’Āmuira’a rahi
Te taera’a mai o te Buka a Moromona
’Āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 2020


Te taera’a mai o te Buka a Moromona

Tē fa’a’ite pāpū nei te mau ’ā’amu ’e te mau ’ite ta’a ’ē o te Buka a Moromona ē, e ’ohipa temeio mau tōna taera’a mai.

I te hō’ē taime, ’a putuputu ai ’oia ’e te mau peresibutero o te ’Ēkālesia, ’ua parau te peropheta Iosepha Semita ē : « ’A ’īriti atu i te Buka a Moromona, ’e te mau heheura’a, ’e tei hea ïa tā tātou ha’apa’ora’a fa’aro’o ? ’Aore roa ïa tā tātou ».1 E au mau taea’e ’e e au mau tuahine here, i muri a’e i te ’ōrama mātāmua, te tae-temeio-ra’a mai o te Buka a Moromona ’o te piti ïa o te tāpa’o faufa’a rahi o te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai o te ’evanelia a Iesu Mesia i roto i teie tau tu’ura’a. Tē fa’a’ite pāpū nei te Buka a Moromona i te here o te Atua nō tāna mau tamari’i, i te tusia tāra’ehara mi’imi’i ’ore ’e te hanahana o te Fatu ia Iesu Mesia, ’e i tāna tāvinira’a hanahana i rotopū i te ’āti Nephi i muri noa a’e i tōna ti’afa’ahoura’a.2 Tē fa’a’ite pāpū ato’a nei te reira ē, e riro mai te toe’a o te ’utuāfare o Iseraela ’ei hō’ē nā roto i tāna ’ohipa i te mau mahana hope’a nei, ’e e’ita ho’i rātou e huri-’ē-hia e a muri noa atu.3

’Ia tuatāpapa ana’e tātou i te taera’a mai o teie buka mo’a nō te mau pāpa’ira’a mo’a i teie mau mahana hope’a nei, e ’ite tātou ē, e ’ohipa temeio mau te ’ohipa i ravehia—mai te peropheta Iosepha i te fāri’ira’a i te mau ’api ’auro mai roto mai i te hō’ē melahi mo’a e tae roa i tōna ’īritira’a nā roto i te « hōro’a ’e te mana o te Atua »,4 tōna pārurura’ahia, ’e tōna nene’i-ra’a-hia nā roto i te rima o te Fatu.

’Ua ha’amata te taera’a mai o te Buka a Moromona e rā ’ē te tau hou ’a fāri’i ai Iosepha Semita i te mau ’api ’auro mai roto mai i te rima o te melahi Moroni. ’Ua tohu te mau peropheta i tahito ra i te taera’a mai o teie buka mo’a i tō tātou nei ’anotau.5 ’Ua parau o Isaia nō ni’a i te hō’ē buka i tītirohia, ’ia fā mai ’oia ra, e mārō te ta’ata i te parau nā te Atua. Nā te reira huru tupura’a e hōro’a i te taime i reira te Atua e nehenehe ai e fa’atupu i tāna « ’ohipa ūmerehia ’e te māerehia », « e mou atu ho’i te pa’ari о te feiā pa’ari, ’e te ha’apa’o о te feiā ha’apa’o ra, e mo’e ’ē ïa » ’āre’a te mamahu ra, « e tupu ïa tō rātou ’oa’oa ia Iehova, ’e o tei ’ati i te veve ra, e ou’au’a noa ma te ’oa’oa i tei mo’a i Iseraela ra ».6 ’Ua parau o Ezekiela nō ni’a i te rā’au a Iuda (te Bibilia) ’e te rā’au a Epheraima (te Buka a Moromona) o te tā’atihia ’ei hō’ē. O Ezekiela (i roto i te Faufa’a Tahito) ’e o Lehi (i roto i te Buka a Moromona) ’ua fa’a’ite rāua to’opiti ē, « e tupu ’āpipiti rāua » nō te fa’aha’amā i te parau ha’api’ira’a hape, nō te ha’amau i te hau, ’e nō te arata’i mai ia tātou ’ia ’ite i te mau fafaura’a.7

