe taofia mai le tuputupu a’e ona ua le maua le malamalama faaleagaga ma ua le fafagaina (tagai i le Alema 32:37–41).

  12. Tagai Neil L. Andersen, “A Compensatory Spiritual Power for the Righteous” (Brigham Young University devotional, Aug. 18, 2015), speeches.byu.edu.

  13. Ioane 17:3.

  14. Mataupu Faavae ma Feagaiga 6:36.

  15. 1 Ioane 4:19.

  16. Na saunoa Elder David B. Haight:

    “E moni lava, o nisi ua vaai tino i le Faaola, peitai a tagai i le lomifefiloi, o le a silafia ai e tele isi uiga o le upu vaai, e pei o le iloa o Ia, iloatino o Ia, iloa o Ia ma Lana galuega, silafia o Lona taua, po o le malamalama ia te Ia.

    “O na faamalamalamaga ma faamanuiaga faalelagi o loo avanoa mo i tatou taitoatasi” (“O Malumalu ma Galuega o Fai A,” Ensign, Nov. 1990, 61).

  17. Tagai i le Mosaea 5:13.

  18. Mataupu Faavae ma Feagaiga 20:77.

  19. Russell M. Nelson, “O Le Feagaiga e Faavavau,” Liahona, Oct. 2022, 5.

  20. Russell M. Nelson, “O Le A Le Mea e Moni?,” Liahona, Nov. 2022, 29.

  21. Russell M. Nelson, “Faaaliga mo le Ekalesia, Faaaliga mo o Tatou Olaga,” Liahona, Me 2018, 96.

  22. Dallin H. Oaks, “Going Forward in the Second CenturyBrigham Young University devotional, Sept. 13, 2022), speeches.byu.edu. Na faailoa faalauaitele e Peresitene Oaks le saofaga o le fasifuaitau “lu’i ia ese” i se tusiga lata mai nei i le Deseret Magazine na saunia e Elder Clark G. Gilbert, o le komesina o le Ofisa o Aoga a le Ekalesia, i le faasaoina o faasinomaga faalelotu i aoga maualuluga atu (tagai i le Clark G. Gilbert, “Dare to Be Different,” Deseret Magazine, Sept. 2022, deseret.com).

  23. A e manao e aoao mai isi o e na faaalia o latou manatu i le ala na mafai ai ona ese mai le lalolagi, e mafai ona e faitau i o latou manatu i luga o le Facebook (tagai ia Neil L. Andersen, Facebook, Aug. 18, 2022, facebook.com/neill.andersen) po o le Instagram (tagai ia Neil L. Andersen, Instagram, Aug. 18, 2022, instagram.com/neillandersen).

  24. Russell M. Nelson, “Faamoemoe o Isaraelu” (faigalotu a le autalavou i le lalolagi atoa, 3 Iuni, 2018), HopeofIsrael.ChurchofJesusChrist.org.

  25. Anastasia Kocheva, “Facing the Conflict in Ukraine; Healing the Conflict in My Heart,” YA Weekly, May 2022.

  26. Mataupu Faavae ma Feagaiga 101:65.