Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 24: Te faaiteraa i te Evanelia


Pene 24

Te faaiteraa i te Evanelia

E ti‘a ia tatou ia haaro‘aro‘a to tatou taahiraa avae no te faaite te evanelia ia vetahi ê.

No roto mai i te oraraa o Spencer W. Kimball

I roto i te hoê tere i Quito, Ecuador, e melo oia no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo, tei roto o Elder Spencer W. Kimball i te fare tamaaraa no te hotera e te hoê pûpû e maha misionare apî. « Ua parau oia i te tahi atu mau taata e taure‘are‘a haviti mau to ratou tu‘ati fare tamaaraa e e riro oia ei hoê misionare maitai no te Ekalesia. Ua ani o Elder Kimball i te faraoa e te û na’na, e ua ani atu i te tu‘ati mai te mea e tamarii anei ta’na i te fare. ‘Hoê tamaiti’, ua pahono maira te tu‘ati. ‘e horo‘a te faraoa e te û ia’na te tino maitai,’ parau atura o Elder Kimball, ‘e mea hau atu to’na tino i te maitai mai te mea e faaamu oe ia’na i te maa ta teie nei feia apî e horo‘a.’ Ua hi‘o maere roa te tu‘ati. I muri iho ua haamaramarama atu o Elder Kimball e teie feia apî e mau misionare ïa o te haapii nei i te evanelia a Iesu Mesia. Ua faaite te tu‘ati i to’na anaanatae ia haapii te mau misionare ia’na ».1

Ua faahiti pinepine te peresideni Kimball i te faaueraa a te Faaora e ia afa‘ihia’tu te evanelia « e ati noa‘e te mau fenua ato‘a » (Mareko 16:15). Ua ani oia ia rahi atu â te mau misionare rave tamau, te feia apî tane ihoa râ e te mau tane e te mau vahine paari faaipoipohia, e ua faahaamana‘o oia i te mau melo ato‘a o te Ekalesia ia haa i roto i teie nei ohipa tei faataahia e to te ra‘i. Ua haapii oia e « to tatou hinaaro rahi, e to tatou piiraa rahi, o te afa‘iraa atu ïa i to te mau nunaa no teie nei ao te mori hinu no te maramarama no te turama i to ratou haere‘a mai roto atu i te pouri ta‘ota‘o e tae atu i te oaoa, te hau, e te mau haapiiraa mau no te evanelia ».2

Te mau haapiiraa a Spencer W. Kimball

Ua fafau te Fatu ia tatou i te mau haamaitairaa faahiahia ia faaite ana‘e tatou te evanelia

Te vai nei te hoê ohipa maere i te pae varua na roto i te raveraa i te ohipa misionare, na roto i te horo‘araa i te mau i‘oa o te feia e imi nei i te parau mau, na roto i te haereraa’tu na muri i te mau misionare ia horo‘a ana‘e ratou i te mau haapiiraa. E mea faahiahia e te hoona. E hoonahia te mau hora, te mau tautooraa, te maereraa e te mau mea ato‘a ia faaite ana‘e te hoê noa‘e varua i te tatarahapa e te faaroo e te hinaaro ia bapetizohia oia. A feruri na i to outou faahiahiaraa ia parau mai ana‘e ratou e, « Ia haere ana‘e mai outou i ô nei, e ia parauparau tatou no ni‘a i teie nei mau mea, e au ra e te haamana‘o nei au i te mau mea ta‘u i ite na mua’tu », aore râ, « Eita e nehenehe ia outou ia haere ê atu hou outou e parau mai ai ia matou i te mau mea ato‘a ta outou i ite no ni‘a i te Ekalesia tei faaho‘ihia mai ».3

E afa‘i mai te faaiteraa i te evanelia i te hau e te oaoa i roto i to tatou iho mau oraraa, e faarahi i to tatou iho mau aau e te mau varua no vetahi ê, e faarahi i to tatou iho faaroo, e haapuai i to tatou iho auraa e te Fatu, e e faarahi i to tatou iho iteraa no te mau haapiiraa mau o te evanelia.4

Ua fafau mai te Fatu ia tatou te mau haamaitairaa rahi mai te au i te huru no to tatou faaiteraa’tu te evanelia ia vetahi ê. E farii tatou i te tautururaa mai te tahi atu pae o te paruru ia tupu ana‘e te mau semeio varua. Ua parau te Fatu ia tatou e e faaore-‘oi‘oihia ta tatou mau hara ia afa‘i ana‘e mai tatou i te Mesia te mau varua e ia vai itoito noa tatou i te faaiteraa i te parau i to te ao nei, e e mea papû te imi nei tatou paato‘a i te tahi atu â tautururaa ia faaorehia ta tatou mau hara (A hi‘o PH&PF 84:61). I roto i te hoê o te mau papa‘iraa mo‘a misionare faahiahia roa‘e, te tuhaa 4 no te Parau Haapiraa e te mau Parau Fafau, ua parauhia tatou e mai te mea e tavini tatou i te Fatu i roto i te ohipa misionare « ma to [tatou] aau ato‘a, to [tatou] puai, to [tatou] mana‘o, to [tatou] itoito », i reira ïa tatou e « tia parau-ti‘a mai ai i mua i te aro o te Atua ia tae i te mahana hopea ra » (irava 2).

