Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 10: Faaetaeta ia tatou i mua i te faaturoriraa a te ino


Pene 10

Faaetaeta ia tatou i mua i te faaturoriraa a te ino

E horo‘a mai te evanelia a Iesu Mesia ia tatou i te puai e te parururaa i mua i te ino o to tatou nei anotau.

No roto mai i te oraraa o Spencer W. Kimball

Ua haapii mai te peresideni Spencer W. Kimball e, te aroraa ia Satane e to’na nuu tama‘i « e ere ïa i te tahi noa tatama‘iraa i te hoê enemi iti na’ina’i, e aroraa u‘ana râ i te hoê enemi puai, te paari, e te ineine maitai, e e riro tatou i te pau mai te mea e, e ere tatou i te mea puai, te mea ineine maitai, e te vai araara noa ».1

I te tau a tavini ai oia ei misionare apî i roto i te misioni no Central States, ua papa‘i oia i roto i to’na buka aamu i te hoê ohipa tei tupu i ni‘a ia’na, ei faaiteraa i te faaotiraa ta’na i rave no te pato‘i i te faahemaraa. Tei ni‘a oia i te pereoo auahi te tere ra i Chicago, Illinois, e inaha, ua haafatata maira te hoê taata ia’na. « Ua tamata a‘era [oia] i te faatai‘o ia‘u i te hoê buka e mau hoho‘a faufau to roto. Ua parau atura vau ia’na e, aita vau e au i te reira huru buka. I reira, ua haamata a‘era oia i te faahema ia‘u ia haere na muri iho ia’na i Chicago, e ua ite a‘era vau e, e arata‘i roa oia ia‘u i hade. Ua haamamu atura vau ia’na, tera râ, i muri a‘e i to’na haere-ê-raa’tu, ua vai te huru ê rahi i ni‘a ia‘u hoê hora te maoro. Na ô a‘era vau e—‘Aue ! Mea etaeta mau o Satane, na roto i ta’na mau diabolo, i te tamataraa i te ruri ê i te feia apî.’ Ua haamaitai a‘era vau i te Fatu no te puai tei roaa ia‘u no te pato‘i i te reira ».2

Te mau haapiiraa a Spencer W. Kimball

Te vai mau ra o Satane, e e faaohipa oia i te mau rave‘a ato‘a no te tamata i te haamou ia tatou.

I teie anotau maramarama e te hara to tatou, te taui nei te taata eiaha i te huru noa o te Atua, i to te diabolo ato‘a râ. I roto i taua huru faanahoraa ra, e nehenehe ïa e parau e, aita o Satane e vai ra, e e mea maitai te reira no te tape‘a noa i te taata i ni‘a i te e‘a maitai i roto i te hoê tau huru maramarama ore, tera râ, ua hope te reira huru faanahoraa i to tatou nei anotau apî. Ua hape roa ïa te reira huru feruriraa. E taata mau o Satane, e taata varua râ, aita ho‘i to’na e tino tahuti. To’na hinaaro u‘ana ia haavî ia tatou i raro a‘e ia’na, i roto i te ino, aita ïa i atea’tu i te hinaaro u‘ana o to tatou Metua ia huti ia tatou ma te parau-ti‘a i roto i to’na basileia mure ore.

Te iteraa e teihea te vairaa te fifi, e te iteraa ia’na i roto i te mau mea ato‘a e tupu ra, e riro ïa ei parururaa. E mea vai araara noa te ino. Ua ineine oia i te mau taime ato‘a no te haavare e no te haru i te mau taata ato‘a aita e vai ara noa, te mau taata tau‘a ore ato‘a, te mau taata orurehau ato‘a.4

Aita e hi‘oraa e, o vai ta te enemi e haapa‘o ra i tera taime e i tera taime, inaha te titau nei oia «ia roohia te taata ato‘a i te ati mai ia’na ihora » (2Nephi 2:27). Te titau nei oia « i te pohe o te mau taata ato‘a » (2 Nephi 2:18). Aita oia e taui i ta’na opuaraa, e e titau oia i te reira ma te maramarama e te rohirohi ore.5

Ua faaara mai o Petero ia tatou e: « E haapa‘o maitai, e faaitoito, te hahaere nei ho‘i to outou enemi o te diabolo, mai te liona uuru ra, i te imiraa i te taata e pau ia’na ra » (1Petero 5:8)

E ua parau mai te Faaora e, e haavare o Lutifero i tei ma’itihia ra, mai te mea e, e nehenehe [a hi‘o Iosepha Semita—Mataio 1:22]. E faaohipa o Lutifero i to’na maramarama no te haavare, e i ta’na faati‘araa ia’na iho no te haamou. E haamo‘e oia i te mau auraa parau, e iriti mărû noa oia i te uputa, i reira, e arata‘i atu ai i te taata mai te maitai e tae roa’tu i roto i te ino roa.6

