2011
J. Reuben Clark fiul: un bărbat cu talente neobişnuite
Aprilie 2011


Omagierea vieţilor minunate

J. Reuben Clark fiul: un bărbat cu talente neobişnuite

Joshua Reuben Clark fiul s-a născut în Grantsville, Utah, la data de 1 septembrie, 1871. Deşi el a avut parte de puţină educaţie în sistemul de învăţământ şi nu a putut merge la liceu, mama lui l-a meditat, iar lui i-a plăcut să înveţe. El a absolvit universitatea din Utah, având cele mai bune note din clasa sa şi, după aceea, a obţinut o diplomă în drept în cadrul Universităţii de drept Columbia din oraşul New York.

Fratele Clark s-a casătorit cu Luacine Annetta Savage în templul din Salt Lake în 1898 şi au avut împreună patru copii.

Pregătit cu diploma sa în drept şi cu o minte strălucită, J. Reuben Clark fiul a avut o carieră distinsă în domeniul legal şi civil, ce a culminat cu numirea sa în calitate de ambasador al SUA în Mexic, în anul 1930. Acea carieră s-a încheiat, totuşi, atunci când fratele Clark a fost susţinut în calitate de al doilea consilier al preşedintelui Heber J. Grant, la 6 aprilie 1933. Deşi, la acea vreme, el deţinea oficiul de înalt preot, el nu era o Autoritate generală. El a fost rânduit ca apostol ulterior, atunci când a fost susţinut ca prim consilier al preşedintelui Grant, în octombrie 1934. Preşedintele Clark a slujit mai departe în calitate de consilier şi pentru preşedinţii George Albert Smith şi David O. McKay.

Printre multele sale contribuţii în cadrul Bisericii, un lucru care iese în evidenţă este exemplul său de umilinţă de care a dat dovadă atunci când David O. McKay a devenit preşedinte al Bisericii. El l-a chemat pe preşedintele Clark să slujească în calitate de al doilea consilier al său. Deoarece preşedintele Clark slujise ca prim consilier în Primele Preşedinţii precedente, unii au considerat în mod eronat că el fusese retrogradat, însă preşedintele Clark a explicat: „În slujba Domnului, nu contează în ce chemare slujeşti, ci felul în care slujeşti. În Biserica lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă, o persoană acceptă chemarea în care este chemată, chemare pe care nici nu o solicită, nici nu o refuză”1.

Preşedintele Clark a încetat din viaţă la data de 6 octombrie 1961.

Notă

  1. J. Reuben Clark fiul, în Conference Report, aprilie 1951, p. 154.

Prima Preşedinţie în 1945 (de la stânga la dreapta): J. Reuben Clark fiul, Heber J. Grant şi David O. McKay.

Preşedintele Clark (stânga), împreună cu Lamont Toronto, preşedinte de misiune.