E ua parau faahou mai te Fatu e:

« E mai te mea e hope to orua pue mahana i te pororaa i te parau tatarahapa i teie nei mau taata, e ia arata‘i mai orua, i te hoê noa‘e varua taata ia‘u nei, aue ho‘i to orua oaoa rahi i piha‘i iho ia’na i roto i te basileia o to‘u Metua !

« E i teie nei, mai te mea ua rahi to orua oaoa i te varua taata hoe a‘e o tei arata‘ihia mai e orua ia‘u nei i roto i te basileia o to‘u Metua, eaha’tura â ïa te huru o to orua oaoa rahi ia rahi noa’tu â ta orua varua taata e arata‘i mai ia‘u nei ! (PH&PF 18:15-16).

Mai te mea e hope to te hoê taata pue mahana i te raveraa i te ohipa e i te arata‘i mai i te hoê noa‘e varua !Auê ïa oaoa e ! Te hoê noa‘e varua taata ! Auê ïa te faufaa rahi e !Ia horo‘a mai te Atua ia tatou teie huru here no te mau varua taata ! 5

Ua horo‘a te Fatu i te mau melo ato‘a o te Ekalesia te hopoi‘a ia tavini ei mau ve‘a Na’na

Ua hinaaro vau e ia haamau maite tatou i roto i te aau o te mau melo ato‘a o te Ekalesia te iteraa e mai te mea ua paari te hoê taata no te riro mai ei melo, ua paari ato‘a ïa oia i te riro ei misionare; aita oia i titauhia ia faataa-taaê-hia no taua piiraa ra. Tei te melo tata‘i tahi ra te titauraa e te piiraa ia afa‘i atu te evanelia i te feia i piha‘i iho ia’na. Te hinaaro nei matou i te mau tane ato‘a, te mau vahine ato‘a, e te mau tamarii ato‘a ia amo i ta ratou hopoi‘a tei faataahia ia ratou. E mea faufaa rahi roa te reira. No te mea teie te parau poro‘i a te evanelia: E farii tatou i te mau haamaitairaa na roto mai i te evanelia, e i muri iho e haere atu tatou e faaite i taua mau haamaitairaa ra ia vetahi ê.

I teie nei, e nunaa ohipa tatou; aita râ te Fatu i parau e, « Mai te mea e au ia oe, e feruri anei oe e poro i te evanelia ». Ua parau mai oia, « A tuu i te mau taata ato‘a ia haapii mai i ta’na iho ohipa » (PH&PF 107:99) e « Inaha… e mea tia roa i te taata ato‘a o tei faaarahia ra ia faaara’tu i to’na ra taata tupu » (PH&PF 88:81).

E ti‘a ia tatou ia haamana‘o e o te Atua to tatou turu i roto i teie nei ohipa. O oia to tatou tauturu. E iriti oia i te e‘a, no te mea ua horo‘a mai oia i te faaueraa.6

Aue ïa ohipa faahiahia e, e to‘u mau taea‘e e to‘u mau tuahine here tei riro ei mau hoa melo no te basileia o te Atua, ia ti‘aturihia e te Fatu no te tavini ei mau ve‘a no Ta’na parau i to tatou mau taea‘e e to tatou mau tuahine e ere te melo no te Ekalesia. A mana‘o na tatou no te hoê noa taime poto e ua huri te mau ti‘araa–e e ere outou te hoê melo no te Ekalesia e e to outou râ hoa melo ore i teie nei e Feia Mo‘a ïa oia i te mau Mahana Hopea nei. E hinaaro anei outou e ia faaite mai oia ia outou te evanelia ? E oaoa anei outou i te mau parau mau apî ta outou i haapii mai ? E rahi anei to outou here e to outou faatura no te hoa o tei faaite ia outou i teie nei mau parau mau ? Oia ïa, te pahonoraa i te taato‘araa o teie nei mau uiraa e: E ïa ! 7

E te mau taea‘e e te mau tuahine e, te uiui nei au e mai te mea te rave nei tatou i te mau mea ato‘a e nehenehe ia tatou i te rave. Ua rahi roa anei to tatou ti‘aturiraa ia tatou iho i roto i ta tatou ohipa haapiiraa i te evanelia ia vetahi ê ? Ua ineine anei tatou i te haaroaroa i to tatou taahiraa avae ? No te faaano i to tatou orama ? 8

Tei teie nei e i ô nei te mahana no te afa‘iraa’tu te evanelia i te tahi atu â mau vahi e te tahi atu â mau taata. E ti‘a ia tatou ia feruri no ni‘a i ta tatou titauraa ia faaite i te parau poro‘i eiaha râ ia haapa‘o noa i te taime e au ai ia tatou. E mea varavara te mau piiraa a te Fatu ia tae mai i te taime au maitai. Tei ô nei râ te taime ia riro ana‘e te tusia ei tuhaa hau atu i te faufaa rahi i roto i te Ekalesia. E ti‘a ia tatou ia faarahi i to tatou paieti ia nehenehe ia tatou ia rave i te ohipa ta te Fatu i horo‘a ia tatou ia rave… Teie te mau parau hopea a te Fatu i Ta’na mau Aposetolo hou noa‘e i to’na Ho‘iraa’tu i te ra‘i,: « E haere outou e ati noa‘e te mau fenua ato‘a, e faaite haere i te evanelia i te taata ato‘a.

