’Āmuira’a rahi
Te mana nō te tā’ati
’Āmuira’a rahi nō ’Ātopa 2023


Te mana nō te tā’ati

Nā roto i te mana nō te tā’ati, e roa’a i te mau tamari’i ato’a a te Atua.te fa’aorara’a o te ta’ata hō’ē ’e te fa’ateiteira’a o te ’utuāfare.

’Ua tohuhia mai te ’anotau mai o Isaia1 ē, i te mau mahana hope’a, te nuna’a tahito nō te fafaura’a o te Fatu, te ’utuāfare o ’Īserā’ela, « e ha’aputuputuhia rātou mai tō rātou purara-maoro-ra’a, mai te mau motu mai o te moana, e mai nā tufa’a e maha o te ao nei »2 ’e e fa’aho’ihia rātou « i tō rātou mau fenua ’āi’a ».3 ’Ua paraparau pinepine te peresideni Russell M. Nelson ’e ma te pūai, nō ni’a i teie ha’aputuputura’a, ma te parau i te reira, « Te ’ohipa faufa’a roa a’e e tupu nei i ni’a i te fenua i teie mahana ».4

E aha te fā o teie ha’aputuputura’a ?

Nā roto i te heheura’a i te peropheta Iosepha Semita, ’ua fa’ata’a mai te Fatu i te hō’ē fā, ’oia ho’i, te pārurura’a i te nuna’a o te fafaura’a. ’Ua parau ’oia, « Te ha’aputuputura’a i ni’a i te fenua o Ziona ’e i roto i tōna mau titi, nō te hō’ē ïa pārurura’a ’e te hō’ē ha’apūra’a i mua i te vero ’e i mua i te riri ’ū’ana ’ia parare ana’e te reira ma te ’ano’i ’ore i ni’a i te fenua tā’āto’a ».5 I roto i teie fa’ahitira’a parau, e nehenehe e tātara i te aura’a o « te riri ’ū’ana » ’ei mau hope’ara’a mātarohia nō te hō’ē ha’apa’o-’ore-ra’a rahi i te mau ture ’e i te mau fa’auera’a a te Atua.

Te mea faufa’a roa atu, te fā o te ha’aputuputura’a, o te hōpoira’a mai ïa i te mau ha’amaita’ira’a nō te fa’aorara’a ’e nō te fa’ateiteira’a ’ia rātou ato’a o tē fa’ari’i i te reira. E mea nā reira ïa e tupu ai te mau parau tohu nō te fafaura’a i hōro’ahia ia Aberahama. ’Ua parau te Fatu ia Aberahama ē, maoti tōna hua’ai ’e tōna autahu’ara’a, « e ha’amaita’ihia ai te mau ’utuāfare ato’a o te fenua nei, ’oia i te mau ha’amaita’ira’a nō te ’Evanelia, ’oia ho’i te mau ha’amaita’ira’a nō te fa’aorara’a, ’oia te ora mure ’ore ».6 Teie tā te peresideni Nelson i parau nō ni’a i te reira : « ’Ia fāri’i ana’e tātou i te ’evanelia ’e ’ua bāpetizohia, tē rave ra ïa tātou i ni’a ia tātou iho i te i’oa mo’a ’o Iesu Mesia. ’O te bāpetizora’a te ’ūputa ’ia riro ’ei feiā tufa’a nō te mau fafaura’a ato’a tei hōro’ahia i tahito ra e te Fatu ’ia Aberahama, Isa’aka, Iakoba ’e tō rātou huā’ai ».7