Ua tuatapapa maite te fatu o te haavare i te mau rave‘a ato‘a no te faatupu i ta’na mau opuaraa, ma te faaohipa i te mau mauhaa ato‘a, e i te mau faanahoraa ato‘a. E haavî oia, e faahuru ê oia, e e taui e e huna oia i te mau mea ato‘a i hamanihia ei maitai no te taata nei… i reira ho‘i e tia‘i ia’na ia haru i to ratou varua e ia haaviivii i to ratou tino, e ia faariro ia ratou no’na.

Eita roa’tu oia e taoto—e itoito rahi to’na e te rave tamau maite. E tuatapapa maite oia i to’na fifi, e i reira oia e haere ai i mua ma te papû, ma te nahonaho e tae roa’tu i te otia ta’na i faataa. E faaohipa oia i te mau melo ato‘a o to’na tino e i te natura hiaai o te taata no te arata‘i ê ia’na. E ite atea oia i te pato‘iraa, e e haapaari oia ia’na i mua i te reira. E faaohipa oia i te taime, te area e te arearearaa. Eita oia e faaea, e mea ite oia i te taparu, e e mea maramarama oia. E faaohipa oia i te mau mauhaa maitai mai te ratio, te afata teata, te mau api parau papa‘i, te manureva, te pereoo uira no te faahuru‘e e no te faaino. E faaohipa oia i te auhoaraa o te taata, i te vai-otahi-raa, e i te mau hinaaro ato‘a o te taata no te ruri ê ia ratou. E rave oia i ta’na ohipa i te taime au maitai, i te hoê vahi faahiahia roa e i rotopu i te mau taata puai. Eita oia e tau‘a ore i te hoê noa a‘e mea no te haavare, no te faahuru‘e e no te haaviivii. E faaohipa oia i te moni, te mana, te puai. E faaamuamu oia i te taata e i reira oia e taparahi ai ia’na i roto i to’na vahi ino mau. E rave oia i te maitai no te hamani i te hairiiri… E faaohipa oia i te mau haapiiraa ato‘a no te haaviivii i te taata.7

Eita te enemi e ite-papû-hia’tu. E mea maramarama roa oia. Ua ite oia e, eita ta’na e nehenehe e tura‘i i te mau tane e te mau vahine maitai no te rave i te tahi mau ohipa ino i tera iho taime, no reira, e haere oia ma te maramarama, ma te muhumuhu noa i te mau afa parau mau e tae roa’tu i te taime e pee mai te taata ia’na.8

Na roto i te tauturu a te Fatu, e nehenehe ta tatou e pato‘i i te mau mea iino.

Mai te mea e, e hinaaro tatou ia faaatea ia tatou i te mau puai o te ino, e ia tape‘a maite i to tatou mau utuafare ma te paari, eiaha ia riro i raro a‘e i te mana haamou e haati nei ia tatou, mea ti‘a ia tatou ia farii i te tauturu a… te Rahu nui iho. Hoê noa iho rave‘a papû a‘e, maori râ, te evanelia a te Fatu o Iesu Mesia, e te haapa‘oraa i te mau haapiiraa hohonu e te faauruhia o te reira evanelia.9

I roto i te oraraa o te taata tata‘i tahi, e tupu mai te aroraa i rotopu i te maitai e te ino, i rotopu ia Satane e te Fatu. Te mau taata ato‘a tei tae‘ahia to ratou matahiti tiaauraa, oia ho‘i, te va‘u o te matahiti, e aore râ, tei hau atu i te reira, e tei tatarahapa hope roa, e ua bapetizohia ia au i te raveraa mau, e farii ratou i te Varua Maitai. Mai te mea e, e faaroo tatou i teie melo o te Atuaraa, e arata‘i oia ia tatou, e faauru, e tamahanahana, e e faaore oia i te muhumuhu a te varua ino.10

Te taata tei rahi a‘e te puai i to Lutifero, te taata tei riro ei pare ati e ei puai no tatou, e nehenehe ta’na e paturu ia tatou i te mau taime faahemaraa rahi. Eita te Fatu e iriti mai i te hoê taata i rapae i te hara e aore râ, mai roto mai i te rima o te faahema na roto i to’na iho hinaaro, e faaue râ oia i to’na Varua ia tura‘i i te taata hara ia tatara ia’na iho na roto i te tautururaa a to te ra‘i ra. E te taata o te farii i te faaururaa e te taparuraa a te Varua, e o te imi i te mau rave‘a ato‘a no te faaea tatarahapa noa, e roaa ïa ia ratou te parururaa, te mana, e te ti‘amâraa e te poupou.11

