2007
E toru na parau poro‘i i te Feia Apî Paari
Eperera 2007


E toru na parau poro‘i i te Feia Apî Paari

Hōho’a

E to‘u mau hoa feia apî paari e, te ora nei outou i roto i te hoê tau no te fafauraa rahi. Aore roa’tu i roto i te aai o te ao nei i vai mai ai e rave rahi mau ravea no te maiti e te manuia.

E toru na parau poro‘i ta‘u na outou a haere ai outou na te ao : ia riro outou ei melo itoito no te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, a faaineine i teie nei mahana no te oraraa no ananahi, e a hinaaro i te farii i te mau hopoi‘a no te faaipoiporaa.

A vai itoito i roto i te Ekalesia

A noaa’i ia outou te hoê haapiiraa maitai, a haamata ai outou i te rave i te ohipa, e a hi‘o ai outou i te faaipoiporaa, e ti‘a ia outou ia haamana‘o noa i ta outou ohipa i roto i te Ekalesia.

Ua riro te feia apî paari ei pŭpŭ o te haere noa nei na te mau vahi. Te taui pinepine nei outou i to outou mau vahi nohoraa e ta outou mau numera niuniu. Ei feia faatere no te Ekalesia, te oto nei matou ia ore matou e farerei faahou ia outou. Ia tupu ana‘e te reira, eita outou e noaahia ia matou no te ani ia outou ia farii i te hoê piiraa i roto i te Ekalesia e no te farii i te mau haamaitairaa atoa no te riroraa ei melo no te Ekalesia.

Te hoê o ta matou haape‘ape‘araa rahi roa‘e o te rahiraa ïa o to tatou feia apî paari tei ore i faaea tumu i roto i te hoê paroita i reira ratou e fana‘o ai i te hoê episekopo e e ite to ratou episekopo e o vai ra ratou. E ti‘a i te melo tata‘itahi o te Ekalesia ia itehia e ia faataahia’tu i te hoê episekopo aore râ peresideni amaa. Na teie auraa e horo‘a ia outou te hoê ravea no te rave i te ohipa i roto i te mau oro‘a no te autahu‘araa, ia uiuihia, e ia farii i te mau parau faatia no te hiero ia tae te taime, e ia farii i te mau piiraa i roto i te Ekalesia.

E ti‘a ia vai mai te hoê reni papû e tuati atu i te tahi taata tei mau i te mau taviri no te autahu‘araa. Mai te mea e piti ta outou episekopo, aita roa to outou e episekopo. Mai te mea aita ta outou parau meloraa i roto i te paroita i reira outou e haere ai i te pureraa aita ïa outou i roto i te ti‘araa no te farii i te hoê piiraa, e nehenehe outou e mo‘e-vitiviti-hia i to outou feia faatere.

Te hoê piiraa i roto i te Ekalesia o te hoê ïa o te mau haamaitairaa faahiahia roa‘e ta outou e nehenehe e oaoa i teie taime o to outou nei oraraa. E rave rahi te mea ta outou e nehenehe e horo‘a i te paroita aore râ te amaa i reira outou e parahi ra. Ua hinaarohia ta outou mau taleni e to outou mau aravihi no te hoê Ekalesia e tupu noa ra i te rahi. Mai te mea e misionare tahito outou, e nehenehe ta outou e haamaitai i te tahi atu mau melo na roto i to outou anaanatae e to outou iteraa papû. E mea faufaa rahi atoa te hoê piiraa mai te mea aita â outou i tavini atura i te hoê misioni.

Mai te mea aita outou i haamau atura ia outou i roto i te hoê paroita aore râ amaa e aita outou i matauhia e to outou episekopo aore râ peresideni amaa, e farii anei ra outou i ta‘u nei iho titauraa ia faatitiaifaro i taua ohipa ra ? A faaite atu ia outou i to outou feia faatere no te autahu‘araa. E te mau tuahine, a haamatau atu i te mau melo no te Sotaiete Tauturu i to outou vahi nohoraa. A rave i te ohipa i roto i te faanahoraa no te Sotaiete Tauturu. E te feia apî tane, ia vai ti‘amâ outou no te amoraa i te mau hopoi‘a rahi e a tomo atu i roto i te mau fafauraa mo‘a ei tuhaa no to outou haereraa i mua mai te Autahu‘araa a Aarona i roto i te Autahu‘araa a Melehizedeka. A haamau ia outou iho i roto i ta outou pŭpŭ peresibutero, e a riro ei melo itoito.