« O te faaroo e ua bapetizohia, e ora ïa; area o te ore e faaroo ra, e faahapahia ïa » (Mareko 16:15-16).

Eita e ti‘a ia tatou ia paruparu aore râ ia rohirohi i roto i te ohipa maitai. E ti‘a ia tatou ia haaroaroa i to tatou taahiraa avae. E ere ana‘e to tatou iho maitai mure ore o te fifi, te maitai mure ore ato‘a ra o to tatou mau taea‘e e mau tuahine e rave rahi e ere i te melo i teie nei, no teie Ekalesia mau. Te faahiahia nei au i te mau parau a te peropheta ra Iosepha Semita i roto i te hoê rata ta’na i haapono i to te Ekalesia mai Nauvoo mai i te 6 no tetepa 1842: « E ere anei i te mea tia ia tatou ia haere â i roto i te hoe ohipa rahi roa mai teie te huru ? A haere i mua… A rohi…a haere â, e tae noa’tu i te taime e upooti‘a’i ra ! » (PH&PF 128:22).9

E nehenehe ta tatou e tauturu ia vetahi ê ia farii i te evanelia tei faaho‘ihia mai na roto i to tatou hi‘oraa e tautooraa parau-ti‘a

Te ohipa melo-misionare o te taviri ïa no te tupuraa o te Ekalesia i te mau mahana i mua nei.10

Ua ite au e ua tuu te Fatu na roto i te hoê raveraa ohie i roto i to tatou hoa e te feia ta tatou i matau e rave rahi mau taata tei ineine i te tomo atu i roto i ta’na Ekalesia. Te ani nei matou e ia ite outou na roto i te pure i taua mau taata ra e ia ani i muri iho i te Fatu ia tauturu ia outou ia faaite atu ia ratou te evanelia.11

E mea maramarama maitai ia tatou e e ti‘a ia tatou ia riro ei mau hoa maitai no to tatou mau taata tupu hou e nehenehe ai ia tatou ia faaara au maitai ia ratou. E ti‘a i to tatou mau taata tupu ia ite i to tatou hoaraa mau e to tatou farii maitairaa ia ratou. Te hinaaro nei matou e ia ani te mau melo i te mau taata tupu, eiaha râ e tama‘i aore râ e faari‘ari‘a ia ratou.12

E parau mau te evanelia. Na roto i te tuatapaparaa e te oraraa i ta’na mau ture e te imiraa i te tautururaa a te Varua Maitai, e nehenehe i te taata e imi mau nei ia ite no’na iho e e parau mau te reira. Eaha’tu ai ïa i te ohie ia taa e ia farii mai te mea e nehenehe ato‘a i te taata e imi nei i te parau mau ia ite i te faaohiparaa o te mau ture o te evanelia i roto i te oraraa o te tahi atu feia faaroo. Aita’tu e taviniraa rahi atu a‘e e nehenehe e horo‘ahia i te piiraa misionare o teie nei Ekalesia maori râ te riroraa ei hi‘oraa maitai no te mau maitai Keresetiano i roto i to tatou mau oraraa.13

Ua riro te mau melo parau-ti‘a, o te ora nei i te evanelia na roto i te hi‘oraa maitai e na roto ato‘a i te haapiiraa ei parau faati‘ani maitai roa‘e no te Ekalesia.

Te mea e ti‘a i te melo tata‘i tahi ia rave, na roto i te hi‘oraa maitai e te faaiteraa i te iteraa papû, o te faaiteraa ïa i te mau melo ore te oaoa no te oraraa e te iteraa i te evanelia e na roto i te reira te afa‘iraa’tu ia ratou i te faito e e farii ai ratou i te haapiiraa mau.15

Te fâ mau no te pororaa manuia ia rave ïa te mau melo i te maimiraa e ia haapii ïa te mau misionare rave tamau… Ia rave ana‘e te mau melo i te maimiraa e anaanatae ïa ratou i te faahoaraa, e iti mai ïa te feia e imi nei i te parau mau i te mo‘e hou te bapetizoraa, e o ratou tei bapetizohia e faaea itoito noa mai ïa ratou.16

Ta tatou fâ o te ite-‘oi‘oi-raa ïa i te mau tamarii a to tatou Metua tei ineine i te pae varua no te haere tia’tu i te bapetizoraa i roto i te basileia. Te hoê o te mau rave‘a maitai roa‘e no te ite o te faaite-‘oi‘oi-raa’tu ïa to outou mau hoa, fetii, taata tupu, e te feia ta outou i matau i te mau misionare rave tamau.17