Ua pato‘i Satane i te haapa‘o o Mose…

« E mose, te tamaiti a te taata nei, a haamori mai ia‘u », te faahemaraa ïa a te diabolo, ma te fafau mai i te mau ao e te mau tao‘a rahi e te mana…

… Titau a‘era te peropheta: « A haere ê atu oe, e Satane » (Mose 1:16). Teie taata haavare, te faahema, te diabolo, no to’na hinaaro ore e faaru‘e i te pohe ia’na, no to’na riri e te hae, « oto ihora ma te reo rahi, e hahae ihora ia’na i ni‘a i te fenua, e ua faaue mai i te na ôraa e: O vau te Fanau Tahi, a haamori mai ia‘u » (Mose 1:19).

Ua ite o Mose i teie nei i te oto e i te puai o te poiri, e i « te mauiui ri‘ari‘a o hade ». Teie te hoê puai e ere i te mea ohie ia ite atu, e ere ato‘a i te mea ohie ia tiavaru. No to’na ri‘ari‘a, ua tiaoro atu oia i te Atua, e i muri iho, faaue atura na roto i te hoê puai apî:

« E ore au e faaea i te tiaoro atu i te Atua… tei ni‘a iho ho‘i ia‘u to’na hanahana, no reira, ua ti‘a ia‘u ia faataa ia’na e ia oe… I te i‘oa o te Fanau Tahi, a haere ê atu, e Satane » (Mose 1:18,21).

Noa’tu o Lutifero… te enemi tumu o te taata nei, eita ato‘a ta’na e nehenehe e haapaari i mua i te mana o te autahu‘araa o te Atua. Ma te rurutaina, te aueue, te anatemahia, te oto, te auê, te au‘auraa i to’na niho, ua haere ê atura oia mai mua’tu i te aro o Mose tei upootia.12

E mea ti‘a ia tatou ia faaineine ia tatou no te ti‘a papû i mua ia Satane… e i mua i te mau hui arii e i te mau mana e i te mau faatere o te poiri. E ti‘a ia tatou ia ahu i te haana tama‘i ato‘a a te Atua no te pato‘iraa. [A hi‘o Ephesia 6:12–13].13

« A ahu na i te haana tama‘i ato‘a a te Atua ra », te na reira maira te a‘o a Paulo [Ephesia 6:11]. Na roto i te mana e te parururaa no te ra‘i mai, e ti‘a ia tatou ia ite i te mau faahemaraa a te enemi i roto i te mau huru parau ato‘a e te mau huru fatiatiaraa ato‘a, e e ti‘a ia tatou ia « pato‘i atu i te enemi i te mahana ino ra, e ti‘a roa a‘era ïa, ia mau â ». [A hi‘o Ephesia 6:13].14

Eiaha e fati i raro a‘e i te mau faahemaraa, noa’tu te na’ina’i

E ô mai te hara rahi i roto i to tatou oraraa mai te mea e, e fati tatou na mua i raro a‘e i te mau faahemaraa na’ina’i. E mea varavara te hoê taata i te ô i roto i te hara rahi ma te ore e haamata na ni‘a i te fatiraa i raro a‘e i te mau hara na’ina’i na mua, e na te reira e iriti i te uputa i te hara rahi a‘e. No te faaite i te hoê hi‘oraa no ni‘a i te tahi huru faito hara, teie ta te hoê taata i parau, « Mai te hoê fenua mâ eita e î ta‘ue noa i te aihere, oia ato‘a ïa te hoê taata paieti, eita oia e riro ta‘ue noa mai ei taata paieti ore ».

E mea fifi roa, e i te tahi taime, eita roa’tu e ti‘a i te diabolo ia tomo na te hoê uputa tapirihia. Mai te huru ra e, aita ta’na e taviri no te mau opani i ponaohia. Tera râ, mai te mea e, te vai ra hoê opani ua hamama rii noa, e patia oia i to’na manimani avae i roto, e eita e maoro, e faaô mai oia i to’na avae, i muri iho, to’na tino e to’na upoo, e i te pae hopea, tei roto roa oia.

E au teie parau i te fabula no te kamela e to’na fatu te ratere ra raua na roto i te mau puu one o te medebala, e ua tupu maira te hoê vero matai one. Faati‘a ‘oi‘oi a‘era taua taata ra i to’na fare ie, e tomo atura i roto, ma te tapiri i te mau uputa ato‘a no te paruru ia’na i te hu‘a one. Tei rapae te kamela i te faaearaa, e no te puai o te vero matai one i ni‘a i to’na tino e i roto i to’na mata e to’na apoo ihu, eita ta’na e nehenehe faahou e faaoroma’i, no reira, ani atura ia tomo ato‘a oia i roto i te fare ie.

