Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 9: Faaore i te hapa a vetahi ê ma to tatou aau ato‘a


Pene 9

Faaore i te hapa a vetahi ê ma to tatou aau ato‘a

Ua faaue mai te Fatu ia tatou ia faaore i te hapa a vetahi ê ia faaore-ato‘a-hia ho‘i ta tatou mau hara e ia roaa te hau e te oaoa ia tatou.

No roto mai i te oraraa o Spencer W. Kimball

Ia haapii te peresideni Kimball no ni‘a i te titauraa i te faaoreraa hara, ua haapapû ato‘a oia i te parau tumu faufaa roa o te faaoreraa i te hara a vetahi ê. Ua ti‘aoro oia i te mau taata ato‘a ia rohi no te faatupu i te varua faaore hara, e ua faati‘a mai oia i teie ohipa i tupu:

« Te imi ra vau i te rave‘a no te faatitiaifaro i te hoê pe‘ape‘a i roto i te hoê paroita na’ina’i… i te mea e, e piti na taata ti‘araa maitai, e na taata arata‘i taata teie, ua paari roa raua i roto i te hoê pe‘ape‘a hau ore. Na te tahi mau mea taa ore i rotopu ia raua i faaatea ê roa ia raua ma te inoino rahi. A ma‘iri noa ai ho‘i te mahana, te hepetoma e te ava‘e, ua haere noa’toa te fifi i te aanoraa. Ua haamata ato‘a te utuafare o teie na taata i te ô i roto i teie pe‘ape‘a, e i te pae hopea, fatata te taato‘araa o te mau taata i roto i te paroita ua ô ato‘a i roto i te reira pe‘ape‘a. Ua parare te parau e ua tupu te inoino te tahi i te tahi, e ua riro te tihotiho parau mai te arero auahi ra te huru e tae roa’tu ua tupu te hoê amaha rahi i roto i te mau taata o taua oire ra. Ua tonohia vau i reira no te faatitiaifaro i taua ohipa ra… Ua tae atu vau i roto i taua oire pe‘ape‘a ra i te hora 6 i te ahiahi, i te po Sabati, e i taua ihoa taime ra, ua haamata vau i te paraparau i na taata pe‘ape‘a tumu.

« Ua rohi matou ! Ua taparu vau, e ua faaara e ua tatarahapa e ua faaitoito ! Mai te mea ra, aita hoe mea e nehenehe e taui ia raua. Na taata pe‘ape‘a toopiti ato‘a ra, ua papû maitai roa raua e, ua ti‘a raua e aita hoê mea e nehenehe e faataui i to raua mana‘o.

Te tere noa ra te hora—ua ma‘iri roa te hora ahuru ma piti i te pô, e mai te mea ra e, ua haamata ato‘a te mana‘o i te paruparu; Te vai noa ra te inoino e te iria. Aita e rave‘a e ore ai te etaeta. Area râ, ua tupu a‘e ra te reira. Ua iriti faahou a‘era vau i ta‘u buka fafau, e inaha, te vai noa nei i mua ia‘u. E rave rahi taime to‘u tai‘oraa i te reira i te mau matahiti i ma‘iri, e aita i hiti mai te hoê auraa taa ê. I teie râ pô, o te pahonoraa ïa. Ua riro te reira ei piiraa, ei ti‘aororaa, e ei aroraa, e mai te mea ra e, no ô roa mai te reira i te Fatu ra. Ua tai‘o vau i te [tuhaa 64] mai te irava 7, aita râ na taata pe‘ape‘a i tuu noa a‘e e tae roa’tu ta‘u tai‘oraa i te irava iva. I reira, ua ite a‘era vau ia raua i te tauiraa i te huru, te hitimahutaraa, te maereraa. Ua tano anei taua parau ? Te parau mai nei te Fatu ia tatou—ia tatou paato‘a—‘No reira, te parau atu nei au ia outou e, e mea ti‘a roa ia outou ia faaore outou te tahi i ta te tahi ra hapa.’

« E faaheporaa teie. Ua faaroo a‘e nei raua i te reira na mua a‘e nei. Ua faahiti raua i te reira i roto i te pure a te Fatu. Tera râ i teie nei:’… no te mea o oia o tei ore i faaore i te hapa a to’na ra taea‘e ua vai faahapahia oia i mua i te Fatu… ’

« I roto i to raua aau, te na ô ra paha raua e: ‘Na reira, e faaore au i ta’na hapa mai te mea e, e tatarahapa mai oia, e e ani mai ia faaorehia ta’na hara, tera râ, na’na e haere mai na mua.’ I reira te parau o te reni hopea e ta‘iri ai ia raua: ‘No te mea tei roto noa ia’na te hara rahi a‘e.’

« Eaha ? Te auraa ra, na‘u anei e faaore i te hapa noa’tu e, e faaea to‘eto‘e noa to‘u enemi e te tau‘a ore e te ino ? Aita hoê hape i roto i taua parau.