I te matahiti 1836, ’ua fā mai ’o Mose ia Iosepha Semita, te peropheta, i roto i te hiero nō Keterani ’e « ’ua hōro’a mai … i te mau tāviri nō te ha’aputuputura’a i tō ’Īserā’ela mai nā tufa’a e maha mai o te ao nei ».8 I taua taime ato’a ra, ’ua fā maira ’o Elia, ’e « ’ua hōro’a mai ra i te tau tu’ura’a nō te ’evanelia a Aberahama, i te nā-’ō-ra’a mai ē, nā roto ia māua ’e tō māua hua’ai e ha’amaita’ihia ai te mau u’i ato’a i muri iho ia māua ».9 Nā roto i taua mana ra, tē hōpoi nei tātou i teie nei i te ’evanelia a Iesu Mesia—te parau ’āpī maita’i o te fa’aorara’a nā roto iāna—i te mau fenua ato’a ’e i te mau nuna’a ato’a o te fenua ’e tē ha’aputuputu nei tātou i roto i te fafaura’a o te ’evanelia, i te mau ta’ata ato’a e hina’aro. E riro rātou « ’ei hua’ai nā Aberahama, ’e te ’ēkālesia ’e te bāsileia, ’e tei mā’itihia e te Atua ra ».10

I taua taime ato’a ra, i roto i te hiero nō Keterani, ’ua fā mai te toru o te ve’a nō te ra’i mai ia Iosepha Semita ’e ’o Olive Kaudere. Tē parau nei au nō te peropheta Elia, ’e tē hina’aro nei au e paraparau atu i teie mahana nō ni’a i te mana ’e te mau tāviri tāna i fa’aho’i mai.11 Te mana nō te ha’amana i te mau ’ōro’a ato’a o te autahu’ara’a ’e nō te fa’ariro i te reira ’ei mea tītauhia i ni’a i te fenua ’e i te ra’i ra—te mana nō te tā’ati—e mea faufa’a rahi ïa nō te ha’aputuputu ’e nō te fa’aineine i te hō’ē nuna’a nō te fafaura’a i nā pae e piti o te pāruru.

E rave rahi matahiti nā mua atu, ’ua ha’apāpū maita’i ’o Moroni ia Iosepha Semita ē, e hōpoi mai ’o Elia i te mana faufa’a o te autahu’ara’a : « e fa’aho’i atu vau i te Autahu’ara’a ia ’oe, nā roto i te rima ’o Eliaha te peropheta ».12 I muri a’e, ’ua fa’ata’a mai Iosepha Semita ē : « Nō te aha e tono mai ai ia Elia ? Nō te mea tē mau ra ’oia i te mau tāviri o te mana nō te rave i te mau ’ōro’a ato’a o te autahu’ara’a, ’e ’e’ita e ti’a ’ia ravehia te mau ’ōro’a ma te parau ti’a maoti rā ’ua hōro’ahia mai te mana »,13oia ho’i, e’ita te mau ’ōro’a e riro ’ei tā’aira’a nō te tau ’e a muri noa atu.14

I roto i te hō’ē ha’api’ira’a, e pāpa’ira’a mo’a ho’i i teienei i roto i Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a, ’ua parau mai te peropheta : « E riro paha ē, e feruri te tahi mau ta’ata ē, e parau ha’api’ira’a fāna’o roa tā tātou e parau nei—te hō’ē mana ’o tē pāpa’i ’e ’aore rā ’o tē ha’amau i ni’a i te fenua ’e i te ra’i ra. Noa atu i te reira, i roto i te mau tau ato’a nō te ao nei, i te mau tau ato’a tā te Fatu i hōro’a mai i te tau tu’ura’a nō te autahu’ara’a i te hō’ē ta’ata nā roto i te heheura’a mau, ’e ’aore rā i te tahi pupu ta’ata, ’ua hōro’a-ato’a-hia mai teie nei mana. Nō reira, te mau mea ato’a tā taua mau ta’ata ra i rave nā roto i te ha’amanara’a, i roto i te i’oa nō te Fatu, ’e ’ua rave ho’i i te reira ma te parau mau ’e te ti’a, ’e ’ua ha’apa’o i te pāpa’a parau ti’a ’e te parau mau nō taua ’ohipa ra, ’ua riro ho’i ïa te reira ’ei ture i ni’a i te fenua nei ’e i te ao ra, ’e ’aore roa e ti’a ’ia fa’a’orehia atu, mai te au i te mau fa’auera’a mana a Iehova rahi ».15