I te ahiahi o te 21 nō Tetepa 1823, e toru matahiti ’e te ’āfa i muri a’e i te fāri’ira’a i te ’Ōrama mātāmua, ’ua haere mai te melahi Moroni, te peropheta hope’a o te ’āti Nephi i roto i te fenua Amerika i tahito ra, e fārerei ia Iosepha nō tāna mau pure ’ā’au tae mau. I roto i tā rāua fārereira’a tei hope i te maorora’a pō, ’ua parau mai o Moroni ia Iosepha ē, e ’ohipa fa’ahiahia tā te Atua nāna ’ia rave—te ’īritira’a ’e te nene’ira’a nō tō te ao nei i te mau parau a te mau peropheta tahito fa’auruhia nō te fenua Amerika.8 I te po’ipo’i a’e, ’ua haere o Iosepha i te reira vāhi, e ’ere i te mea ātea roa i tōna fare, i reira te mau ’api i te hunara’ahia e Moroni i te hope’a o tōna orara’a, e rave rahi tenetere nā mua atu. I reira, ’ua ’ite fa’ahou o Iosepha ia Moroni, tei ha’api’i mai iāna ’ia fa’aineine iāna nō te fāri’i i te mau ’api a muri a’e.

I te roara’a o nā matahiti e maha i muri iho, i te 22 nō Tetepa o te matahiti tāta’itahi, ’ua fāri’i o Iosepha i te tahi atu mau arata’ira’a mai roto mai ia Moroni nō ni’a i te ’itera’a ē, nāhea ’ia fa’atere i te bāsileia o te Fatu i te mau mahana hope’a nei. I roto i te fa’aineinera’a o Iosepha tē vai ato’a ra te mau tere fārerei a te mau melahi a te Atua, ’o tei fa’a’ite mai i te pūai ’e te hanahana o te mau ’ohipa o te tupu mai i roto i teie tau tu’ura’a.9

’Ua riro tōna fa’aipoipora’a ia Emma Hale i te matahiti 1827 ’ei tuha’a nō taua fa’aineinera’a ra. E ’ohipa faufa’a roa tā Emma i rave i roto i te fa’aineinera’a i te peropheta i te roara’a o tōna orara’a ’e te fa’aterera’a. I te matahiti 1827, ’ua ’āpe’e ’o Emma ia Iosepha i ni’a i te ’āivi, ’e ’ua tīa’i iāna, ’a hōro’a ai te melahi Moroni i te pāpā’a parau i roto i te rima ’o Iosepha. ’Ua fāri’i ’o Iosepha i te fafaura’a ē, e pāruruhia te mau ’api mai te mea ē, e hōro’a ’oia i te tā’āto’ara’a o tāna mau tauto’ora’a nō te pāruru i te reira ’e tae roa atu i te taime e fa’aho’i-fa’ahou-hia atu ai te reira i roto i te rima o Moroni.10

E au mau hoa here i roto i te ’evanelia, e rave rahi mau mā’imira’a nō te tau tahito tei ’itehia mai na roto i te hō’ē herura’a ihipapa ’aore rā, e mea hape noa, i roto i te hō’ē ’ōpuara’a nō te patura’a. O Iosepha Semita rā, ’ua arata’ihia ïa ’oia i te mau pāpa’a parau ra nā te hō’ē melahi. Terā hope’ara’a, e temeio ïa.