« Te vai nei tera mana‘o hape e, e titauhia i te taata tei faatupu i te hara ia tatarahapa e ia faahaehaa ia’na i raro i te repo hou a titauhia ai te faaoreraa hara. Oia mau roa, te taata tei faatupu i te ino, e mea ti‘a ïa ia’na ia faatitiaifaro i te reira, tera râ, no te taata tei faainohia, ua titauhia ia’na ia faaore i te hapa a te taata tei faatupu i te ino, ma te hi‘o ore i te huru o te tahi. I te tahi taime, e mea oaoa rahi na te taata ia ite i to’na enemi ia tuturi i raro e ia nee i ni‘a i te repo, tera râ, e ere te reira i te faanahoraa a te evanelia.

Ma te maere rahi, ua faaetaeta maira raua i to raua tino, ua faaroo maira, e ua feruri hohonu a‘era, e ua haamata ihora i te farii. Na teie irava e tae noa’tu i te tahi atu mau tai‘oraa, i tuu i to raua turi i raro. Hora piti i te tu‘iraa pô, teie e piti na enemi etaeta te aroha rima nei, te ataata nei e te faaore nei i te hapa e te ani nei i te faaoreraa hapa. Teie e piti na taata te tauahi papû nei. Ua riro taua hora ra ei hora mo‘a. Te mau inoino tahito, ua faaorehia ïa e ua haamo‘ehia, e ua riro faahou te enemi ei hoa. Aita hoê faahou e paraparau no ni‘a i te mau fifi. Ua hunahia te taato‘araa o te ino, e ua ponaohia te afata vairaa ivi maro, e ua ta‘uehia te taviri o te afata, e ua faati‘a-faahou-hia te hau ».1

I roto i te roaraa o ta’na tau faatereraa, ua faaitoito te peresideni Kimball i te mau melo o te Ekalesia ia faaore i te hapa: « Mai te mea e, te vai ra te tahi mau taa-ore-raa, a haamaramarama i te reira, a faaore i te hapa, e a haamo‘e i te reira, eiaha e vaiiho i te mau inoino tahito ia taui i to outou varua e ia faaino i te reira, e ia haamou i to outou here e to outou oraraa. A faanahonaho i to outou utuafare. A here te tahi i te tahi e a here i to outou mau taata tupu, to outou mau hoa, te mau taata e ora ra i piha‘i iho ia outou, i te mea e, ua horo‘a te Fatu i te reira mana i roto ia outou ».2

Te mau haapiiraa a Spencer W. Kimball

E mea ti‘a ia tatou ia faaore i te hapa ia faaore-ato‘a-hia mai ta tatou.

No te mea ho‘i e, e mea titau tuutuu-ore-hia te faaoreraa hapa no te farii i te ora mure, e feruri te taata e: Nahea e roaa ai ia‘u te faaoreraa hapa ? E ti‘a ‘oi‘oi noa mai te hoê o te mau rave‘a tumu, oia ho‘i: E faaore te hoê taata i te hapa ia faaore-ato‘a-hia mai ta’na.3

« Ia faaore ho‘i outou i ta vetahi ê ra hapa, e faaore ato‘a mai to outou Metua i te ao ra i ta outou:

« Ia ore râ outou ia faaore i ta vetahi ê ra hapa, e ore ato‘a to outou Metua e faaore mai i ta outou hapa » (Mataio 6:14–15).

E mea teimaha anei te reira ia rave ? Oia ïa. Aita te Fatu i fafau mai i te hoê haere‘a ohie, aita ho‘i Oia i horo‘a mai i te hoê evanelia ohie, aita ato‘a i horo‘a mai i te mau ture raro roa, aita ato‘a i te mau arata‘iraa haehaa. E mea teitei te hoo, tera râ, te tao‘a e roaa mai, e hoonaraa maitai ïa to ratou hoo. Te Fatu iho tei huri atu i te tahi paparia; Oia iho tei mamae i te ta‘iriraa e te faainoraa; ua mamae oia i te mau huru ino ato‘a, noa’tu râ i te reira, aita Oia i faahiti i te hoê noa a‘e parau faahapa. E teie Ta’na uiraa ia tatou paato‘a: « No reira, eaha to outou huru e au ai ? » E teie Ta’na pahonoraa ia tatou: « Mai to‘u nei ïa » (3 Nephi 27: 27).4

Ei faaoreraa hapa ta tatou ia vetahi no roto roa mai i te aau e ma te hope roa

Te faaueraa ia faaore i te hapa e te faautu‘araa e topa mai ia ore e haapa‘ohia te reira faaueraa, aita’tu ïa e faahitiraa hau atu i te maramarama i tei faahitihia i roto i te heheuraa no teie anotau i te peropheta Iosepha Semita:

« Ua imi ta‘u mau pĭpĭ, i mutaa ihora, i te rave‘a ia pari te tahi i te tahi e aita ho‘i ratou i faaore i ta te tahi ra hara i roto i to ratou ra mau aau; e no taua ino ra ratou i roohia’i i te ati e i faautu‘a-roa-hia’i ho‘i.