E mana’o pinepine tātou ē, te mana nō te tā’ati, nō te tahi noa ïa mau ’ōro’a o te hiero, terā rā e mea faufa’a te reira mana ’ia ti’a i te mau ’ōro’a ato’a ’ia haamanahia ’e ’ia tā’atihia i ni’a i te fenua nei ’e i te ra’i ra.16 E hōro’a te mana tā’atira’a i te hō’ē titiro ha’amanara’a i ni’a i tō ’outou bāpetizora’a ’ei hi’ora’a, ’ia ’itehia te reira i’ō nei ’e i te ra’i ra. I te hope’a roa, tē ravehia nei te mau ’ōro’a ato’a o te autahu’araa i raro a’e i te mau tāviri o te peresideni o te ’Ēkālesia ’e mai ta te peresideni Joseph Fielding Smith i fa’ata’a mai : « ’Ua horo’a mai ’oia [te peresideni o te ’Ēkālesia] ia tātou i te mana, ’ua tu’u ’oia i te mana tā’ati i roto i tā tātou autahu’araa nō te mea tē mau nei ’oia i taua mau tāviri ra ».17

Tē vai ra te tahi atu ’opuara’a faufa’a roa i roto i te ha’aputuputura’a ’o ’Īserā’ela e aura’a ta’a’ē roa tōna, ’ia parau ana’e tātou nō ni’a i te tā’atira’a i ni’a i te fenua nei ’e i ni’a i te ra’i, ’oia ho’i, te patura’a ’e te terera’a o te mau hiero. Mai tā te te peropheta Iosepha Semita i ha’api’i mai : « E aha te tumu nō te ha’aputuputura’a i te nūna’a […] a te Atua i te mau tau ato’a o te ao nei ? […] Te ’ōpuara’a tumu nō te patu ïa nō te Fatu i te hō’ē fare i reira ho’i ’oia e heheu mai ai i tōna nūna’a i te mau ’ōro’a o tōna fare ’e te mau hanahana o tōna bāsileia, ’e e ha’api’i ai te ta’ata i te haere’a o te fa’aorara’a ; nō te mea tē vai ra te tahi mau ’ōro’a ’e te mau parau tumu, mai te mea ē, e ha’api’ihia ’e e fa’a’ohipahia, e ti’a i te reira ’ia ravehia i roto i te hō’ē vāhi ’aore rā te hō’ē fare tei patuhia nō taua ’ōpuara’a ra ».18

Te ti’a-mau-ra’a tā te mana nō te tā’ati e hōro’a i te mau ’ōro’a o te autahu’ara’a, tei roto ato’a ïa te mau ’ōro’a mono e ravehia nā te feiā ora nō te feiā pohe i roto i te vāhi i fa’ata’ahia e te Fatu—tōna hiero. Te ’ite ra tātou i ’ō nei i te hanahana ’e te mo’a o te mana nō te tā’ati—nā roto ho’i i te reira, e roa’a i te mau tamari’i ato’a a te Atua te fa’aorara’a o te ta’ata hō’ē ’e te fa’ateiteira’a o te ’utuāfare, i te mau vāhi ato’a ’e i te mau taime ato’a a ora ai rātou i ni’a i te fenua nei. ’Aore e ha’api’ira’a fa’aro’o ’aore rā mau ’ite hōhonu ’aore rā e mana ’ē atu e nehene e faito i teie huru rāve’a rahi. Teie mana nō te tā’ati e fa’a’itera’a ti’a mau ïa nō te parau ti’a, te aroha, ’e te here o te Atua.