E temeio ato’a te ’ohipa nō te ’īritira’a o te Buka a Moromona. ’Aita teie parau mo’a tahito i « ’īritihia » mai te au i te peu i mātarohia e te mau ’aivāna’a nō te ’īriti i te mau pāpa’ira’a tahito nā roto i te ha’api’ira’a i te hō’ē reo tahito. E hi’o rā tātou i teie ravera’a mai te hō’ē « heheura’a » ma te fa’a’ohipa i te mau mauha’a pae tino tei hōro’ahia mai e te Fatu, tei ta’a ’ē i te hō’ē « ’īritira’a » nā te hō’ē ta’ata ma te fa’a’ohipa i te ’ite o te mau reo. ’Ua parau o Iosepha Semita ē, nā roto i te mana o te Atua, « ’ua ’īriti au i te Buka a Moromona mai roto mai i te mau [hieroglyphs] (pāpa’ira’a tahito), tei mo’e ho’i i te ao nei te ’itera’a i te reira, o vau ana’e i reira i taua taime ra, hō’ē taure’are’a ’aore i ha’api’ihia, nō te ’aro i te pa’ari o te tino nei, e te rahira’a pōiri nō te ’ahuru mā va’u tenetere ’e te hō’ē heheura’a ’āpī ».11 Te tauturu a te Fatu i roto i te ’īritira’a o te mau pāpā’a parau—’aore rā te heheura’a, ’ia parauhia—’oia ato’a te taime temeio poto i pau ia Iosepha Semita nō te ’īriti i te reira.12

’Ua fa’a’ite pāpū te mau pāpa’i parau o Iosepha i te mana o te Atua tei fa’a’itehia mai, ’a ha’a ai rātou i ni’a i te ’īritira’a o te Buka a Moromona. ’Ua parau ’o Oliver Cowdery i te hō’ē taime : « E mau mahana teie ’eiaha roa e ha’amo’ehia—te pārahira’a i raro a’e i te hāruru o te hō’ē reo i te fa’ahitira’a nā roto i te fa’aurura’a a te ra’i, ’ua fa’aara te reira i te māuruuru rahi o teie nei ouma ! I te mau mahana ato’a, ’ua tāmau noa vau, ma te fa’aea ’ore, i te pāpa’i mai roto mai i tōna vaha, ’a ’īriti ai ’oia … i te ’Buka a Moromona’ ».13

Tē fa’a’ite ra te mau ’ā’amu ē, mai te taime ’a fāri’i ai Iosepha Semita i te mau ’api i te matahiti 1827, ’ua tupu te mau tāmatara’a nō te ’eiā atu i te reira iāna. Te parau ra ’oia ē, « ’ua ’imi ihora rātou i te mau rāve’a pūai ato’a ’ia haru i [te mau ’api] mai [iāna] atu » ’e « ’ua ’imihia te mau rāve’a pūai ato’a nō taua ’ōpuara’a ra ».14 I te hōpe’ara’a, ’ua tītauhia ia Iosepha ’e ia Emma ’ia fa’aru’e ia Manchester, New York, nō te haere e fa’aea i Harmony, Pennsylvanie, nō te ’imi i te hō’ē vāhi pāpū nō te rave i te ’ohipa ’īritira’a, i te ātea ’ē i te naho’a ta’ata ’e i te mau ta’ata e hina’aro ra e ’eiā i te mau ’api.15 Mai te au i te parau a te hō’ē ta’ata pāpa’i ’ā’amu : « Mai terā ïa te hopera’a te tuha’a fifi mātāmua o te ti’a’aura’a a Iosepha i te mau ’api. ’Ua pāruruhia te mau pāpā’a parau, ’e i roto i tāna mau tauto’ora’a nō te pāruru i te reira, e mea pāpū maita’i ē, e rave rahi mau mea tā Iosepha i ha’api’i mai nō ni’a i te mau rāve’a a te Atua ’e ’a te ta’ata nei, ’o tē tauturu maita’i iāna i te mau tau i muri nei ».16