« No reira, te parau atu nei au ia outou e, e mea ti‘a roa ia outou ia faaore outou te tahi i ta te tahi ra hapa; no te mea o oia o tei ore i faaore i te hapa a to’na ra taea‘e ua vai faahapahia oia i mua i te Fatu; no te mea tei roto noa ia’na te hara rahi a‘e.

« E faaore au, o te Fatu, i te hara a ratou ta‘u i hinaaro i te faaore atu, ia outou râ ua titauhia’tu ra outou ia faaore i te hapa a te taata ato‘a » (PH&PF 64:8–10).

Ua au teie haapiiraa no tatou i teie mahana. E rave rahi taata, ia tupu ana‘e te faatitiaifaroraa e te tahi atu mau taata, e parau ratou e, e faaore râtou i te hapa, tera râ, e tape‘a noa ratou i te riri, e tamau noa i te pari i te tahi atu taata, e tamau noa ratou i te ti‘aturi ore i te aau parau-ti‘a o te tahi. E hara te reira, i te mea, ia oti ana‘e te faahauraa, e ia faahiti-ana‘e-hia te tatarahapa, e faaore te taata tata‘i tahi i te hapa a te tahi e te tahi e e haamo‘e roa i te reira, e e patu faahou i te ti‘aturiraa tei haamouhia e ia faatupu faahou i te auraa maitai.

Mai te mea ra e, ua faahiti te mau pĭpĭ, i mutaa ihora, i te mau parau no te faaoreraa hapa, e ua rave i te tahi mau faatitiaifaroraa i titauhia, e mea na ni‘a ê noa râ, « aita râ i faaore i te hapa a vetahi ê i roto i to ratou aau ». E ere te reira i te faaoreraa hapa, te tahi te reira huru o te haavarevare, o te haavare e o te rave‘a pi‘o. Mai tei faaitehia i roto i te pure a te Mesia ra, ia riro te faaoreraa hapa ei ohipa no roto roa mai i te aau e ia riro ato‘a ei tamâraa i te feruriraa o te hoê taata[a hi‘o Mataio 6:12; a hi‘o ato‘a i te mau irava 14–15]. Te faaoreraa hapa o te haamo‘eraa ïa. I roto i te hoê amaa, « ua imi te hoê vahine i te mau rave‘a » no te faahau i te pe‘ape‘a, ua faaite oia i te reira na roto i te hoho‘a e te parau, e ua faahiti roa i te mau parau o te faaoreraa i te hapa. I muri iho, ma te mata tu‘atu‘a, teie ta’na parau, « E faaore au i ta’na hara, tera râ, e au to‘u roro mai to te elephani te huru. Eita roa e mo‘ehia ia‘u ». Tera faahauraa ta’na i rave, aita ïa e faufaa, mea faufaa ore. Te vai noa ra te inoino i roto ia’na. Ta’na mau parau faahoaraa, e au ïa mai te fare hiro te huru, te mau mea ta’na i patu faahou, e au ïa mai te aihere te huru, e ua vai noa te mamae i roto ia’na e aita e hau to roto i te feruriraa. Te mea ino roa’tu, « ua vai faahapahia oia i mua i te Fatu », e tei roto noa ia’na te hara rahi a‘e, hau atu i tei roto i te taata ta’na e parau ra e, ua faaino ia’na.

Aita teie vahine riri i ite e, aita roa’tu oia i faaore i te hapa. Ua faahua faaore hapa noa oia. To’na noa vaha tei rahi, area te ohipa ra, aita roa ïa hoê noa a‘e mea i ravehia. I roto i te irava i faahiti i ni‘a nei, tera parau e i roto i to ratu aau, e auraa hohonu to’na. Ia riro ïa ei tamâraa i te feruriraa e i te mau mana‘o e i te oto. E mea faufaa ore te parau ana‘e.

« Inaha ho‘i, ia hopoi mai te taata ino i te mea horo‘a noa ra, ua na reira mai oia ma te nounou; no reira ua haapa‘ohia atura ïa na’na mai te mea e ua tape‘a-mau-hia e ana; no reira ua haapa‘ohia’tu ïa taua taata ra ei mea ino i mua i te Atua » (Moroni 7:8).

Teie ta Henry Ward Beecher i parau no ni‘a i taua mana‘o ra: « E nehenehe ta‘u e faaore i te hapa, eita râ ta‘u e nehenehe e haamo‘e, te tahi teie huru no te parau e, eita ta‘u e nehenehe e faaore i te hapa ».

Te hinaaro nei au e parau e, ia ore te hoê taata ia faaore i te mau hapa a to’na taea‘e ma to’na aau ato‘a aita e ti‘a ia’na ia amu i te oro‘a mo‘a.5

E vaiiho tatou na te Fatu e haava.