Te mo‘ehia ra ia tatou i te tahi mau taime e e mea maitai a‘e ia faatupu i te tahi arepurepu i roto i te auraa e te hoê hoa eiaha râ ia faaere ia’na i te ora mure ore ma te faaea mamû noa.18

Eiaha e tia‘i no te faahoaraa roa e te taime papû e te taime maitai roa ra. Te mea e ti‘a ia outou ia rave o te iteraa ïa mai te mea o ratou tei ma‘itihia. « E faaroo to‘u nei feia i ma‘itihia ra i to‘u re‘o ma te faaetaeta ore i to ratou ra mau aau » (PH&PF 29:7). Mai te mea e faaroo ratou e e matara to ratou aau i te evanelia, e iteahia ihoa i te reira iho taime. Mai te mea aita ratou e faaroo e ua etaeta to ratou mau aau e te ti‘aturi ore e te mau mana‘o pato‘i, aita ïa ratou i ineine. I roto i teie nei huru, a tamau noa ïa i te here ia ratou e i te faahoa ia ratou e a tia‘i i te taime i mua no te ite mai te mea ua ineine ratou. Eita outou e ere i to ratou hoaraa. E e faatura noa â ratou ia outou.

Oia mau, te vai nei te mau taime e paruparu te mana‘o, aita râ hoê a‘e mea e mo‘e. Aita roa te hoê taata e ere i te hoê hoa no te mea noa aita oia e hinaaro i te tamau i te farerei i te mau misionare. E nehenehe te melo e tamau noa te faahoaraa ma te ore e riro e haafifi i to’na hoaraa aore râ te hoaraa taaê e taua utuafare ra. I te tahi mau taime ua titauhia te tahi atu â taime no te tahi mau taata ia haere mai i roto i te Ekalesia hau atu i te tahi atu mau taata. E ti‘a i te melo ia tamau noa i te faahoa e ia tamata faahou i te tahi atu taime no te faafariu. Eiaha e haaparuparu te mana‘o no te hoê noa mauraa o te tereraa o te ohipa. Te vai nei e rave rahi mau hanere aamu no ni‘a i te faufaa no te tape‘a maiteraa i roto i te ohipa misionare.19

Te vai nei i roto i te ohipa misionare te faahoaraa tamau e te here i te feia faafariu apî-hia e te mau melo paruparu

Ia bapetizo ana‘e tatou i te tahi taata e hara ïa ia vaiiho ia’na ia hee noa’tu i rapae au i te Ekalesia e i rapae au i te evanelia no te mea ua ere oia i te faahoaraa. Te faahoaraa o te hoê ïa hopoi‘a faufaa rahi roa. E ti‘a ia tatou ia faahoa i te mau taata ato‘a e tomo mai nei i roto i te Ekalesia. Tera te tumu ua hinaaro matou i te mau melo ia rave i te ohipa misionare e ia titau i te tautururaa no ô mai i te mau misionare. Te hinaaro nei matou i te mau taata… ia haere atu e rave i teie nei ohipa no te mea e mau taata tupu noa â ratou i muri a‘e i te bapetizoraa o te hoê taata. E nehenehe noa â ia ratou ia faahoa ia ratou, e nehenehe noa â ia ratou ia haere e tii ia ratou e ia afa‘i atu ia ratou i te pureraa autahu‘araa; e nehenehe noa â ia ratou ia faaitoito e ia tauturu ia ratou i roto i ta ratou mau pureraa pô utuafare e te tahi atu mau ohipa.20

Eita e nehenehe ia matou ia ore e haapuai i te hinaaro ia rave i te ohipa misionare i roto i te faanahoraa e e faatitiaifaroraa a te autahu‘araa ia faahoahia te mau taata e imi nei i te parau mau e ia faahaerehia’tu ratou i roto i te mau faanahoraa a te Ekalesia ia nehenehe ia ratou ia itoito ‘oi‘oi mai e ia riro mai ei mau melo haapa‘o maitai. No reira, teie te tahi atu rave‘a e nehenehe ai i te mau melo ato‘a no te Ekalesia ia rave itoito noa e te tamau i te ohipa misionare–na roto i te faahoaraa, te faauraa’tu, te faaitoitoraa i te mau melo apî o te Ekalesia.21

E mea faufaa rahi roa ia faataa-vitiviti-hia te feia tei bapetizohia ei mau melo faafariu ei mau taea‘e hahaere o te faahoa ia ratou na roto i te haapa‘o maitairaa’tu ia ratou. E ti‘a i teie nei mau taea‘e hahaere, i raro a‘e i te faatereraa a to ratou taata faatere no te autahu‘araa, ia hi‘o e e horo‘ahia i te mau taata faafariu paari ato‘a te tahi mau ohipa o te faaanaanatae ia ratou e te hoê ato‘a rave‘a e faaitoitoraa no te faarahi i to ratou ite no te evanelia. E ti‘a ia ratou ia tauturuhia i te haamauraa i te mau auraa sotiare e te mau melo no te Ekalesia ia ore ratou e faaea noa o ratou ana‘e a; ai ratou i to ratou oraraa ei Feia Mo‘a itoito i te mau Mahana Hopea nei.22