« O vau ana‘e te ô i roto nei », te parau ïa a te taata ratere.

Ani mai nei te kamela e, « E nehenehe anei ta‘u e tuu noa’tu i to‘u noa ihu i roto ia nehenehe ia‘u ia huti i te matai one ore ? »

« Na reira, e nehenehe paha ta oe ia na reira », te pahonoraa ïa a te taata ratere, e ua iriti a‘era oia maa vahi iti i te uputa, e ua tomo maira te ihu roa o te Kamela i roto. Ua au roa te kamela i teie nei ! Tera râ, aita i maoro i muri iho, ua fiu roa te kamela i te putaputa one i ni‘a i to’na mata e te taria…:

« E au te matai one mai te faira i ni‘a i to‘u afii. E nehenehe anei ta‘u e tuu atu i to‘u noa afii i roto ? »

Ua faati‘a faahou te ratere ma te parau e, eita vau e fifi, i te mea e, tei te pae i ni‘a o te fare ie te vairaa te afii o te kamela, e aita ho‘i au e faaohipa i te reira vahi. No reira, ua tuu maira te kamela i to’na afii i roto, e ua oaoa faahou te animala nei—tera râ, no te tahi noa maa taime iti.

« Te muaraa noa o to‘u tino », te aniraa ïa a te kamela, e ua faati‘a faahou te taata ratere, e aita i maoro, tei roto mai nei te muaraa o te pa‘ufifi e na avae i te fare ie. E i te pae hopea, na roto noa i teie huru raveraa taparu e te faati‘araa, ua ô roa mai te muaraa, te muriraa, e te taato‘araa o te tino, i roto i te fare ie. Tera râ, i teie nei, e mea na’ina’i roa ïa te fare ie no raua toopiti, e ua tu‘e maira te kamela i te taata ratere i rapae i roto i te matai e te vero.

Mai te au i te kamela, e riro mai o Lutifero ei fatu, mai te mea e, e fati te hoê taata i raro a‘e i ta’na mau haavarevareraa. Eita e maoro, e mo‘e roa te hiro‘a, e mana roa te puai o te ino, e e piri te uputa o te faaoraraa e tae roa’tu i te taime e matara faahou ai te reira na roto i te hoê tatarahaparaa papû.

Na te hi‘oraa o te Faaora e faaite mai ia tatou i te faufaa no te oreraa e farii i te faahemaraa i roto i to’na faito hopea. Aita anei oia i ite atu i te fifi a ti‘a ai oia i ni‘a i te mou‘a e to’na taea‘e hurihia, o Lutifero, i to’na faahemaraahia na taua fatu faahema ra ? E nehenehe ho‘i ta’na e iriti i te uputa e ia ti‘a atu i mua i te ati ma te parau e, « Na reira, e Satane, te faaroo atu nei au i to oe mana‘o. Aita e titauhia ia‘u ia hema, aita e titauhia ia‘u ia fati, aita e titauhia ia‘u ia farii—tera râ, te faaroo atu nei au ».

Aita te Mesia i faati‘atia noa a‘e. Ua opani papû oia e ma te vitiviti i te aparauraa, e ua faaue atura: « E haere ê atu oe, e Satani », oia ho‘i, « Eiaha oe i mua faahou i to‘u mata—eiaha e ti‘a mai i mua ia‘u—Eita vau e faaroo ia oe—Aita ta‘u hoê ohipa ia oe ». I muri iho, te tai‘o nei tatou e, « Faaru‘e ihora te diablo ia’na » (Mataio 4:10–11).

Teie ta tatou raveraa, ia hinaaro tatou e ape i te hara, eiaha râ e ti‘a’tu i mua i te reira e ia farii i te fifi rahi atu no te tatarahapa i te hara. Ia tai‘o vau i te aamu o te Faaora e to’na mau faahemaraa, ua papû ia‘u e, ua tuu oia i to’na mau puai no te haapaari ia’na i mua i te faahemaraa, eiaha râ no te aro ia upootia i ni‘a i te reira. 15

Na te mau faaotiraa ti‘a i teie taime e tauturu ia tatou ia pato‘i i te mau faahemaraa a muri a‘e.

