2013
Saunia e tetee atu i le Aso o le Taua
Oketopa 2013


Saunia e tetee atu i le Aso o le Taua

Ata
Elder Eduardo Gavarret

Talosia ia tatou, e ala i le tuuina o lo tatou faatuatuaga i le Faaola, le Alii o Au, saunia ma lē tautevateva lava i luga o le tafā o le taua.

I le 1485, sa avea Risati III ma tupu i Egelani. Sa o se vaitaimi o le le mautonu, na sili atu i le faatasi ona tatau ia Risati ona puipuia lona aia tatau e avea ai ma tupu. Peitai o ia o se iutaia atamai i le militeli, o se fitafita toa ma atamai sa i ai sana autau sa i le va o le 8,000 ma le 10,000 fitafita.

O lena lava tausaga, o se tagata na manao e avea ma tupu i Egelani, o Enele Tutoa, le Alii Sili o Richmond, na luiina ma faafetaui Risati i se nofoaga lea na maua ai le igoa o le taua: o le Tafā i Bosworth. O Enele, e le’i pei o Risati, e le lava sona poto masani i taua, ma e na o le 5,000 ana fitafita. Ae sa i ona tafatafa ni faufautua lelei—ni tagata maualuluga o le malo o e na tau foi i ni taua faapena, e aofia ai ma ni taua na faasaga ia Risati. Na oo i le taeao o le taua, ma o mea uma na faapea mai o Risati o le a manumalo.

O se tala mataina lauiloa ua aotele ai taualumaga o le aso 22 Aokuso, 1485. I lena taeao, na sauniuni ai le Tupu o Risati ma lana autau e fetaiai ma le autau a Enele. O le tagata e manumalo i le taua o le a pulea Egelani. I se taimi puupuu ao le’i amataina le taua, na auina atu ai e Risati se tagata e vaaia manu papalagi e vaai pe ua saunia lana manu e sili ona fiafia i ai.

“Faapiipii vave ona seevae,” na faatonuina ai e le alii e vaaia solofanua le tagata e faia seevae o solofanua. “O loo manao le tupu e muamua i luma o lana vaegaau.”

Na tali atu le fai seevae e tatau ona ia faatali. “Ua uma na ou faaseevaeina solofanua uma a le autau atoa a le tupu i ni nai aso ua tea,” na ia tali mai ai, “ma o lea e tatau ona ou alu e aumai nisi uamea.”

Na fai mai le alii le to’a e vaaia solofanua e le mafai ona ia faatali. “Ua lalata mai fili a le tupu i le taimi lava lenei, ma e tatau ona matou fetaiaia i latou i luga o le malae,” o lana tala lea. “Faaaoga na mea ua i ai.”

E pei ona faatonuina ai, na fai e le faiseevae le mea sili na te mafaia, o le faia o seevae solofanua e fa mai se fasiuamea. Ina ua uma ona taina seevae, na ia tuituiina seevae e tolu i vae o le solofanua. Peitai, ina ua taumafai e faamau le seevae lona fa, sa ia iloa ai e le o lava ana fao.

“Ou te manaomia ni fao se tasi pe lua, ma e fai si umi o le tāina mai i fafo,” na ia fai atu ai i le alii e vaaia solofanua.

Peitai, na le mafai ona toe faatali le alii e vaaia solofanua. “O lea ua ou faalogo atu i pu,” na ia fai atu ai. “E a pe a faaaoga ia na mea ua i ai?”

Na tali atu le fai seevae o le a ia faia le mea sili na te mafaia ae na te le faamaonia o le a mau le seevae lona fa.

“Na o le tu’itu’i lava i ai,” o le faatonu atu lea a le alii e vaaia solofanua. “Ma faavave, ina nei toatamai le Tupu o Risati ia i taua.”

E lei umi ae amata le taua. Ina ia faapotopoto mai lana autau, na feosofa’i solo ai Risati i luga o le malae, e tau ma uunaia i latou i le valaau, “Fetaomi atu i luma! Fetaomi atu i luma!”

Ae peitai, ao tilotilo atu Risati i luga o le malae, na ia vaaia nisi o lana autau ua solomuli. O le fefe nei amata solomuli ai ma isi ana fitafita, na ia tietie atu ai i le mea na motu ai le laina ia uunaia i latou e faaauau pea ona tau. Peitai ao lei oo atu Risati ia i latou, na tautevateva ma pau i lalo lana solofanua, ma lafo ai i lalo le tupu i le eleele. O se tasi o seevae o le solofanua, e pei lava ona popole ai le faiseevae, na lelea ese i le taimi na masau atu ai le tupu.