Nō te roa’ara’a ia tātou te mana nō te tā’ati, e fāriu ’ōhie atu ïa tō tātou ’ā’au i te feiā nā mua atu ia tātou. Te tomo nei te ’amuitahira’a o te mau mahana hope’a nei nā roto i te pāruru. I roto i te fa’anahora’a ti’a mau a te Atua, e ’ore e ti’a i te feiā ora ’ia fa’ari’i i te ora mure ’ore i roto i tōna ’īra’a, ma te ’ore e fa’atupu i te mau tā’atira’a vai maoro i « te mau metua », tō tātou mau tupuna. ’Oia ato’a, te haerera’a i mua o te feiā tei tae a’ena i terā pae mai, ’aore rā o tē tomo nei nā roto i te pāruru o te pohe, ma te ’ore te ha’amaita’ira’a o te mau tā’atira’a, ’aita ïa e hope roa e tae roa atu i te taime e tā’ati ai te mau ’ōro’a mono ia rātou i ni’a ia tātou, tō rātou hua’ai, ’e ’o tātou i ni’a ia rātou i roto i te fa’anahora’a hanahana.19 E nehenehe te fafaura’a ’ia tauturu te tahi i te tahi nā roto i te pāruru ’ia fa’ata’ahia mai te hō’ē parau tohu nō te fafaura’a, ’ei tuha’a nō te fafaura’a api ’e te mure ’ore. ’Ia au i te mau parau a Iosepha Semita, tē hina’aro nei tātou « e tā’ati i tō tātou feiā pohe ’ia ti’a mai rātou [’e ’o tātou] i roto i te ti’a-fa’ahou-ra’a mātāmua ».20

Te fa’a’itera’a teitei a’e ’e te mo’a a’e o te mana nō te tā’ati tei roto ïa i te tā’atira’a mure ’ore o te hō’ē tāne ’e te hō’ē vahine i roto i te fa’aipoipora’a ’e i roto i te tā’amura’a i rotopū i te huita’ata nei i roto i tō rātou mau u’i ato’a. Nō te mo’ara’a o te mana nō te fa’atere i teie mau ’ōro’a, nā te peresideni o te ’Ēkālesia iho ā e hi’opo’a i tōna tonora’a ia vetahi ’ē. I te hō’ē taime ’ua parau te peresideni Gordon B. Hinckley ē, « E rave rahi taime tō’u paraura’a ē, mai te mea ē, ’aita atu ā e mea tei matara mai nā roto mai i te ’oto, te ’ohipa ’e te māuiui o te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a maori rā te mana nō te tā’ati o te autahu’ara’a mo’a nō te tā’amu ’āmui i te mau ’utuāfare ē a muri noa atu, e mea ho’ona ïa te mau mea ato’a ».21

’Ia ’ore te mau tā’atira’a o tē ha’amau i te mau ’utuāfare mure ’ore ’e o tē tā’amu i te mau u’i i ’ō nei ’e i ’ō mai, e vai ïa tātou i roto i te ao a muri atu ma te a’a ’ore ’e te ’āma’a ’ore, ’oia ho’i, ma te tupuna ’ore ’e te hua’ai ’ore. Nā te reira huru painu-haere-noa ’e te tā’amu ’ore o te ta’ata, ’aore rā, terā mau tā’amura’a e ’aro nei i te fa’aipoipora’a ’e i te mau tā’amura’a ’utuāfare tā te Atua i ha’amau,22 e pāto’i i te ’opuara’a mau o te hāmanira’a o te ao nei ’e tō tātou orara’a i ’ō nei. Mai te mea ē, o te reira mau te huru, ’e tā’irihia ïa te fenua nei i te ’ino ’aore rā e riro ïa « ’ei mea faufa’a ’ore » i te taera’a mai ’o te Fatu.23