Mai te mea ua haamau outou ia outou iho i roto i te hoê paroita aore râ amaa, te ani nei au ia outou ia haamana‘o i te mau hoa aore râ te mau hoa ohipa i roto i te evanelia tei mo‘ehia i to ratou feia faatere no te autahu‘araa. A faaitoito i teie mau hoa ia haamau faahou ia ratou i roto i te evanelia e ia riro ei mau melo itoito no te Ekalesia.

A faaineine i teie mahana no te oraraa no ananahi

Te piti o te parau poro‘i ta‘u e afa‘i atu ia outou o te raveraa ïa i te mau faaotiraa paari ei faaineineraa no to outou oraraa no ananahi.

Ua amuimui atu vau i te mau tauasini piahi no te fare haapiiraa teitei. E nehenehe ta‘u e parau papû atu e na te faaotiraa ta outou e rave no ni‘a i ta outou haapiiraa, ta outou ohipa, ta outou faaineineraa no te faaipoiporaa, e te ohipa i roto i te Ekalesia i teie taime o to outou oraraa e haamau i te hoho‘a no to outou oraraa no ananahi.

Mai te mea e tuu outou na mua roa te mau mea a te Atua, te rave ra ïa outou i te mau faaotiraa maitai. E mea ohie roa ia rave i te hoê faaotiraa e mea huru au i taua taime ra, o te arata‘i râ ia outou i te pae hopea i te atea ê i te basileia a te Atua. Aita’tu e mea ê i roto i te tau mure ore o te riro ei mea faufaa mai te mea aita e noaa ia outou i teie nei mahana i te ho‘i e ora i pihaiho i to tatou Metua i te Ao ra e Ta’na ra Tamaiti, ia Iesu Mesia.

I roto i te mau papa’iraa mo‘a, e ite tatou e rave rahi mau parau e nehenehe e tauturu ia outou. Ua parau o Iesu Mesia, « E mata râ na outou i te imi i te basileia o te Atua, e te parau-ti‘a na’na ; e amui-atoa-hia mai taua mau mea ra ia outou » (Mataio 6:33).

Ua parau Oia i te tahi ê atu taime, « O tei tapea i to’na ora, e ere ïa oia i te ora ; area te tuu noa i to’na ora no‘u nei ; e ora ïa to’na » (Mataio 10:39). Te taa ra anei ia outou e te tuuraa i to outou ora i te taviniraa ia vetahi ê o te faatia ïa ia outou ia ite i to outou huru mau ei tamarii a te Atua ? Te tahi pae—te haapa‘oraa ia’na iho e te oreraa e tavini i te Atua aore râ ia vetahi ê—o te ereraa ïa i te hopea i to outou iho ora i roto i te auraa mure ore.

A faaineine ai outou no to outou oraraa no ananahi, e mea hau atu i te faufaa ta outou taviniraa e to outou raveraa i te ohipa i roto i te Ekalesia.

Ia noaa te hoê haapiiraa maitai

Te faaitoito nei matou ia outou ia noaa te hoê haapiiraa maitai e ia noaa te mau aravihiraa e titauhia ia noaa te ohipa ma te manuia, te atuaturaa i te hoê utuafare, e te riroraa ei melo itoito i te ohipa no te sotaiete.

E nehenehe te haapiiraa e te haapiipiiraa toro‘a i te mea moni. A haapii nahea e haaputuputu i te moni e ia faaohipa ma te paari te moni e noaa ia outou. Na te reira e tauturu ia outou i te faaiti i te tarahu ta outou e rave no te faahope i ta outou haapiiraa.

Mai te mea te tutava ra outou i te hoê haapiiraa a faaipoipohia’i outou, e titau ïa te reira e ia faaohipa oe e to oe hoa faaipoipo i te mau ite no te raveraa i te mau faaotiraa maitai a faatusia ai outou no te atuatu i to outou utuafare. E ti‘a ia outou ia haapapû e eita te mau hinaaro o to outou utuafare, ta outou ohipa e ta outou haapiiraa e haafifihia.