No te riroraa ei taata parau-ti‘a, e mea ti‘a ia tatou ia faaore i te hapa, e e na reira tatou ma te hi‘o ore e, ua tatarahapa anei to tatou enemi e aore râ aita, e aore râ, ua taui anei oia i to’na huru ma te aau tae mau, e aore râ, ua ani mai anei oia ia tatou ia faaore i ta’na hapa. E pee tatou i te hoho‘a e i te haapiiraa a te Fatu, tei na ô mai e: « … E mea ti‘a roa ia outou ia parau mai i roto i to outou mau aau e–e tuu atu i te Atua ia haavâ ia taua, e ia faautu‘a ia oe mai te au i ta oe mau ohipa ra » (PH&PF 64:11). Tera râ, e mea pinepine te taata i te ore e vaiiho na te Fatu e rave, no to ratou paha taiâ o te rahi roa te aroha o te Fatu, o te ore te Fatu e faaetaeta mai te au i te titauhia i roto i taua fifi ra.6

Te vai ra te tahi mau taata eita ta ratou e nehenehe e faaore i te hapa e aore râ, eita roa’tu ratou e faaore e e haamo‘e i te mau hara a vetahi ê; e ere râ i te reira ana‘e, e mea ino roa’tu te ohipa ta ratou e rave, inaha, e faaino tamau noa ratou i te taata hara. Ua farii au e rave rahi rata e e rave rahi niuniu na te mau taata o tei opua ma te tuutuu ore ia faatupu i te parau-ti‘a na roto i to ratou iho puai, e ua faariro i te reira ei haaraa na ratou ia faautu‘ahia ihoa te taata rave hara. Teie te parau a te hoê vahine, « Ia hurihia taua taata ra i rapae i te Ekalesia e ti‘a ai. Eita vau e faaea e tae roa’tu e ua ravehia te reira ». Te na ô ra te tahi e, « Eita ta‘u e nehenehe e faaea, mai te mea e, e vai noa mai â taua taata ra i roto i te Ekalesia » E te na ô faahou ra te tahi e: « Eita roa’tu vau e tomo i roto i tera fare pureraa mai te mea e, e faarii-noa-hia â taua taata ra ia tomo mai i roto. Te hinaaro nei au ia haavahia vau no to‘u ti‘araa melo ». Te vai ra hoê taata tei tere roa e rave rahi taime i Salt Lake City e tei papa‘i roa e rave rahi rata roroa no te pato‘i i te episekopo e i te peresideni tĭtĭ no te oreraa e ravehia te faatitiaifaroraa no te hoê taata, i ta’na parauraa, tei ofati i te ture a te Ekalesia.

No te mau taata e hinaaro nei e faaohipa i te ture na roto i to ratou iho puai, te tai‘o faahou atu nei matou i te parau papû a te Fatu: « … tei roto noa ia’na te hara rahia a‘e » (PH&PF 64:9). Te na ô faahou ra te heheuraa e: « E mea ti‘a roa ia outou ia parau mai i roto i to outou mau aau e–e tuu atu i te Atua ia haavâ ia taua, e ia faautu‘a ia oe mai te au i ta oe mau ohipa ra » (PH&PF 64:11). Mai te mea e, e faaitehia’tu i te feia faatere o te Ekalesia, te hara i itehia, eiaha te taata e haapa‘o faahou i te reira, e vaiiho râ i te reira hopoi‘a na te feia faatere o te Ekalesia e haapa‘o. Mai te mea e, e vaiihoa noa te feia faatere i taua hara ra, ua riro ïa te reira ei hopoi‘a teimaha na ratou, e haavâhia ratou no te reira.7

E haavâ te Fatu ia au i te faito ta tatou i faito ra. Mai te mea e, mea etaeta tatou, eiaha ïa tatou e ti‘aturi i te tahi atu huru faito maori râ, te faito etaeta. Mai te mea e, ua faaite tatou i te aroha i te feia tei hamani ino mai ia tatou, e faaite ato‘a mai oia i te aroha ia tatou i roto i to tatou mau hape. Mai te mea e, e aau faaore hara ore to tatou, e vaiiho ato‘a oia ia tatou ia vai noa na i roto i ta tatou mau hara.

Te faaite maitai ra te mau papa‘iraa mo‘a e, e faitohia te taata i te faito ta’na i faito i to’na ra taata tupu, area râ, te faitoraa i te hoê haavâraa, noa’tu e, ua papû maitai te reira, e ere ïa na te mau melo o te Ekalesia e rave i te reira, na te mau ti‘a faatere râ o te Ekalesia e o te fenua. Na te Fatu e rave i te haavâraa hopea…

E nehenehe te Fatu e haavâ i te taata ia au i to ratou mau mana‘o, e ia au ato‘a i ta ratou parau e i ta ratou ohipa, no te mea, ua ite oia i te mau mana‘o o to ratou aau; area te taata ra, aita ïa e ti‘a ia’na ia na reira. Te faaroo nei tatou i te parau a te taata, te ite nei tatou i te ohipa ta ratou e rave nei; no te mea râ e, eita tatou e nehenehe e ite i to ratou mana‘o e aore râ i ta ratou opuaraa, e mea pinepine tatou i te haavâ hape noa mai te mea e, e tamata tatou i te feruri mana‘o noa i te auraa e i te mau tumu i rave ai ratou i tera e tera ohipa, e i reira, a tuu atu ai tatou i ta tatou iho tatararaa.8

Noa’tu e e mea fifi, e nehenehe ta tatou e faaore i te hapa.