Na osotu ae Risati mai le eleele ao tu a’e lana solofanua ma tamoe ese atu. A o agai mai le autau a Enele, na talotalo maualuga atu e Risati lana pelu i le ea, ma taufōnō atu, “Se solofanua! Se solofanua! Lo’u mālō mo se solofanua!”

Ae ua tuai. O le taimi lena, sa sosola ese mai le autau a Risati i le fefefe i le autau a Enele na agai mai, ma sa faiaina le taua. Talu mai lena taimi ua gagana ai tagata i le alagaupu:

Mo le manao i se fao, na leiloa ai le seevae,

Mo le manao i se seevae, na leiloa ai le solofanua,

Mo le manao i se solofanua, na faiaina ai le taua,

Mo le manao i se taua, na aveesea ai le malo,

Ma o nei mea uma ona o le manao i se fao mo le seevae solofanua.1

O Le Faamauina o o Tatou Mataupu Faavae

A o ou mafaufau i lenei tala, sa ou tomanatu ai i le auala na mafai ai e se mea faatauvaa e pei o le leaga o le faamauina o le fao o le seevae solofanua na iu ai i le suia o le talafaasolopito. E mafai ona tatou faatusatusaina le fao lea na misi i mataupu faavae o le talalelei. O le le lava o mataupu faavae o le talalelei ma o latou tulaga faatauaina ma faatinoga e fesootai i ai, e mafai ona tuua ai i tatou e aunoa ma se fesoasoani i le tafā o le taua faasaga i faaosoosoga ma mea leaga.

O a ni faatinoga o loo misi i o tatou olaga ma aiga? O tatou le amanaiaina ia tatalo faaletagata lava ia po o tatalo faaleaiga? Suesue ma le maelega i tusitusiga paia? Faia soo o afiafi faaleaiga? Totogiina atoa o le sefuluai? Auauna atu i o tatou uso ma tuafafine? Tausia o le aso Sapati? Tapuaiga i le malumalu? Alofa mo o tatou tuaoi?

E mafai e i tatou taitoatasi ona vaavaai i totonu ma maua ai le mea o tatou vaivai ai—o lē fea mataupu faavae po o se faatinoga e tatau ona tatou faamauina mausali atili i o tatou olaga ma olaga o o tatou aiga. Ma afai, e uma ona tatou faailoa atu lena mataupu faavae po o le faatinoga, e mafai ona tatou galue ma le filiga ma le naunautai e faamauina le fao—ia ola atoatoa i lena mataupu faavae ma ia saunia lelei i tatou lava ma o tatou aiga e tutu atu mo le mea sao.

I le Mataupu Faavae ma Feagaiga, na fautua mai ai le Alii, “Ave le puloutau o le olataga, ma le pelu o lo’u Agaga, o le a Ou sasaa atu i o outou luga, ma la’u upu lea Ou te faaali atu ia te outou, ma … faamaoni seia Ou alu atu” (27:18).

I Ana auauna faamaoni, ua folafola mai e le Faaola, “Ma o lo latou lima o le a fai mo O’u lima, ma o le a avea a’u ma o latou talita ma o latou talipupuni; ma o le a Ou fusia i o latou sulugatiti, ma o le a latou tau faatamatane mo au; … ma o le a Ou faasaoina i latou i le afi o lo’u ita” (MF&F 35:14).

Ia tatou manatua e tusa lava pe ua “saunia le solofanua mo le aso o le taua,” e pei ona fai mai le Faataoto, “[o le] saogalemu e a le Alii” (21:31). Seia tatou mulimuli i le valaaulia a Moronae ina ia “o mai ia Keriso, ma faaatoatoaina ia te ia” (Moronae 10:32). Ma talosia ia tatou, e ala i le tuuina o lo tatou faatuatuaga i le Faaola, le Alii o Au, saunia ma lē tautevateva lava i luga o le tafā o le taua faasaga i le leaga.

Faamatalaga

  1. Tagai “For Want of a Horseshoe Nail,” i le William J. Bennett, ed., The Book of Virtues: A Treasury of Great Moral Stories (1993), 198–200.

Ata na tusia e Greg Newbold