Faaipoipohia aore râ aita, e tiâ ïa ia outou o te rave nei i te ohipa, ia rave i te peu maitai no te ohipa. Ia faatupu outou i te maitai ; a faarahi i to outou aravihi i ni‘a i te ohipa. A faaroo i ta outou paoti ohipa. A imi i te mau ravea no te faahaereraa ia outou i mua e no te tahi atu â mau hopoi‘a. A aufau i ta outou tuhaa ahuru e ta outou mau ô. A faaherehere te tahi o ta outou moni, e a faatupu i te peu no te tarani e te ora na roto i ta outou mau ravea.

A ite i te faufaa mau o te moni

Te hoê o te mau titauraa rahi i teie taime no to outou oraraa o te iteraa ïa nahea e rave i te mau faaotiraa no ni‘a i te haamau‘araa i te moni.

Ua haapii te Peresideni Brigham Young : « Mai te mea te hinaaro nei outou ia monihia outou, a faaherehere i te mea i noaa ia outou. E nehenehe e noaa i te hoê taata maamaa te moni ; ua titauhia râ i te hoê taata paari ia faaherehere i te moni e ia faaohipa i te reira ei maitai no’na ».1

Ua rahi te mau tao‘a faaanaanatae e faahema e vai nei i roto i to tatou sotaiete. Te horo‘a nei te reira i te oaoa e te faafaaearaa. E mea huru maere te reira mau tao‘a, e e au ra ua hinaaro-mau-hia ratou

Ua parau hoi te Faaora :

« Eiaha e haapue noa i te tao‘a na outou i teie nei ao, i te vahi e pau ai i te huhu e te pe, i te vahi e tomohia’i e e eiâhia’i e te eiâ :

« E haapue râ i te tao‘a na outou i ni‘a i te ra‘i, i te vahi e ore e pau ai i te huhu e te pe, e ore hoi te eiâ e tomo i reira a eiâ ai.

« Te vahi hoi i vaiihohia’i ta outou tao‘a ra, e riro atoa i reira to outou aau » (Mataio 6:19–21).

A ara eiaha outou e haati ia outou iho i te mau tauihaa hauti no te pae tino, no te oraraa tahuti nei e ere roa i te mea faufaa i teie taime no to outou nei oraraa. Eiaha e mana‘o e e ti‘a ia noaa mai ia outou te mau tauihaa mai ta to outou mau metua a faarue ai outou i to raua ra fare. I te rahiraa o te mau taime ua titauhia e rave rahi mau matahiti i to outou mau metua ia noaa ia ratou te mau mea maitai no te hoê fare apî, e ere roa i te mea ohie ia imi i te mau ravea no te hoo mai i te reira mau tauihaa a haamata ai outou i te fare apî no to outou utuafare.

E nehenehe ta‘u e faaite papû e te tahi o te mau faahaamana‘oraa maitai roa‘e a ta‘u vahine faaipoipo e o vau nei i te taime ïa a ora ai to maua utuafare i roto i te hoê piha tarahu na‘ina‘i a faaoti ai au i ta‘u haapiiraa no te ture. E mea iti roa ta matou mau mea maitai no te oraraa. Aita râ matou i ite e mea veve roa matou no te mea te vai nei i roto i to matou nei utuafare te tahi e te tahi e te mau haamaitairaa a te evanelia. E mea faufaa ore roa to matou ereraa i te mau tao‘a tino i mua i teie mau haamaitairaa.

A hinaaro i te farii i te mau hopoi‘a no te faaipoiporaa

Te toru o te parau poro‘i ta‘u e hinaaro i te aparau ia outou—e tuati te reira i na parau poro‘i e piti na mua’tu—o te hinaaroraa ïa i te farii i te mau hopoi‘a no te faaipoiporaa.