E mea anaanatae e e mea oaoa ia hi‘o… i te Feia Mo‘a ia tauahi e ia tauturu e ia pure no te mau taata o te tomo mai nei i roto i te basileia o to tatou ra Fatu i te mau mahana ato‘a. A tamau noa i te haere atu e tauturu te tahi e te tahi—e te tahi atu â mau taata e rave rahi o te tomo mai i roto i te Ekalesia. A farii poupou atu ia ratou e a here e a faahoa atu ia ratou.23

Ta tatou hopoi‘a ei mau taea‘e e e mau tuahine i roto i te Ekalesia o te tautururaa ïa ia ratou tei mo‘e i te imiraa i to ratou e‘a, e te tautururaa ïa ia ratou tei ere i te tao‘a faufaa rahi ia ite faahou ratou i ta ratou tao‘a rahi. Te haapii maramarama mai nei te mau papa‘iraa mo‘a ia tatou e e titauraa na te melo tata‘i tahi ia haapuai i to’na mau hoa melo.

Na roto i te here e te maramarama ato‘a ua haapapû mai te Faaora i te reira a parau ai oia ia Petero, « E ia faafariuhia mai oe ra, a faaitoito i to mau taea‘e » (Luka 22:32). Te hinaaro nei au e parau ato‘a’tu ia outou e: Ia faafariuhia mai outou ra, a faaitoito i to outou mau taea‘e e mau tuahine. E rave rahi e poia nei, i te tahi mau taime ma te ite ore i te tumu no to ratou poia. Te vai nei te mau parau mau varua e te mau ture o te nehenehe e riro ei niu papû no to ratou mau oraraa, e oraraa paruruhia no to ratou mau varua, e hau no to ratou mau aau e feruriraa mai te mea e faahaere tatou i ta tatou mau pure e to tatou mana‘ona‘oraa ia ratou ra…

Te vai nei paha te tahi o te parau mai e, « Ahani, ua ite matou te hoê tane aore râ te hoê vahine o te ore roa e puta to’na aau ». Oia ïa e nehenehe ia’na ia putapuhia. E nehenehe ia’na ia haamaitaihia e ia tauturuhia ! Teie te fafauraa a te papa‘iraa mo‘a. Te parau nei, « E ore roa te aroha e mou » (1 Korinetia 13:8). E ore roa ! Mai te mea e faaohipa-maoro-hia e ore roa te aroha e ma‘iri i te faatupu i ta’na semeio i roto anei i te taata tata‘i tahi, i roto anei ia tatou, i roto ia taua toopiti, aore râ i roto i te mau taata e haati nei i te taata.

… Te ti‘aturi nei au e aita roa te hoê taata e ore e nehenehe e faafariuhia–e parau paha vau e faaitoito-faahou-hia–mai te mea e rave te taata tano i te raveraa tano i te taime tano na roto i te rave‘a tano e na roto i te varua tano. Ua ite au e e tauturu mai te mau haamaitairaa a to tatou Metua i te Ao ra i ta tatou mau tautooraa mai te mea e faaineine tatou ia tatou iho, e mai te mea e ora tatou i te mau ture no te evanelia ma te oaoa, e mai te mea e imi tatou i te tautururaa a to tatou Metua i te ao ra…

Ia fariu te mau taea‘e hahaere no te pŭpŭ autahu‘araa, te mau tuahine hahaere no te Sotaiete Tauturu, te mau tane e te mau vahine, te mau metua e te mau tamarii, e te mau melo i te mau vahi ato‘a o te here nei i te Fatu e te hinaaro nei i te rave i to’na mana‘o, na roto i te here e te faaururaa e ia rave i te mau ohipa maitai tei titauhia no te tauturu i te feia i roto i te fifi. Eita te mau taime poto no te anaanataeraa e te oaoa rahi e faatupu i te mau fâ i hinaarohia. E nehenehe râ ta tatou mau fâ i hinaarohia e noaahia, e e tae pinepine mai te reira na roto i te rave‘a i ore roa i mana‘ohia e tatou, mai te mea e faarahi tatou na roto i te pure i ta tatou mau tautooraa. Eita te mau haamaitairaa ana‘e a te Fatu e tae mai i roto i to tatou mau oraraa e te mau oraraa o te tahi atu mau taata, e piri atu ato‘a râ tatou i te Fatu e e ite tatou ia parahi ana‘e To’na here e To’na varua.24

E ti‘a i te mau metua ia tauturu i ta ratou mau tamarii ia faaineine no te ohipa misionare rave tamau.