I roto i te parau no te varua faaore hapa, ua ui mai te hoê taea‘e maitai ia‘u, « Oia mau, tera ïa te mea e ti‘a ia rave, tera râ, nahea oe ia rave i te reira ? Eita anei te reira e titau i te hoê puai taa ê ? »

Na ô atura vau e, « Oia, tera râ, ua faauehia ia tatou ia riro ei taata puai taa ê. Na ô maira te Fatu, ‘Ia maitai roa ho‘i outou mai to outou Metua i te ao e maitai roa ra.’ (Mataio 5:48). E atua hou tatou, e te titau mai nei te Fatu ia maitai roa tatou ».

Na ô maira oia e, « Oia mau, ua faaore te Mesia i te hapa a te feia tei haamauiui ia’na, tera râ, ua hau atu oia i te taata noa nei ».

Teie ta‘u pahonoraa: « Tera râ, mea rahi roa te taata tei itehia e nehenehe ta ratou e rave i teie ohipa hanahana ».

Mai te mea ra e, e rave rahi te taata mai teie taea‘e maitai roa, te tape‘a noa nei â ratou i teie feruriraa e, te varua faaoreraa hapa… no te mau taata ana‘e ïa i roto i te mau papa‘iraa mo‘a e aore râ, no te mau taata i roto i te moemoea, eiaha râ no te mau taata i roto i te ao nei. E ere ïa mai te reira.9

Ua ite au i te hoê metua vahine apî tei pohe te tane. E mea veve roa taua utuafare ra, e e 2,000 tara ana‘e te moni paruru i aufauhia, tera râ, ua riro te reira mai te hoê tao‘a horo‘a no te ra‘i mai. Ua aufau ‘oi‘oi mai te Taiete i taua tino moni ra i muri a‘e i te haapapû-raa-hia te poheraa. Ua faaoti ihora taua metua vahine ra e, e haaputu oia i te reira moni no te mau taime fifi, e no reira, ua tuu atura i te reira i roto i te fare moni. Ua ite a‘era te tahi mau taata i taua tino moni haaputu ra, e ua haere maira te hoê fetii to’na e taparu ia’na ia horo‘a tarahu i taua 2,000 tara ia’na ra, i te hoê moni taime maitai roa.

Ua ma‘iri a‘era e rave rahi matahiti, e aita oia i farii i ta’na iho moni tumu e tae noa’tu i te moni taime apî. Ua ite a‘era oia e, te ape nei te taata i tarahu ia’na, e ia ani atura oia ia’na i taua moni ra, ua fafau maira te taata tarahu i te tahi mau fafauraa papû ore. I teie taime, te hinaaro nei oia i taua moni ra, e aita te reira e noaa mai.

Ua parau maira oia iau e, « E inoino rahi to‘u ia’na ! » Ua itehia te riri u‘ana i roto i ta’na parau, e i roto i to’na mata. Hoê taata tino itoito, e eia i te hoê vahine ivi e utuafare to’na ! « mea riri rahi na‘u o’na ! » ta’na ïa parau faahiti tamau noa. I muri iho, ua faati‘a’tu vau ia’na i te hoê aamu, e aamu ïa no te hoê taata tei faaore i te hapa a te taata tei taparahi pohe roa i to’na metua tane. Ua faaroo maite oia. Ua ite au e, ua putapû roa oia. E i te pae hopea, ua tahe to’na roimata, e ua muhumuhu maira oia e: « Mauruuru. Mauruuru maitai. E mea papû maitai e, o vau ato‘a, e mea ti‘a ato‘a ia‘u ia faaore i te hapa a to‘u enemi. I teie nei e tamâ vau i to‘u aau i te mau inoino ato‘a. Aita roa’tu vau e titau nei i te moni, te vaiiho nei râ vau i te taata tei hamani ino mai ia‘u i roto i te rima o te Fatu ».

E rave rahi hepetoma i muri mai, ua haere faahou mai oia e farerei ia‘u e ua fa‘i maira oia e, ua riro te mau hepetoma i ma‘iri ra ei mau hepetoma hau roa a‘e i te oaoa o to’na oraraa. Ua haatihia oia e te hoê hau apî e ua ti‘a ia’na ia pure no te taata hamani ino, e ia faaore i ta’na hapa, noa’tu e, aita hoê a‘e tara ta’na i faaho‘ihia mai.10

Ia faaore ana‘e tatou i te hapa a vetahi ê, te faati‘amâ ato‘a ra ïa tatou ia tatou i te riri e te inoino

No te aha te Fatu e ani ai ia outou ia here i to outou enemi e ia faaho‘i te ino i te maitai ? Ia roaa ia outou te haamaitairaa o te reira. Ia riri ana‘e outou i te hoê taata, eita te reira e faaino i te taata ta outou i riri rahi, mai te mea hoa râ e, tei te atea ê roa oia ia outou, e aita oia e farerei ia outou, tera râ, e faaino roa te riri e te inoino i to outou aau faaore hapa ore…

Penei a‘e paha ua farerei o Petero i te mau taata tei tamau noa i te faaino ia’na, e ua ui oia e:

« E te Fatu, ia tuatapapa tau taea‘e i te hamani ino mai ia‘u, ia hia a‘u faaoreraa’tu i ta’na hara ?…

E ua parau atura te Fatu:

« Aore au i parau atu ia oe e, ia hitu; ia hitu râ ahuru i te hituraa » (Mataio 18:21–22).