’A ’īriti ai ’oia i te Buka a Moromona, ’ua ha’api’i mai Iosepha ē, e mā’iti te Fatu i te mau ’ite nō te hi’o i te mau ’api.17 E tuha’a teie nō te mea tā te Fatu iho i ha’amau a parau ai ’oia ē, « ia pāpū te mau parau ato’a i te vaha o nā ’ite to’opiti ’e to’otoru ra ».18 ’Ua riro o Oliver Cowdery, David Whitmer ’e o Martin Harris, te tahi o te mau hoa mātāmua o Iosepha i roto i te ha’amaura’a i te ’ohipa ūmerehia a te Atua i roto i teie tau tu’ura’a, ’ei mau ’ite mātāmua tei pi’ihia nō te fa’a’ite i te hō’ē ’itera’a pāpū ta’a ’ē nō ni’a i te Buka a Moromona, i tō te ao nei. ’Ua fa’a’ite pāpū rātou ē, hō’ē melahi tei haere mai nā ’ō mai i te Fatu ra, ’ua fa’a’ite mai ’oia ia rātou i te hō’ē pāpā’a parau tahito ’e ’ua ’ite rātou i te mau pāpa’ira’a i nana’ohia i ni’a i te mau ’api. ’Ua fa’a’ite pāpū ato’a rātou ē, ’ua fa’aro’o rātou i te reo o te Atua mai te ra’i mai i te fa’a’itera’a mai ē, ’ua ’īritihia te mau parau nā roto i te hōro’a ’e te mana o te Atua. I muri iho, ’ua fa’auehia mai ra rātou ’ia fa’a’ite pāpū i te reira i tō te ao ato’a nei.19

Nā roto i te rāve’a temeio, ’ua pi’i te Fatu e va’u ’ite ’ē atu nō te hi’o rātou iho i te mau ’api ’auro ’e ’ia riro ei mau ’ite ta’a ’ē nō te parau mau ’e te hanahana o te Buka a Moromona i tō te ao nei. ’Ua fa’a’ite pāpū rātou ē, ’ua ’ite rātou ’e ’ua hi’opo’a māite rātou i te mau ’api ’e i te mau reta i nana’ohia i ni’a iho. Noa atu te mau ’ati, te mau hāmani-’ino-ra’a, te mau huru fifi ato’a, e noa atu ’ua tapitapi ri’i te tahi pae o rātou i roto i tō rātou fa’aro’o, ’aita roa atu teie nau ’ite mā’itihia hō’ē ’ahuru mā hō’ē o te Buka a Moromona, i huna i tō rātou ’itera’a pāpū ē, ’ua ’ite rātou i te mau ’api. E ’ere atura o Iosepha Semita ana’e tei ’ite i te fāra’a mai o Moroni ’e te mau ’api ’auro.

’Ua pāpa’i o Lucy Mack Smith ē, ’ua tae mai tā rāua tamaiti i te fare ma te ’oa’oa rahi i muri a’e i te fa’a’itera’ahia te mau ’api i te mau ’ite. ’Ua fa’ata’a o Iosepha i tōna nā metua ē, « mai te huru ra ē, ’ua matara te hō’ē teimaha rahi i ni’a iā’u, ’o tei fātata roa i te ’ore e mara’a fa’ahou iā’u ’ia amo, ’e tē ’oa’oa nei tō’u vārua, i te mea ē, e ’ere o vau ana’e atura i roto i te ao nei ».20

’Ua fa’aruru ’o Iosepha Semita i te mau pāto’ira’a e rave rahi nō te nene’i i te Buka a Moromona ’a hope ai te ’īritira’a. ’Ua roa’a iāna ’ia tūra’i i te hō’ē ta’ata nene’i parau o Egbert B. Grandin i Palmyra, New York, ’ia nene’i i te reira, i muri noa a’e i tō Martin Harris hōro’a tārahura’a, nā roto i te fa’aro’o rahi ’e te fa’atusia, i tōna fenua fa’a’apu, ’ei ha’apāpūra’a nō te mau ha’amāu’ara’a o te nene’ira’a. Nō te mea tē vai noa ra te pāto’ira’a tāmau i muri a’e i te nene’ira’a o te Buka a Moromona, ’ua ho’o o Martin Harris ma te fa’aro’o, e 60 tā2 o tōna fenua nō te ’aufau i te mau ha’amāu’ara’a o te nene’ira’a. Nā roto i te hō’ē heheura’a tei hōro’ahia ia Iosepha Semita, ’ua ha’api’i te Fatu ia Martin Harris ’eiaha ’oia e nounou i tōna fenua, ’e ’ia ’aufau ’oia i te ha’amāu’ara’a o te nene’ira’a o te buka tei roto ho’i « te parau mau ’e te parau a te Atua ».21 I te ’āva’e Māti 1830, ’ua nene’ihia e 5 000 Buka a Moromona mātāmua, ’e i teie mahana, ’ua hau i te 180 mirioni buka tei nene’ihia i roto hau atu i te hānere reo.