E nehenehe tātou ’e ’ite ē, nō te aha « ’ua ha’amauhia te fa’aipoipora’a i rotopu i te tāne ’e i te vahine e te Atua ’e ’ua riro te ’utuāfare ’ei tumu nō te ’opuara’a a Tei Hāmani nō te hope’a mure ’ore ’o Ttāna mau tamari’i ».24 I te reira ato’a taime, e ’ite tātou ē, i roto i teie tau ti’a ’ore, e ’ere teie i te ti’ara’a mau, e ’ere ato’a i te hō’ē ’ohipa e tupu mau ā nō vetahi. Terā rā tē ti‘aturi nei tātou i te Mesia. ’A tīa’i ai tātou i te Fatu, tē fa’aha’amana’o mai nei te peresideni M. Russell Ballard ia tātou ē, « tē ha’apāpū nei te mau pāpa’ira’a mo’a ’e te mau peropheta nō te mau mahana hope’a nei ē, te feiā ato’a e ha’apa’o i te mau fafaura’a o te ’evanelia e roa’a ia rātou te fa’ateiteira’a ».25

’Ua fa’aruru te tahi mau ta’ata i te mau orara’a ’utuāfare pe’ape’a ’e te ’ino, ’e tē iti nei tō rātou hina’aro i te hō’ē tā’atira’a ’utuāfare mure ’ore. ’Ua parau mai Elder David A. Bednar ē, « Ia ’outou tei fārerei i te māuiui o te hō’ē fa’ata’ara’a i roto i tō ’outou ’utuāfare, ’aore rā tei fa’ari’i i te mamae nō te ti’aturira’a i ’ōfatihia, ’a ha’amana’o [ē, te arata’ira’a a te Atua nō te mau ’utuāfare] e ha’amata ’āpī fa’ahou nā ni’a ia ’outou ! Noa atu ē ’ua fati te tahi ave tū’atira’a i ni’a i te fifi o tō ’outou mau u’i, e faufa’a mure ’ore ato’a te tahi atu mau ave tū’atira’a parau ti’a nā reira ato’a te mea e toe ra nō terā fifi. E nehenehe ’outou e ha’apa’ari i tō ’outou fifi ’e e tauturu ato’a paha ’ia tāmau fa’ahou i te mau ave i fati. E ravehia te reira ’ohipa te tahi i muri a’e i te tahi ».26

I roto i te ’ōro’a hunara’a o te tuahine Pat Holland, te vahine fa’aipoipo a Jeffrey R. Holland, i te ’āva’e Tiurai i ma’iri a’enei, ’ua ha’api’i te peresideni Russell M. Nelson : « ’Ia tae i tōna ra tau, e tāhō’ē-fa’ahou-hia ’o Patricia ’e ’o Jeffrey. I muri a’e, ’e ’āmui atu tā rāua mau tamari’i ia rāua ’e tō rātou hua’ai tei ha’apa’o i te fafaura’a, nō te fa’ari’i i te ’īra’a o te ’oa’oa tā te Atua e fa’aherehere nei nō tāna mau tamari’i ha’apa’o. ’Ia au i te reira ’itera’a, tē ta’a ra ïa ia tātou ē, te tai’o mahana faufa’a roa a’e i roto i te orara’a ’o Patricia e ’ere ïa tōna tai’o mahana fānaura’a e ’ere ato’a te tai’o mahana pohera’a. Tōna tai’o mahana faufa’a roa a’e, ’o te 7 ïa nō Tiunu 1963, te taime ’a tā’atihia ai ’oia ’e ’o Jeff i Saint-Laurent. Te hiero nō George. … Nō te aha e mea faufa’a rahi te reira  Nō te mea ïa ē, te tumu i poietehia ai te fenua maori rā, ’ia ti’a ’ia fa’atupuhia te mau ’utuāfare ’e ’ia tā’atihia te tahi i te tahi. Te fa’aorara’a, e ’ohipa ïa nā te ta’ata hō’ē, ’āre’a te fa’ateiteira’a, e ’ohipa ïa nā te ’utuāfare. ’E’ita te hō’ē ta’ata e fa’ateiteihia ōna ana’e ».