… Mai te mea e, ua tatarahapa ratou e ua tuturi no te ani mai i te faaoreraa hara, e nehenehe te rahiraa o tatou e faaore i te hapa, tera râ, ua titau mai te Fatu ia faaore tatou i te hapa noa’tu e, aita ratou i tatarahapa e aita ho‘i i ani mai ia tatou ia faaore i ta ratou hapa…

Ia papû maitai ia tatou e, e mea ti‘a ia tatou ia faaore i te hapa ma te haamăta‘u ore e ma te tahoo ore, no te mea, e rave te Fatu i te mea e titauhia no tatou… E faaino te inoino i te taata e tape‘a i te reira; na te reira e faaetaeta e faaiti e e faaino roa.11

E mea pinepine te faainoraa i te ravehia ma te ore te taata faaino e ite i te reira. Ua parau oia e aore râ ua rave oia i te hoê mea tei hape te feruriraa o te tahi atu mau taata, e aore râ, aita i taa-maitai-hia te auraa. Ua tape‘a maite te taata tei faainohia i te faaino i roto i to’na aau, ma te amui atu i te tahi mau mea o tei faarahi roa’tu i te auahi e o te faatano i te mau hopearaa o te reira. Penei a‘e teie paha te hoê o te mau tumu te Fatu i titau ai i te taata tei faainohia ia rave i te taahiraa matamua no te faatupu i te hau.

« E mai te mea e faahapa to taea‘e e aore râ, to tuahine ia oe na, e afai ïa oe ia’na ra, te tane e aore râ, te vahine, i te hoê vahi ei reira orua ana‘e; e mai te mea e fa‘i mai oia te tane e aore râ, te vahine e hau ïa orua i reira » (PH&PF 42:88).

E haapa‘o anei tatou i te reira faaueraa e aore râ, e faaea noa anei tatou i roto i to tatou inoino, ma te tia‘i ia ite mai to tatou taata faaino i te reira inoino to tatou, e ia faahaehaa mai i mua ia tatou ma te tatarahapa ? 12

E riro paha tatou i te riri i to tatou na metua, e aore râ, i te hoê orometua, e aore râ, i te episekopo, e i reira, haamo‘e atu ai ia tatou iho eiaha ia ite-faahou-hia mai, ma te morohi e te otohe i roto i te taero o te inoino e te riri u‘ana. Te ora noa ra te taata faainohia i to’na oraraa ma te ore roa’tu e ite mai i te ati o te taata riri, area te taata riri ra, te faaino noa ra ïa oia ia’na iho.

… Ia faaru‘e ana‘e tatou i te Ekalesia no te faaino noa i te feia faatere e aore râ, no te faaite i te mau mana‘o inoino, te faaino noa ïa tatou ia tatou iho.13

I roto i tera e tera ta‘iraa taa ê te tahi e te tahi o te riri u‘ana, o te inoino e o te tahoo e faaroo-pinepine-hia nei i teie mahana, ua riro ïa te nota mărû o te faaoreraa hapa mai te raau faaora ra te huru. E to’na maitai i ni‘a i te taata e faaore i te hapa, e ere ïa i te mea na’ina’i.

Ia faaore ana‘e tatou i te hapa a vetahi ê ra, e roaa te oaoa e te hau ia tatou.

Na roto i te faaururaa a te Fatu ra o Iesu Mesia, ua horo‘a mai o Paulo ia tatou i te rave‘a no te mau fifi o te oraraa nei, inaha, e titau taua mau fifi ra i te iteraa e te faaoreraa hapa. « Ia hamani maitai outou ia outou iho, ma te aau mărû aroha noa, ma te faaore ho‘i i te hara te tahi e te tahi, mai ta te Atua i faaore mai i ta outou i te Mesia ra » (Ephesia 4:32). Ahiri teie varua hamani maitai, te aau mărû aroha noa, te faaore i te hara te tahi e te tahi, e nehenehe e tuuhia i roto i te mau utuafare ato‘a, e mo‘e ê ïa te aau pipiri, te ti‘aturi ore, e te inoino, teie ho‘i te mau fifi e vavahi nei i te mau utuafare e rave rahi, e i reira ïa te taata e ora ai i roto i te hau.15