E mana‘o hohonu e te pe‘ape‘a to te mau taea‘e Faatere no te Ekalesia e ia ite to tatou feia apî paari i te haapiiraa a te Ekalesia no ni‘a i te faaipoiporaa. E mea maramarama te haapiiraa a te Ekalesia no ni‘a i te utuafare mure ore. A faati‘a mai na ia‘u ia faahiti atu mai roto atu i te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau :

« No reira, mai te mea e faaipoipo atu te hoê taata i te hoê vahine no’na i roto i te ao nei, e ia ore hoi ia faaipoipo ia’na na roto ia‘u nei e e ore hoi na roto i ta‘u nei parau, e ia fafau atu oia ia’na a vai noa mai oia i roto i teie nei ao e te vahine hoi i pihai iho ia’na ra, aore ïa ta raua fafauraa e te faaipoiporaa hoi e mana faahou ia pohe atu raua ra, e ia haere hoi raua i rapae atu i teie nei ao ; no reira aore ïa raua i ruuruuhia e te hoê ture ia haere atu raua i rapae atu i teie nei ao.

« No reira, ia tae atu raua i rapae atu i teie nei ao e ore hoi raua e faaipoipo e e ore e horo‘ahia i roto i te faaipoiporaa ; ua faataahia râ ei na melahi i roto i te ao ra, e o taua mau melahi ra e mau tavini tauturu ratou, no te tauturu noa hoi ia ratou o tei au i te hoê hanahana hau a‘e i te rahi e te faito mure ore ra » (PH&PF 132:15–16).

Na roto i te reo ohie e te papû, e mea faufaa rahi te faaipoiporaa no te taime e no a muri noa’tu no te faateiteiraa.

Te mau tamataraa e nehenehe e faataere te faaipoiporaa

Ma teie nei papa’iraa mo‘a i roto i te feruriraa, e faahiti atu vau te tahi o te mau tumu e nehenehe e faataere i te faaipoiporaa.

  1. No te tahi, e au ra e mea iti roa te faaitoitoraa no te mau misionare tahito ia faaipoipo. Mai te mea o tera to outou iteraa, e e parau hape ïa te reira. E ti‘a i te mau misionare tahito atoa ia faaitoitohia ia ho‘i ratou io ratou ia faaea itoito i roto i te Ekalesia, ia noaa te hoê haapiiraa, ia noaa te mau ite i roto i te ohipa, e ia ha’a no te imiraa i te hoê hoa mure ore.

  2. Te mana‘o nei paha te tahi feia apî tane e eita e noaa ia ratou i te haamaha i te mau tiairaa a te tahi feia apî tamahine. E faaohipa-pinepine-hia nei te parau « atuatu rahi » no te faaite i te feia o te horo‘a ra i te hoho‘a e ua rahi roa‘e ta ratou mau titauraa i ta te tahi hoa e nehenehe e horo‘a. E nehenehe te tauaraa parau maitai e faaore i taua papû-ore-raa ra.

  3. Te tuu nei paha te haapuairaa i te haapiiraa aore râ te toro‘a i te faaipoiporaa i ni‘a i te hoê ti‘araa iti. E nehenehe te faaipoiporaa, te haapiiraa e te toro‘a e haere amui. Te hoê toro‘a ma te utuafare ore, i te mau taime e nehenehe ai te utuafare, e ohipa pe‘ape‘a ïa.

  4. Eiaha e vaiiho i to outou oraraa ia riro noa ei oraraa arearea aore râ haapa‘o noa ia outou iho. Ua riro te oraraa ei mea hau atu i te hoê vahi arearearaa. Eiaha e haamau to outou aau i ni‘a i te tapaparaa i te mau tao‘a. A farii i te hopoi‘a.

  5. E nehenehe te hoê hi‘oraa ino no ni‘a i te faaipoiporaa na roto i te faaiteiteraa a te mau ve‘a aore râ na roto i te mau mea tei tupu i roto i te utuafare aore râ i te mau hoa e haafifi i te hoê taata ia faaipoipo. Te parau nei te tahi, « No teaha e faaipoipo ai, e rave rahi hoi te mau faataaraa ? » Eiaha no te mea e te tupu nei ihoa te faataaraa eita ia e nehenehe ia oe ia farii i te hoê faaipoiporaa oaoa e te manuia. Eiaha e vaiiho i te mau raveraa a vetahi ê ia riro ei mau faaotiraa na outou. A rave i te faaotiraa e e manuia to outou faaipoiporaa.