Te hinaaro nei matou ia haere rahi mai â te feia apî no te Ekalesia no te faito matahiti misionare hau atu i te mau numera o teie nei taime ia nehenehe ia ratou ia rave i ta ratou hopoi‘a, ta ratou titauraa e ta ratou haamaitairaa ei mau tavini o te Fatu i roto i te ohipa misionare. Aue ïa to tatou e to ratou puai ia faaineine ana‘e te feia apî tane ato‘a ia ratou no te ohipa a te Fatu ! 25

Ia ani ana‘e vau no te tahi atu â mau misionare, aita vau e ani nei ia rahi atu â te mau misionare aita e iteraa papû aore râ aita i ti‘amâ. Te ani nei au e ia haamata ‘oi‘oi tatou e ia faaineine maitai a‘e tatou i ta tatou mau misionare i roto i te mau amaa ato‘a e te mau paroita ato‘a o te ao nei. Teie te tahi atu titauraa—ia taa maite te feia apî e e haamaitairaa rahi ia haere i te misioni e e ti‘a ia ratou ia maitai i te pae tino, ia maitai i te pae feruriraa, ia maitai i te pae varua, e « aore ho‘i e tia i te Atua ia hi‘o noa’tu i te hara ma te faati‘a e hoê iti a‘e ». [Alama 45:16].

Te ani nei au i te mau misionare o tei haapii maitaihia e tei faaineinehia na roto i te utuafare e te mau faanahonahoraa a te Ekalesia, e o te haere atu i te misioni ma te hinaaro rahi. Te ani nei au… e ia faaineine maitai atu â tatou i te mau feia apî e faaineine nei ei misionare, i to ratou apî-roa-raa ra, roa atu â, ia nehenehe ia ratou tata‘i tahi ia tia‘i i ta’na misioni ma te oaoa rahi.26

E ti‘a ia tatou ia feruri na roto i te mau numera rahi. E ti‘a ia tatou ia faaineine maitai a‘e i ta tatou mau misionare, eiaha noa i te pae o te reo i te pae ato‘a ra o te papa‘iraa mo‘a e i ni‘a’tu i te mau mea ato‘a te hoê iteraa papû e te hoê auahi ura o te tuu i te puai i roto i ta ratou mau parau.27

A tono i ta outou mau tamaroa i te misioni. Te minuti i fanauhia mai ai ratou, e haamata i te haapii ia ratou. E faaroo ratou i ta outou mau pure, i te pô e i te po‘ipo‘i. E faaroo ratou ia outou ia pure i te Fatu no te tauturu ia iriti i te mau uputa no te mau nunaa ato‘a. E faaroo ratou i te parau no te ohipa misionare. E faaroo ratou ia outou ia pure no to outou mau episekopo e to outou mau peresideni misioni e te tahi atu mau taata o te tavini nei ia outou, e e tupu mărû noa’tu ai te reira mau mea i roto ia ratou.28

Fatata i te mau taime ato‘a e ite au i te hoê tamarii rii tamaroa, e parau vau, « E riro oe e misionare faahiahia, e ere anei ? » E tanu outou i roto i to’na feruriraa te hoê huero. Mai te tanuraa i te mau raau hotu e te tahi atu mau tumu raau. E tupu te reira e e tupu noa, e mai te mea e parauparau te hoê metua tane e te hoê metua vahine i ta raua nau tamaroa… no te haereraa i te misioni—i to ratou aruaruraa, fatata roa—e tupu taua huero iti ra e e tupu noa i te rahi.29

E mea maitai ia haamata te mau metua i te faaineine ‘oi‘oi i ta ratou mau tamaroa i te haaputu i te moni i te omua-roa-raa o to ratou mau oraraa. A vaiiho ia noaa ia ratou te varua no te haaputu i ta ratou moni. A vaiiho ia noaa ato‘a ia ratou te varua no te tuatapapa e no te pure no ni‘a i te evanelia, ia ite ratou no ratou iho nahea te evanelia e ohipa ai i roto i to ratou iho mau oraraa e te oraraa o te feia e haati nei ia ratou. Ia noaa ia ratou te varua no te taviniraa a paari noa’i ratou e te tautururaa i te tahi atu mau taata ia tuatapapa i te mau oaoa no te parau poro‘i a te evanelia i roto i to ratou mau oraraa. Ia faaohipa ratou i ta ratou mau piha haapiiraa evanelia e te mau ohipa i roto i taua mau piha haapiira evanelia ei faaineineraa no te titauraa i te ite i te pae varua faufaa rahi no ratou e no vetahi ê. Ia faaineine ratou ma te tape‘a-mâ-raa i to ratou mau oraraa e ia vai ti‘amâ ratou e ia hinaaro ratou ma to ratou aau ato‘a ia tauturu i te Fatu no te afa‘i atu te evanelia i te feia tei ineine i te farii i te reira.30

Te ti‘aturi nei au e e faatere te mau utuafare ato‘a i te pureraa pô utuafare i te mau pô monire ato‘a ma te faaea ore. E riro ïa te ohipa misionare te hoê o te mau tumu parau puai o te tuatapapahia i roto i te pureraa pô utuafare. E rave te metua tane e te metua vahine e te mau tamarii i to ratou taime no te pûpû i te mau pure o te faatumuhia i ni‘a i teie nei tuhaa faufaa rahi—ia iritihia te mau uputa o te mau nunaa ia tatou e te piti, ia anaanatae te mau misionare, te feia apî tane e tamahine o te Ekalesia i te faaî i taua mau misioni ra e i te afa‘i mai i te mau taata i roto i te Ekalesia.31

Te hinaaro nei te Ekalesia i te mau tane e te mau vahine faaipoipohia ia tavini ei mau misionare.