Ua riro te faaoreraa hapa ei rave‘a semeio no te faatupu i te au maite e te here i roto i te utuafare e aore râ, i roto i te paroita. Ia ore te reira, e vai ïa te tama‘iraa. Ia ore te haroaroaraa e te faaoreraa hapa, e tupu ïa te aroraa, apeehia mai e te oreraa e vai te au maite, e na te reira e faatupu mai i te haapa‘o ore i roto i te utuafare, i roto i te amaa e i roto i te paroita. Area te faaoreraa hapa ra, e faatupu te reira i te au maite i te varua o te evanelia, i te Varua o te Mesia. Te reira te varua te ti‘a ia tatou paato‘a ia titau, mai te mea e, e hinaaro tatou ia farii i te faaoreraa i ta tatou iho mau hara, e ia riro ei mea pora‘o ore i mua i te Atua.16

Pinepine te te‘ote‘o i te paruru i to tatou e‘a a riro mai ai ei ofa‘i turori no tatou. E ti‘a râ ia tatou tata‘i tahi ia ui ia tatou iho e: « Mea faufaa a‘e anei to oe te‘ote‘o i to oe hau ? »

Mea pinepine te hoê taata o te rave i te mau ohipa faahiahia i roto i te oraraa nei e i te horo‘a ato‘a mai i te mau mea maitai roa, e vaiiho oia i te teoteo ia faa‘ere ia’na i te haamaitairaa tao‘a rahi te ti‘a ia’na ia farii. E ahu tamau maite tatou i te ahu oto e te rehu auahi o te aau faaore hapa e te varua oto, ma te hinaaro tamau noa i te faahaehaa i te aau mai te telona i na reira ra[a hi‘o Luka 18:9–14], e ia ani i te Fatu ia tauturu mai ia tatou ia faaore i te hapa.17

Vaivai a‘e â te tahuti nei, e tamau noa ato‘a tatou i te ora e i te rave i te ohipa i rotopu i te feia hara; e vai tamau noa ato‘a â te ite ore o te taata nei, te faainoraa, e te haapeperaa i te feia mana‘o mărû. E mea pinepine te mau mana‘o maitai roa i te taaore-hia. E mea oaoa ia ite i te mau taata e rave rahi, i roto i to ratou aau maitai, tei faatitiaifaro i to ratou feruriraa, tei horomii i to ratou te‘ote‘o, tei faaore i te hapa no te mau mea ta ratou i mana‘o e, ua faainohia ratou. E rave rahi tei haere na te e‘a fifi, te mo‘emo‘e, te ati, i roto i te ino rahi hopea, e i te pae hopea, ua farii ratou i te faatitiaifaroraa, ua farii i to ratou mau hape, ua tamâ i te inoino i roto i to ratou aau, e ua farii faahou i te hau, taua hau ra o te ite-papû-hia ia ma‘iri ana‘e oia. I muri a‘e i te riri o te faaino, te inoino, e te faataa-ê-raa, ua tupu mai te mahanahana e te maramarama e te hau.18

E nehenehe e rave mai te reira. E nehenehe ta te taata ia haavî ia’na iho. E nehenehe e upootia, E nehenehe te taata e faaore i te hapa a te mau taata ato‘a tei faaino mai ia’na e ia tamau noa no te farii i te hau i roto i to’na oraraa nei e i roto i te ora mure ore i roto i te ao a muri a‘e.19

Mai te mea e, e imi tatou i te hau, ma te faaoti e, e faatupu i te taa-ê-raa—mai te mea e, e faaore tatou i te hapa e e haamo‘e roa i te reira ma to tatou aau ato‘a—mai te mea e, e tamâ tatou i te hara, te inoino e te faahapa i roto i to tatou aau hou a taora ai i te ofa‘i e aore râ, hou a pari ai i te tahi—mai te mea e, e faaore tatou i te mau faaino tei tano e aore râ, tei ore e tano, hou a titau ai tatou i te faaoreraa o ta tatou iho mau hara—mai te mea e, e aufau tatou i ta tatou iho mau tarahu, te mea rahi e aore râ, te mea iti, hou a faahepo ai tatou i tei tarahuhia e tatou—mai te mea e, e imi tatou i te rave‘a ia tatara i te raau rahi e haapô ra i to tatou mata hou a faaite ai tatou i te aihere rii i roto i te mata o vetahi ê—aue ïa te hanahana o teie nei ao ! E iti roa mai ïa te faataa-ê-raa te tane e te vahine; aita ïa e ite-faahou-hia te haavâraa i te fare haavâraa; e au ïa te oraraa utuafare mai tei te ra‘i ra te huru; e tere vitiviti ïa te paturaa o te basileia; e na taua hau ra tei hau ê i te ite o te taata nei [a hi‘o Philipi 4:7] e hopoi mai ia tatou paato‘a nei i te poupou e te oaoa tei ore « e ô i roto i te aau o te taata nei ». [A hi‘o 1 Korinetia 2:9].20

Ia haamaitai mai te Fatu ia tatou paato‘a ia ti‘a ia tatou ia tape‘a tamau noa i roto i to tatou aau i te varua tatarahapa e te faaore hara mau, e tae roa’tu i te taime e maitai roa ai tatou iho, ma te hi‘o tamau maite i te hanahana o te faateiteiraa e tia‘i mai ra i te feia haapa‘o papû.21

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa ai outou i te pene aore râ, a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu tautururaa, a hi‘o i te mau api v–xi.