  6. Te faataime nei te tahi i te faaipoiporaa no te mau tumu no te pae faufaa. E ere i te opuaraa paari te faataimeraa i te faaipoiporaa e tae noa’tu ua navai te moni no te turu i te hoê oraraa ona. E mo‘ehia te mau mea no te oraraa amui—mai te aroraa, te faatanotanoraa, e te haapiiraa i te faaruru i te mau tamataraa o te oraraa—ia tupu ana‘e te reira huru feruriraa.

E nehenehe teie e te tahi atu mau haape‘ape‘araa e rave rahi e faataere i te faaipoiporaa. Aita vau i opua i te pahono i teie mau pato‘iraa atoa no to outou maitairaa. Te parau noa râ vau i te haapiiraa a te Ekalesia no ni‘a i te faaipoiporaa, e te faaitoito nei au ia outou ia nava’i to outou faaroo no te nuu atu i mua i roto i teie faaotiraa hau atu i te faufaa o to outou nei oraraa.

Te măta‘u

Ahani e nehenehe ia‘u ia maiti i te hoê parau no te faaite maitai i te rahiraa o te mau tumu no te faataime i te faaipoiporaa, o te măta‘u ïa—te mata‘u no te mea no ananahi, te mata‘u i te manuia ore, e te tahi atu â. E peu matauhia ia mata‘u. E nehenehe te mata‘u ia haavihia na roto i te faaineineraa e te faaroo.

A măta‘u ai te mau Aposetolo tahito e e faatomo te vero rahi i to ratou ra pahi, « ua ti‘a a‘era te Mesia i ni‘a, avau atura i te mata‘i, e ua na ô atura i te are, A faaea, a mania. Pohe ihora te mata‘i, mania roa ‘tura.

« Ua parau maira oia ia ratou, Eaha outou i măta‘u hua’i ? Eaha te mea i ore ai to outou faaroo ? » (Mareko 4:39–40).

Ua haapii te Aposetolo Paulo, « E ere hoi i te aau tauâ ta te Atua i horo‘a mai no tatou, i te aau itoito râ, e te aroha, e te haapao maitai » (2 Timoteo 1:7).

E nehenehe ta‘u e parau ma te haavare ore e i to‘u ra u‘i, ia tae ana‘e mai te taime no te faaipoipo i te taata tano, ua riro te mau tamataraa no te tamau i ta’na haapiiraa ei ohipa iti mai i te faufaa i mua i te faaotiraa hau atu i te faufaa rahi ia faaipoipo i te taata tano. E rave rahi o outou te feia apî paari tei rave a‘ena i taua faaotiraa ra e te nuu nei outou i mua i roto i to outou mau oraraa, noa’tu e aita ia noaa’tu ra ia outou te mau maitai materia atoa i hinaarohia hoi e outou. Te nuu râ outou i mua mai te au i te hoê opuaraa mure ore e i raro a‘e i te hoho‘a hanahana ta teie nei Ekalesia e pûpû atu nei i te taatoaraa o te mau melo.

Te utuafare

I te tahi taime i mairi a‘enei, ua farii te tuahine Tingey e o vau nei, e maha ta maua mau tamarii e e 21 mootua i teie nei, « i te mau mootua tamahine o tei haere mai e taoto i te fare » E pae o ta maua mau mootua tamahine, mai te faito matahiti e 6 e tae atu i te 14, tei haere mai i to maua nei fare. Taa ê noa’tu e e mau fetii ratou, e mau hoa rahi roa ratou.

Ua tamaa matou i te hoê maa faahiahia tei faaineinehia e te tuahine Tingey. I muri iho ua rave te mau mootua i te tahi mau ohipa rima î, tei faaineine-atoa-hia e te tuahine Tingey. I muri iho ua hauti matou i ta ratou hauti au-roa-hia, e i muri iho ua faaite mai ratou i te hoê faaiteiteraa taleni na Mama Ruau e Papa Ruau. I roto i te faaiteiteraa i te mau taleni, ua himene ratou e rave rahi mau himene auhia a te Paraimere e au i te mau metua ruau mai teie :

Quand [papi] rentre à la maison,

Je suis très heureux.