Mai te mea e faati‘a te ea e te tahi atu mau ohipa, e nehenehe ta te mau metua e tia‘i i te mahana e nehenehe ato‘a’i ia ratou ia tavini i te hoê misioni.32

Ua mo‘ehia ia tatou, tatou te feia paari, tei tatuhaahia e tei ite i te hoê vahi ohie no te haere atu e ta tatou mau tauhaa puhaparaa e te tahi atu mau ohiparaa ta tatou. Ua ite tatou i te hoê rave‘a ohie no te haamaha i to outou iho mau mana‘o e no to tatou iho mau feruriraa e e ti‘a i te ohipa ia tamau noa–e tono ïa tatou i ta tatou mau tamaroa, o ta tatou ïa e parau nei.

E hopoi‘a teie na tatou paato‘a. Aita te taato‘araa o tatou e nehenehe e rave i te reira, tera râ e rave rahi e, e rave rahi o tatou e nehenehe ia na reira.33

E nehenehe ia matou ia faaohipa e rave rahi hanere tane e vahine faaipoipo, te feia paari mai te tahi o outou, ua paari to outou mau utuafare, tei faatuhaahia i roto i ta ratou mau ohipa, o te nehenehe e haere… e haapii i te evanelia. E nehenehe ta matou e faaohipa e rave rahi hanere mau tane e vahine faaipoipo. A haere noa outou e parau i to outou episekopo—e tera noa te mea e ti‘a ia outou ia rave. A parau atu ia’na e, « Ua ineine maua i te haere, mai te mea e nehenehe ta oe e faaohipa ia maua ». I to‘u feruriraa e farii paha outou i te hoê piiraa.34

Teie te ohipa a te Fatu. Te rave nei tatou i ta’na ohipa. Ua faaue taaê oia ia tatou, e aita tatou i matauhia i rotopu i te mau taata e rave rahi no te ao nei. Ua tae te taime no te tatua i to tatou nei mau tauupu e ia haere i mua ma te paieti apî no teie nei ohipa rahi. Ua fafau tatou, o outou e o vau nei, ia rave i te reira. Ia parau paato‘a ana‘e tatou mai taua taure‘are‘a, tei itehia i roto i te hiero i piha‘iho i to’na na metua mana‘o pe‘ape‘a, i te parahiraa i rotopu i te mau orometua, « Ia haapa‘o vau i ta tau metua e tia‘i ». [Luka 2:49].35

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa‘i outou i te pene aore râ a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu tautururaa, a hi‘o i te mau api v–xi.

  • Nahea te ohipa misionare e riro ai « ei ohipa maere i te pae varua » ? (api 312). I faaite ana‘e tatou i te evanelia, « eaha ïa te mau ohipa « faahiahia e te hoona » ta tatou e nehenehe e farii ? (No te hoê hi‘oraa, a hi‘o i te aamu i te api 311).

  • A tai‘o faahou i te mau api 312–14 ma te imi i te mau haamaitairaa ta tatou e farii ia faaite ana‘e tatou i te evanelia. Eaha te taime i ite ai outou i te hoê o teie nei mau haamaitairaa ?

  • A tai‘o i te taato‘araa o te paratarafa maha i te api 314. I to outou feruriraa, eaha te auraa no te parau « ia faaroa i to tatou taahiraa avae » e « a faaano i to tatou orama » ? Nahea ta tatou e nehenehe ai ia pee i teie nei a‘oraa i roto i te ohipa misionare ?

  • A tai‘o faahou i te tuhaa o te haamata i te api 316. A feruri aore râ a tuatapapa i te a‘oraa taaê ta outou i ite no ni‘a i te faaiteraa i te evanelia i te utuafare e i te mau hoa. Ei hi‘oraa: a) Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te « faaineine i to tatou mau taata tupu » ? (b) Nahea tatou e nehenehe ai e riro ei « faati‘aniraa » no te Ekalesia ? (c) Eaha te tahi o te mau fifi e tupu na roto i te tia‘iraa no te « taime tano e te taime maitai roa » no te faaite i te evanelia ? (d) Nahea e ti‘a ai ia tatou ia pahono atu mai te mea eita te mau melo no to tatou utuafare e to tatou mau hoa e farii i ta tatou aniraa ia haapii mai i te evanelia ?

  • Eaha te tahi o te mau hinaaro o te mau melo apî ? o te mau melo paruparu ? Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te tauturu ia ratou ? (A hi‘o i te mau api 318–20).

