2007
Iaorana ! O Clara Christensen vau. Te ora nei au i Keewatin, Ontario, Canada
Eperera 2007


Te Faahoaraa

Iaorana ! O Clara Christensen vau. Te ora nei au i Keewatin, Ontario, Canada

Mai te aua i muri mai i te fare, te faana‘o nei o Clara Christensen, 11 matahiti, i te hoê hi‘oraa nehenehe e au ia nene‘ihia ei hoho‘a i ni‘a i te api no te hoê talena. Te ti‘a ra to’na fare i te hiti o te hoê aivi e hi‘o atu i te Lake of the Woods, te hoê roto aano o te tahe atu i te pae apatoa i te Fenua Marite e i te pae tooa o te râ i Manitoba. I te tau ve‘ave‘a e anaana te mahana i ni‘a i te pape. I te tau to‘eto‘e e anaana te roto e te hiona.

Ua riro te roto e te mau uru raau tapiri atu ei vahi moemoea no te hoê taata hauti, o te au i te mau ohipa i rapae au i te fare mai ia Clara. Te au nei oia, e hoe, e tai‘a, e haere na te mau mou‘a, e puhapa i te tau ve‘ave‘a. I te tau to‘eto‘e, e mea au na’na ia faahee, ia tere na ni‘a i te pereoo uira faahee na ni‘a i te hiona, te faahee na ni‘a i te mau mou‘a e te faahee na ni‘a i te mau aivi, e te faahee na ni‘a i te mau aivi teitei na ni‘a i te mau hu‘ahu‘a tapo‘i tahua. E tae te huru to‘eto‘e i te tau to‘eto‘e i raro i te faito -40°C i te pô, e te hiona e tae ïa i te area 1 e te 2 metera i te me‘ume‘u. Ua riro te mau tau toparaa rauere raau e te tau to‘eto‘e te mau tau auroa hia e Clara.

E mea rahi atoa ta teie nei tamahine e au i te ohipa puai no rapae au i te fare i te mau mea e ravehia i roto i te are. Mea au na’na i te tai‘o, te nira, e te hauti i te vivo e te piana. Ua faaoti oia i te fâ ia haapii i te hauti i te mau himene atoa e te mau himene a te Paraimere. E aau maru to Clara e te oaoa nei oia i te utuutu i te mau taata e te mau animala. E haapa‘o pinepine oia i to’na mau fetii, e aita ana‘e te mau tamarii mau, e utuutu ïa oia i ta’na mau aiû haavare. E mea au atoa na’na te mau mimi. E mea au roa na Lilo, Hero e Hope ia’na e e mea pinepine ratou i te taoto i ni‘a i to’na ra ro‘i. E mea au roa na’na te aamu i roto i te mau papa’iraa mo‘a no te pahi a Noa no te mau animala atoa. Ia paari ana‘e oia te hinaaro nei o Clara i te rave i te ohipa no te mau aiû aore râ te mau mimi.

Te mau mea atoa ta’na e rave, e rave maitai ïa oia no te mea e tamau noa oia i te rave i taua ohipa e tae noa’tu ua rave maitaihia. Na teie huru maitai i tauturu ia’na na roto i te tahi mau tamataraa fifi. Ua itehia to Clara e fifi no te paraparau. Oia hoi noa’tu ua ite oia i te mau parau ta’na i hinaaro i te parau, e mea anoi noa te mau tapa‘o i rotopu i to’na roro e to’na vaha eita ïa e nehenehe ia paraparau papu mai. E rave rahi mau hora tai‘o ore hia ta Clara i rave no te haapii nahea i te faahaere i to’na taa, to’na utu e te arero no te faatupu i te mau ta‘iraa e ia faariro taua mau ta‘iraa ei mau parau. E ohipa fifi roa teie, na roto râ i te tautururaa a to’na na metua, ua haapii noa oia ma te faaea ore e te tamau noa ra oia i te na reiraraa. E paraparau maitai oia i teie nei, noa’tu ua titauhia te tautooraa puai no te tahi mau tao.