Tē fa’a’ite pāpū nei te mau ’ā’amu ’e te mau ’ite ta’a ’ē o te Buka a Moromona ē, e ’ohipa temeio mau tōna taera’a mai. Noa atu rā i te reira, ’aita te mana o teie buka i niuhia i ni’a noa i tōna ’ā’amu fa’ahiahia, i ni’a ato’a rā i tāna parau poro’i pūai ’e te ’ite-’ore-hia nā mua atu, tei taui i te orara’a e rave rahi—tae noa atu i tō’u !

’Ua tai’o vau i te tā’āto’ara’a o te Buka a Moromona nō te taime mātāmua i te tau e pīahi ’āpī au nō te ha’api’ira’a ’evanelia (séminaire). Mai te au i te anira’a a tō’u mau ’orometua ha’api’i, ’ua ha’amata vau i te tai’o i te reira nā ni’a i te mau ’api ’ōmuara’a. Tē haamana’o noa nei ā vau i te fafaura’a e vai ra i roto i te mau ’api mātāmua o te buka : « ’A feruri i roto i tō [’outou] ’ā’au… ’e i muri iho… ’a ani i te Atua, [ma te fa’aro’o]… nā roto i te i’oa o te Mesia, e parau mau ānei teie buka. E ’o te tāmau noa i te rave i te reira… e roa’a ia rātou te ’itera’a pāpū nō te parau mau ’e te hanahana o te reira, nā roto i te mana o te Vārua Maita’i ».22

Ma te reira fafaura’a i roto i te ferurira’a, ma te ’imi māite ’ia ’ite hau atu nō ni’a i te parau mau o te reira, ’e i roto i te hō’ē vārua pure, ’ua tuatāpapa marū noa vau i te Buka a Moromona, ’a fa’aoti ai au i te mau ha’api’ira’a séminaire i fa’ata’ahia nō te hepetoma tāta’itahi. Te ha’amana’o nei au ē, mai te huru ē, nō nanahi noa nei, ’ua ha’amata te hō’ē mana’o māhanahana i te ’oru i roto i tō’u vārua ’e i te fa’a’ī i tō’u māfatu, ma te ha’amāramarama i tō’u hāro’aro’ara’a, ’e ma te haere noa i te rahi tōna au, mai tei fa’ata’ahia mai e Alama i roto i tāna ha’api’ira’a i te parau a te Atua i tōna mau ta’ata.23 I te pae hope’a, ’ua riro mai tāua mana’o ra ’ei ’itera’a tei hotu i roto i tō’u māfatu ’e ’ua riro ’ei niu nō tō’u ’itera’a pāpū nō te mau ’ohipa ’e te mau ha’api’ira’a faufa’a e ’itehia i roto i teie buka mo’a.

Nā roto i teie mau ’itera’a faufa’a rahi tō’u iho, ’ua riro mai te Buka a Moromona ’ei ’ōfa’i tihi tei pāturu i tō’u fa’aro’o ia Iesu Mesia ’e i tō’u ’itera’a pāpū nō te ha’api’ira’a tumu o tāna ’evanelia. ’Ua riro te reira ’ei hō’ē o te mau pou tei fa’a’ite pāpū mai iā’u i te tusia tāra’ehara hanahana a te Mesia. ’Ua riro mai te reira ’ei pāruru i te roara’a o tō’u orara’a i mua i te mau tāmatara’a a te ’enemi nō te ha’aparuparu i tō’u fa’aro’o ’e ’ia pūpuhi mai i te fē’a’a i roto i tō’u ferurira’a ’e ’ia hōro’a mai iā’u i te itoito nō te fa’a’ite ma te mata’u ’ore i tō’u ’itera’a pāpū nō te Fa’aora i tō te ao nei.