’Aita i maoro a’enei, ’ua ’āmui atu māua ’o tā’u vahine i te hō’ē hoa here i roto i te hō’ē piha tā’atira’a nō te hiero nō Bountiful i Utaha. ’Ua fārerei au i teie hoa nō te taime mātāmua i tōna tamari’ira’a i Cordoba, i te fenua Raparata. Tē haere ra māua tō’u hoa misiōnare e fārerei i te ta’ata i roto i te hō’ē aroā e ’ere i te mea ātea roa i te piha tōro’a o te misiōni, ’e ’ua ’īriti mai ’oia i te ’ōpani i tō māua taera’a i tōna fare. I te taime i fa’ata’ahia, ’ua ’āmui mai ’oia, tōna metua vahine, tōna mau tuane ’e te mau tuahine i roto i te ’Ēkālesia, ’e ’ua vai noa rātou ’ei mau melo ha’apa’o. I teie nei e vahine maita’i roa ïa, ’e i taua mahana ra, tei te hiero mātou nō te tā’ati i tōna nā metua pohe te tahi i te tahi, ’e nō te tā’ati iāna i ni’a iho ia rāua.

Nā te hō’ē tāne ’e te vahine, tei riro mai ’ei mau hoa fātata roa, e mono ra i tōna nā metua i te fata. I te taime a tā’atihia ai tō māua hoa nō Raparata i tōna nā metua, ’ua riro ïa ’ei taime putapū hau atu. E ono ana’e mātou i tae mai i te hō’ē avatea hau ’e te ātea i ao nei, terā rā, tē tupu ra hō’ē ’ohipa faufa’a roa ’aitā i tupu a’e nei i te fenua neie. ’Ua ’oa’oa vau i te mea ē, mai te ’omuara’a o tō’u orara’a misiōnare ’āpī e tae mai i teie nei, e rave rahi matahiti i muri a’e, nā tā’u ’ohipa ’e tō’u ’āmuira’a atu i fa’ahope roa i te fa’aotira’a i te mau ’ōro’a tā’atira’a e tā’amu ra iāna i tōna nā metua ’e i te mau u’i nā mua atu.

Tē tupu tāmau nei te reira ’ohipa i te mau vāhi ato’a nā te ao nei i roto i te mau hiero. Te ta’ahira’a hope’a te reira nō te ’āmuitahi i te nuna’a o te fafaura’a. Tō ’outou te reira ha’amaita’ira’a rahi a’e nō tō ’outou rirora’a ’ei melo i roto i te ’Ēkālesia a Iesu Mesia. Te fafau atu nei au ia ’outou ē, mai te mea e ’imi maīte ’outou i te reira ha’amaita’ira’a, e fa’ari’i pāpū ’outou i te reira i teie tau ’e i te tau a muri atu.

Tē fa’a’ite pāpū nei au ē, tē vai mau nei te pūai ’e te mana nō te tā’atira’a tei fa’aho’ihia mai i te fenua nei nā roto ia Iosepha Semita, ’e te mea e tā’atihia i te fenua nei, e tā’ati-mau-hia ïa i te ra’i. Tē fa’a’ite pāpū nei au ē, ’o Russell M. Nelson, ’oia te peresideni o te ’Ēkālesia, te ta’ata hō’ē roa i ni’a i te fenua nei i teie mahana, ’o tē fa’atere nei i te hōro’ara’a ’e te fa’a’ohipara’a o taua mana hanahana ra. Tē fa’a’ite pāpū nei au ē, ’ua fa’ariro te tāra’ehara a Iesu Mesia i te tāhuti ’ore ’ei parau mau, ’e i te mau tā’atira’a ’utuāfare fa’ateiteihia ’ei ’ohipa ti’a mau. I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.