  • A hi‘o faahou i te aamu i ni‘a i te mau api 108–11 No te aha e mea fifi roa i te tahi taime no te tahi mau taata ia faaore i te hapa a te tahi e te tahi ? Eaha te auraa o te mau parau ra « no te mea tei roto noa ia’na te hara rahi a‘e » (PH&PF 64:9) no outou ?

  • A hi‘o faahou Mataio 6:14–15, faahitihia e te peresideni Kimball i ni‘a i te mau api 111–12. I to outou mana‘oraa, no te aha e mea ti‘a ia tatou ia faaore i te hapa a vetahi ê no te farii i te faaoreraa hapa a te Fatu ?

  • Eaha te tahi mau huru e te tahi mau ohipa o te faaite mai e, ua faaore tatou i te hapa a vetahi ê ma te aau tae mau e hope roa ? (A hi‘o i te mau api 112–14). No te aha ia riro te faaoreraa hapa ei « ohipa no roto roa mai i te aau » ?

  • A hi‘o faahou i te tuhaa o te haamata i te api 114. Eaha te mau haapiiraa o te evanelia o te nehenehe e tauturu ia tatou ia farii ia vaiiho na te Fatu e haavâ ?

  • Ia tai‘o outou i te aamu o te metua vahine apî i ni‘a i te mau api 116–17, a imi eaha te mea i tape‘a ia’na, i te haamataraa, ia faaore i te hapa, e eaha te mea i faati‘a ia’na i te pae hopea ia faaore i te hapa. Nahea tatou ia upootia i ni‘a i te mau tafifiraa o te haape‘ape‘a i to tatou hinaaro e ta tatou tautooraa no te faaore i te hapa a vetahi ê ?

  • Eaha te tahi mau hopearaa i te pato‘iraa i te faaore i te hapa ? (A hi‘o i te mau api 117–18). Eaha te mau haamaitairaa tei fariihia e outou i to outou faaoreraa i te hapa a vetahi ê ? A feruri e nahea e ti‘a ai ia outou ia faaohipa i te varua faaoreraa hapa i roto i to outou mau auraa e te tahi atu mau taata.

Te mau papa‘iraa mo‘a: Mataio 5:43–48; Luka 6:36–38; Kolosa 3:12–15; PH&PF 82:23

Te mau nota

  1. Te Semeio no te Faaoreraa Hara (1969), 281–82

  2. The Teachings of Spencer W. Kimball, nene‘iraa a Edward L. Kimball (1982), 243

  3. Te Semeio no te Faaoreraa Hara, 261.

  4. I roto i te Conference Report, atopa. 1977, 71; or Ensign, novema. 1977, 48.

  5. Te Semeio no te Faaoreraa Hara, 262–64.

  6. Te Semeio no te Faaoreraa Hara, 283.

  7. Te Semeio no te Faaoreraa Hara, 264.

  8. Te Semeio no te Faaoreraa Hara, 267, 268.

  9. Te Semeio no te Faaoreraa Hara, 286–87.

  10. I roto i te Conference Report, atopa 1977, 68–69; e aore Ensign, novema. 1977, 46. Hi‘o ato‘a Te Semeio no te Faaoreraa Hara, 293–94.

  11. Te Semeio no te Faaoreraa Hara (1972), 191, 192.

  12. Te Semeio no te Faaoreraa Hara, 194, 195.

  13. « On Cheating Yourself », New Era, eperera 1972, 33, 34.

  14. Te Semeio no te Faaoreraa Hara, 266.

  15. Te Semeio no te Faaoreraa Hara, 298.

  16. Te Semeio no te Faaoreraa Hara, 275.

  17. Te Semeio no te Faaoreraa Hara, 297.

  18. I roto i te Conference Report, eperera 1955, 98.

  19. Te Semeio no te Faaoreraa Hara, 300.

  20. Faith Precedes the Miracle, 195–96.

  21. I roto i te Conference Report, atopa 1949, 134.

Hōho’a
President Kimball speaking

Ua a‘o mai te peresideni Kimball i te mau melo o te Ekalesia: «a faaore i te hapa, e a haamo‘e i te reira, eiaha e vaiiho i te mau inoino tahito ia taui i to outou varua e ia faaino i te reira, e ia haamou i to outou here e to outou oraraa ».

Hōho’a
Sermon on the Mount

Ua haapii mai Iesu Mesia e, «Ia faaore ho‘i outou i ta vetahi ê ra hapa, e faaore ato‘a mai to outou Metua i te ao ra i ta outou »(Mataio 6:14).

Hōho’a
mother and daughter hugging

« Ua riro te faaoreraa hapa ei rave‘a semeio no te faatupu i te au maite e te here i roto i te utuafare e aore râ, i roto i te paroita ».