Nu atât de singur
Damián își dorea ca toți membrii familiei lui să poată veni împreună la Biserică.
Damián s-a uitat prin rucsacul lui pentru a verifica dacă avea ceea ce îi trebuia. Haine pentru biserică? Da. Pantofi? Da. Cartea lui Mormon? Da. Și-a închis rucsacul, l-a pus pe umăr și s-a îndreptat spre ușă.
„Mama!”, a strigat Damián. „Mă duc la Abuela (bunica) și Abuelo (bunicul)!”
Mama împăturea prosoape. „Asigură-te că-ți ajuți bunicii.” S-a oprit pentru a-l îmbrățișa strâns pe Damián. „Știu că îți place să mergi la biserică împreună cu ei. Să ai o zi plăcută mâine.”
„Voi avea”, a spus Damián. Dar îmi doresc să poți veni și tu cu mine, s-a gândit el.
Damián a mers până la stația de autobuz. În fiecare sâmbătă, el mergea cu autobuzul prin orașul lui din Ecuador, la casa lui Abuela și Abuelo. El stătea peste noapte cu ei. Apoi, mergea la biserică cu ei a doua zi.
Duminică dimineață, Damián s-a îmbrăcat pentru biserică. Și-a încheiat cămașa. Și-a încălțat pantofii. Apoi, a mers la biserică cu Abuela și Abuelo.
Lui Damián îi plăcea la biserică. Îi plăcea să cânte cântece și să ia din împărtășanie. Îi plăcea și să-și vadă prietenii. Dar își dorea ca restul familiei lui să fie cu el.
În acea după-amiază, Damián, Abuela și Abuelo s-au dus la casa fratelui și surorii Ruiz. Urmau să aibă seară în cămin împreună. Abuela a adus o tartă pentru desert.
Lecția era despre Isus. Damián a colorat o imagine cu Isus în timp ce a ascultat lecția. „Isus înțelege tot ce simțim”, a spus fratele Ruiz. „Chiar și atunci când ne simțim triști.”
Damián s-a uitat la imaginea lui cu Isus. L-a bucurat că Isus știe ce simte.
După rugăciunea de încheiere, Abuela a spus: „Am adus tartă. Cine dorește?”.
„Eu!”, a spus Damián. Desertul cremos și dulce era preferatul lui Damián! Și Abuela făcea cea mai bună tartă.
După seara în cămin, Abuela a mers cu Damián spre stația de autobuz pentru ca el să poată merge acasă. Damián privea spre pământ.
„S-a întâmplat ceva?”, a întrebat Abuela.
Damián s-a încruntat. „Îmi doresc ca restul membrilor familiei mele să vină la biserică împreună cu noi.”
„Și eu”, a spus Abuela. Ea l-a îmbrățișat pe Damián. „Dar membrii familiei tale te iubesc atât de mult! Și la fel și Abuelo și cu mine și mulți alții!”
Autobuzul s-a oprit. Damián s-a așezat la fereastră și a făcut cu mâna către Abuela în timp ce autobuzul pleca.
Damián s-a gândit la ce i-a spus Abuela. S-a gândit la mama și la fratele și sora lui. Știa că îl iubesc atât de mult! Apoi, s-a gândit la învățătoarea lui de la Societatea Primară. Și la familia Ruiz. Și la Abuela și Abuelo. Ei, toți, îl iubeau de asemenea.
Cel mai important, Damián știa că Tatăl Ceresc și Isus îl iubeau. Și aceasta l-a făcut să nu se mai simtă atât de singur.
Ilustrații de Julissa Mora