E au mau hoa here, ’ua tae mai tō’u ’itera’a pāpū nō te Buka a Moromona hō’ē rēni i muri i te hō’ē reni23 mai te hō’ē temeio i tō’u māfatu. Tae mai i teie mahana, tē tāmau noa nei teie ’itera’a pāpū i te tupu i te rahi, ’a tāmau noa ai au i te ’imi, ma te ’ā’au tae mau, ’ia hāro’aro’a maita’i a’e i te parau nā te Atua e vai nei i roto i teie buka fa’ahiahia.

I te feiā ato’a e fa’aro’o mai nei i tō’u reo i teie mahana, tē ani manihini nei au ia ’outou ’ia riro ’ei tuha’a nō te tae-nehenehe-ra’a mai o te Buka a Moromona i roto i tō ’outou iho orara’a. Tē fafau atu nei au ia ’outou ē, mai te mea, e tuatāpapa tāmau ’outou i tōna mau parau nā roto i te pure, e nehenehe ’outou e fāri’i i tōna mau ha’amaita’ira’a faufa’a i fafauhia i roto i tō ’outou orara’a. Tē ha’apāpū fa’ahou nei au i te fafaura’a e tāvevo nei i roto i tōna mau ’api : ’Oia ho’i, mai te mea ē, « e ui atu ’outou i te Atua, i te Metua mure ’ore ra, i te i’oa o Iesu Mesia ē, e ’ere ānei teie mau mea i te parau mau ; ’e ’ia ui atu ’outou ma te ’ā’au hina’aro mau, ma te mana’o pāpū, ’e ma te fa’aro’o i te Mesia », nāna ïa « e fa’a’ite mai i te parau mau ia ’outou, nā roto i te mana o te Vārua Maita’i ».25 E nehenehe tā’u e ha’apāpū atu ia ’outou ē, e hōro’a mai ’oia ia ’outou iho i te pāhonora’a, mai tāna i nā reira nō’u ’e nō vetahi ’ē atu e rave rahi ’ati a’e te ao nei. Te mea tā ’outou e ’ite, e riro ïa ’ei mea hanahana ’e te mo’a nō ’outou, mai te mau mea tei ’itehia e Iosepha Semita tei riro nōna iho, ’e mai tō te mau ’ite mātāmua ato’a, ’e nō te mau ta’ata ato’a tei ’imi ’ia fāri’i i te hō’ē ’itera’a pāpū nō te parauti’a ’e te parau mau o teie buka mo’a.

Tē fa’a’ite nei au i tō’u ’itera’a pāpū ē, te Buka a Moromona, o te parau ïa a te Atua. Tē fa’a’ite pāpū nei au ē, teie pāpā’a parau mo’a, « tē ha’apūai nei te reira i te mau parau ha’api’ira’a o te ’evanelia, tē vauvau mai nei i te fa’anahora’a nō te fa’aorara’a, ’e tē parau mai nei i te ta’ata e aha tē ti’a ia rātou ’ia rave e noa’a ai te hau i roto i teie orara’a ’e te fa’aorara’a mure ’ore i roto i te orara’a a muri a’e ».26 Tē fa’a’ite pāpū nei au ē, e mauha’a teie a te Atua nō te fa’atupu i te ha’aputuputura’a o Iseraela i tō tātou nei ’anotau, ’e nō te tauturu i te ta’ata ’ia ’ite i tāna tamaiti, ’o Iesu Mesia. Tē fa’a’ite pāpū nei au ē, tē ora nei te Atua ’e tē here nei ’oia ia tātou, ’e tāna tamaiti, ’o Iesu Mesia, ’o te Fa’aora ïa o te ao nei. ’E te parau nei au i teie mau mea i te i’oa mo’a o tō tātou Fatu, ’o Iesu Mesia, ’āmene.