  • Eaha te mau mea maitai ta te feia faatere no te Ekalesia e imi i roto i te mau misionare rave tamau ? (No te tahi mau hi‘oraa, a hi‘o i te mau api 320–23). Eaha ta te mau metua e ta te tahi atu mau taata e nehenehe e rave no te tauturu i te mau tamarii ia faatupu i teie nei mau maitai ? Eaha te tahi o te mau rave‘a ta te mau metua e te mau tamarii e nehenehe e rave no te pee atu i te a‘oraa a te peresideni Kimball no te haaputu i te moni no te mau misioni ?

  • Ua tiaoro te peresideni Kimball i te mau tane e te mau vahine faaipoipohia ia tavini i te mau misioni (te mau api 323–24). Eaha te tahi o te mau ohipa e te tahi mau rave‘a ta te Ekalesia e horo‘a nei i te mau misionare tane e vahine faaipoipohia ? Eaha ta te mau tane e vahine faaipoipohia e nehenehe e rave no te faaineine i te tavini ? Eaha te huru no ta outou raveraa i te ohipa misionare i teie taime o to outou oraraa ?

Te mau papa‘iraa mo‘a: Mosia 3:20; Alama 26:1–16; Helamana 6:3; Moroni 6:3–4; PH&PF 84:88

Te mau nota

  1. Edward L. Kimball e o Andrew E. Kimball Jr., Spencer W. Kimball (1977), 354.

  2. « Are We Doing All We Can ? » Ensign, fepuare 1983, 5.

  3. « It Becometh Every Man », Ensign, atopa 1977, 7.

  4. Ensign, fepuare 1983, 4.

  5. « President Kimball Speaks Out on Being a Missionary », New Era, me 1981, 50.

  6. Ensign, fepuare 1983, 3.

  7. Ensign, atopa 1977, 3.

  8. « When the World Will Be Converted », Ensign, eperera 1984, 4.

  9. I roto i te Conference Report, atopa 1982, 5; aore râ te Ensign, novema 1982, 5, 6.

  10. Regional representatives’ seminar, 3 no atopa 1980, Archives of The Church of Jesus Christ of Latter-day Saints, 2.

  11. Ensign, fepuare 1983, 4.

  12. Regional representatives’ seminar, 30 no tetepa 1976, Archives of The Church of Jesus Christ of Latter-day Saints, 2.

  13. The Teachings of Spencer W. Kimball, nene‘iraa a Edward L. Kimball (1982), 555.

  14. Regional representatives’ seminar, atopa 3, 1980, 2

  15. « President Kimball Speaks Out on Service to Others », New Era, mati 1981, 48–49.

  16. Ensign, atopa 1977, 6.

  17. Ensign, atopa 1977, 6.

  18. Regional representatives’ seminar, 3 no eperera 1975, Archives of The Church of Jesus Christ of Latter-day Saints, 7.

  19. Ensign, atopa 1977, 6.

  20. In Conference Report, Glasgow Scotland Area Conference 1976, 23.

  21. Ensign, atopa 1977, 7.

  22. I roto i te Conference Report, atopa 1977, 67; aore râ te Ensign, novema 1977, 45.

  23. « Always a Convert Church: Some Lessons to Learn and Apply This Year », Ensign, tetepa 1975, 4.

  24. « Helping Others Obtain the Promises of the Lord », Ensign, tiunu 1983, 3, 5.

  25. Ensign, fepuare 1983, 3

  26. « When the World Will Be Converted », Ensign, atopa 1974, 7.

  27. Regional representatives’ seminar, 5 no eperera 1976, Archives of The Church of Jesus Christ of Latter-day Saints, 14.

  28. I roto i te Conference Report, Glasgow Scotland Area Conference 1976, 6.

  29. The Teachings of Spencer W. Kimball, 556.

  30. Ensign, fepuare 1983, 5.

  31. I roto i te Conference Report, atopa 1978, 66; aore râ te Ensign, novema 1978, 46.

  32. « Therefore I Was Taught », Ensign, tenuare 1982, 4.

  33. The Teachings of Spencer W. Kimball, 551.

  34. The Teachings of Spencer W. Kimball, 551.

  35. New Era, me 1981, 50.

Hōho’a
Elder Kimball and missionary companion

Elder Spencer W. Kimball ei misionare rave tamau i roto i te misioni no te mau tuhaa fenua i ropu, tiunu 1915. Tei te pae aui o Elder Kimball, i piha‘i iho i to’na hoa misionare o L. M. Hawkes.

Hōho’a
missionaries teaching family

« Te fâ mau no te pororaa manuia ia rave ïa te mau melo i te maimiraa e ia haapii ïa te mau misionare rave tamau ».

Hōho’a
family home evening

« Te ti‘aturi nei au e e faatere te mau utuafare ato‘a i te pureraa pô utuafare i te mau pô monire ato‘a ma te faaea ore. E riro ïa te ohipa misionare te hoê o te mau tumu parau puai o te tuatapapahia i roto i te pureraa pô utuafare ».