I teie matahiti mairi a‘enei, ua faataahia te mau piahi i roto i te piha haapiiraa maha a Clara i te horo‘a e maha e tae atu i te pae minuti a‘oraa. Ua maiti o Clara i te horo‘a i te hoê a‘oraa no ni‘a i te Holocaust, ta’na i horo‘a mai te mea râ e tamahine oia i roto i te aua no te puhaparaa e taparahihia’i te mau ati Iuda. I to’na tamatamata-matamua-raa i ta’na a‘oraa, ua roaa e vau minuti e 40 setoni no te horo‘a no te mea mea fifi roa ia parau i te mau parau e rave rahi. Ua haapii e ua haapii. Te poto noa’tu ra te a‘oraa a haapii ai oia i te parau maitai i te mau tao. I te pae hopea ua horo‘a oia i te a‘oraa i roto e maha minuti e 40 setoni i te maoro, e ua maiti to’na mau hoa piahi ia’na no te mono ia ratou i mua i te taatoaraa o te fare haapiiraa. I to’na na reira raa, ua haapoupou u‘ana te taatoaraa o te mau piahi ia’na. E rave rahi tei mătau ia Clara mai te piha matamua, e e au ra ua riro to’na haereraa i mua ei temeio. « Ua ta‘i te faatere fare haapiiraa », te haamana‘o ra te mama o Clara. « Ua ta‘i te orometua haapii a Clara no te piha piti. Ua oaoa to’na orometua haapii no te piha haapiiraa maha. Ua riro te reira ei manuiaraa—te hoê o te mau taime rahi roa‘e o to‘u nei oraraa ! »

Eaha ta Clara i haapii mai na roto i teie ohipa ? « Tamau noa i te tamata », o te parau ïa ta’na e parau i te mau tamarii i te mau vahi atoa. « Eiaha roa e faaea ».

Oia mau, ua riro atoa te pure ei tufaa faufaa rahi no te manuiaraa o Clara. E faaroo rahi to’na i te Metua i te Ao ra e ia Iesu Mesia. Ua tauturu te paraimere, te mau pureraa pô utuafare, te tai‘oraa i te mau papa’iraa mo‘a e te mau haapiiraa a to’na na metua. Ua faatupu atoa to’na mau tuane tuahine i te hoê atoa taaê raa, na roto i to ratou mau hi‘oraa maitai e ta ratou mau buka. I muri noa iho i to Carly, 18 matahiti, e Josie, 16 matahiti roaa raa i te 12 matahiti, ua haamata ratou i te tapiri i te mau hoho‘a no te New Era i ni‘a i ta raua mau hi‘o. Ua tamau aau atoa o Clara i te mau papa’iraa mo‘a no te haapiiraa evanelia e ua haapii i na A e ono a te Peresideni Hinckley na muri i to’na mau tuahine.

E peresideni amaa to’na metua tane, e e peresideni to’na metua vahine no te Feia Apî Tamahine, no te reira ua vai itoito noa o Clara i roto i te mau faaoaoaraa a te amaa. E mea na’ina’i te amaa no Kenora i te tau toparaa o te mau rauere raau, te tau to‘eto‘e e te tau mahanahana. Oia mau, o Clara ana‘e te melo no ta’na piha haapiiraa Paraimere, tei haapiihia e to’na mama ruau, te peresideni no te Paraimere. I te tau ve‘ave‘a ra, a puehu mai ai e mau rahiraa tauasini ratere no te fana‘o i te Roto no Woods, e î te amaa i te mau ratere i te mau Sabati atoa. E oaoa rahi o Clara i te mau hoa apî faahiahia. E faaea piri noa te utuafare i te Ekalesia i te taatoaraa o te matahiti na roto i te haereraa i te mau faaoaoaraa o te tĭtĭ i Winnipeg, Manitoba, tau piti hora e te afa i te tooa o te râ. Ia ho‘i ana‘e mai ratou i te pô, e ite pinepine ratou i te mau mori no te Apatoerau ia ori i ni‘a i te ra‘i.

E faaea piri atoa o Clara i to’na mau fetii. I te pô na mua a‘e i te Noela e taoto te mau fetii e te mau metua tane fetii e te mau metua vahine fetii i te fare o Mama Ruau. E tamaa, e himene, e faatautau ratou i te mau totini, e haamau ratou i te hoê hoho‘a no te fanauraa, e faaroo ratou i te aamu no te Noela, e e tuturi amui ratou no te pure. E afa’i mai te po‘ipo‘i Noela te inu chocola ve‘ave‘a, te mau firifiri, e te mau tao‘a aroha. I te pô Noela e tairuru mai te mau utuafare i te fare o Clara no te tamaa. I te mahana i muri a‘e i te Noela te vai nei te hoê tamaraa e te mau huru maa atoa i te fare o te mau utuafare.

Ua paari o Clara ma tei faaûrûhia e te nehenehe o te natura, te mahanahana o te here o te utuafare, e te mori o te evanelia a Iesu Mesia. E itehia teie mau maitai atoa i roto i to’na hoho‘a mata e to’na varua. E tae noa’tu i te mahana to‘eto‘e roa‘e o te tau to‘eto‘e e tamahanahana oia i te oraraa o te feia tei mătau maitai ia’na. Mai ta to’na mama i parau, « Mauruuru matou no Clara ».