En sautant sur ses genoux,

Je chante, tout joyeux.

Les bras autour de son cou,

Je le tiens serré,

Lui donnant, devinez quoi ?

Un gros baiser.

E pae mootua tamahine tei parahi i ni‘a i to‘u nei turi ava‘e a himene ai ratou i teie himene, ua haati to ratou mau rima i to‘u a’i, ma te tairiiri i to‘u papa ri‘a e te apa-rahi-raa ia‘u.

Teie ïa te mea faufaa rahi. Teie ïa te utuafare. Teie ïa te evanelia. Na teie e haafaufaa ore roa i te mau tao‘a materia e te mau mea moni.

Ia ore ana‘e outou e taa eaha te mea e vai nei i roto i to outou oraraa no ananahi no ni‘a i te utuafare, e mea fifi roa ïa no outou ia rave i te mau faaotiraa paari no ni‘a i to outou oraraa no ananahi. Ua riro te utuafare ei mau mea atoa. E haafaufaa ore te reira i te tahi atu mau auraa e mau faaotiraa.

Eita te taatoaraa e faaipoipo

I teie nei, ua ite au e eita te taatoaraa o te hinaaro nei i te faaipoipo e faaipoipo i roto i teie nei oraraa. Ua faanahonaho te opuaraa a te Fatu i te tahi mea no te reira.

Te aamu faahiahia no Ruta i roto i te Faufaa Tahito o te hoê ïa aamu no te hoê vahine tei ere i ta’na ra tane e tei maiti i te ore e faatupu i ta’na iho mau fâ. E otahi o Ruta, ua tapea noa râ oia i to’na here i te utuafare e i te Atua.

I to to’na metua vahine, o Naomi, faaitoitoraa ia’na ia haere atu i mua i roto i to’na oraraa, ua parau o Ruta i te hoê parau tei rahi i te faaroo : « Eiaha oe parau onoono mai ia‘u e faarue ia oe, e ia ho‘i au i to‘u nei peeraa’tu ia oe ; te vahi ta oe e haere ra, e haere atoa ïa vau ; e te vahi ta oe e parahi ra, e parahi atoa ïa vau ; to oe ra nunaa, o to‘u atoa ïa nunaa ; e to oe ra Atua, o to‘u atoa ïa Atua » (Ruta 1:16).

Mai ta outou i haamana‘o, ua farerei o Ruta i muri iho i roto i to’na oraraa ia Boaza, e ua faaipoipohia raua e ua riro mai raua ei mau tupuna no Iesu Mesia. Ua farii ïa oia i te taatoaraa o te mau haamaitairaa tei fafauhia’tu i te taata faaroo tei pee i te Fatu.

Ua riro te utuafare te haapûraa no te evanelia. Na roto i te utuafare e haere ai tatou i mua i roto i te mau tau mure ore. E hoonahia te mau aroraa atoa no te hoê faaipoiporaa e te hoê utuafare mure ore.

No reira a feruri hohonu na i teie nei mau mana‘o ta‘u i faaite atu ia outou. A pure no ni‘a i teie mau mana‘o. A ite e e haamaitai mai to outou Metua i te Ao ra ia outou e e tauturu oia i te monoraa i te măta‘u e te faaroo mai te mea e pii outou Ia’na.

Te faaite haehaa nei au i to‘u iteraa papû e nehenehe te vai-itoito-raa i roto i te Ekalesia, te faaineine-maitai-raa no to outou oraraa no ananahi, e te taatiraahia i te hoê hoa faaipoipo no te tau e no a muri noa’tu e tauturu ia outou ia ite i te oaoa o te fafauraa hoi ïa o te evanelia a Iesu Mesia.

No roto mai i te hoê A‘oraa i te Pae Auahi a te Faanahoraa Haapiiraa a te Ekalesia tei horo‘ahia i te Haapiiraa Evanelia i Ogden Utah i te 2 no Me 2004.

Te mau nota

  1. Te mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia : Brigham Young (1997), 229.

  2. « Le retour de papa », Chants pour les enfants, 110.