Te hoê o te mau ohipa tumu a te taata tata‘i tahi, o te raveraa ïa i te mau faaotiraa. E rave rahi taime i te mahana te ti‘a nei tatou i te hoê hamaaraa purumu, e ua titauhia ia tatou ia rave i te faaotiraa e, teihea te purumu e haere. Te vai ra te mau purumu e mea atea, e e mea fifi ato‘a, tera râ, e arata‘i te reira ia tatou i ni‘a i te avei‘a mau e tae atu ai i ta tatou titauraa; te vai ra te tahi mau purumu e mea poto roa, e mea aano, e e mea arearea, tera râ, e arata‘i te reira ia tatou i ni‘a i te avei‘a tano ore. E mea faufaa roa ia maramarama maitai ta tatou titauraa hopea i roto i to tatou feruriraa, na roto i te reira, eita ïa tatou haape‘ape‘ahia ia tae tatou i te mau hamaaraa purumu ato‘a na roto i teie mau uiraa faufaa ore: Eaha te haere‘a ohie a‘e, e aore râ, arearea a‘e ? e aore râ, Eaha te purumu ta vetahi ê i rave ?

E mea ohie ia rave i te mau faaotiraa ti‘a mai te mea e, e rave tatou i te reira na mua roa, ma te tape‘a noa i te opuaraa tumu i roto i to tatou feruriraa; na te reira e paruru ia tatou i te mau pe‘ape‘a e rave rahi ia tae tatou i mua i te hamaaraa purumu, ia rohirohi tatou e ia faahema-u‘ana-hia tatou.

I to‘u apîraa, ua faaoti papû vau i to‘u mana‘o e, eita roa’tu vau e tamata i te ti, te taofe, te avaava, e aore râ, te ava. Ua ite au e, na teie faaotiraa papû ta‘u i paruru ia‘u e rave rahi taime i roto i te mau mea e rave rahi tei tupu i ni‘a ia‘u. E rave rahi taime ua hinaaro vau ia hutihuti rii, e aore râ, ia rave, e aore râ, ia tamata, tera râ, na te faaotiraa paari i horo‘a mai ia‘u i te tumu maitai e te puai papû no te pato‘i.

… Te taime no te faaotiraa e, eita tatou e rave i hoê noa a‘e mea i raro iho i te rave‘a e ora ai tatou i piha‘i iho i to tatou Metua, o teie ïa taime, e na roto i te reira, te mau ma’itiraa ato‘a ta tatou e rave, ia ravehia ïa ia au i te faaotiraa eiaha te hoê a‘e mea ia faaapiapi ia tatou no te titauraa i taua opuaraa ra.16

A haamau i te hoê arata‘iraa na outou iho, na roto i te reira, aita ïa outou e na ni‘a iho noa i te rave i te faaotiraa no te ohipa ta outou e rave ia farerei outou i taua faahemaraa nei â i tera taime e tera taime. Hoê noa taime e titauhia ia outou ia rave i te faaotiraa no te tahi mau mea !

E haamaitairaa rahi to te oreraa e na ni‘a iho noa i te rave i te faaotiraa no ni‘a i te hoê faahemaraa. E pauraa taime te reira huru raveraa, e e nehenehe ato‘a e fifi.17

E nehenehe ta tatou e tura‘i i te tahi mau mea i te hiti hoê noa iho taime, e ua oti roa i reira ! E nehenehe ta tatou e rave i te hoê faaotiraa ohie roa no ni‘a i te tahi mau mea o ta tatou e haamau i roto i to tatou oraraa, e ia haapa‘o i te reira—ma te ore e ho‘i faahou mai na ni‘a iho e ia rave faahou i te faaotiraa hanere a‘e rahiraa taime, no te iteraa e, eaha te rave, e eaha te ore e rave.

Ua riro te faaotiraa papû ore e te mana‘o paruparu ei vahi au na te Enemi ia ora e ia rave i te ohipa, no te mea, e nehenehe ta’na e taparahi e rave rahi taata i roto i taua mau huru to ratou ra… Mai te mea e, aitâ outou i na reira’tura, a faaoti ia rave i te faaotiraa ! 18

Aue ïa te nehenehe ahiri e, e ti‘a ia tatou ia arata‘i i te mau tamaroa ato‘a e te mau tamahine ato‘a, e Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, ia faaoti i to ratou mana‘o i roto i to ratou tamariiraa ra, ia parau e, « Eita roa’tu vau e fati i raro a‘e ia Satane e aore râ, i te tahi noa’tu taata o te hinaaro ia haamou vau ia‘u iho ».19

Te taime tano no te faaoreraa i te mau peu iino, o te taime ïa hou a rave ai i te reira. Te rave‘a no te hoê oraraa maitai, tei roto ïa i te parururaa e te mitoraa. Te feia o te fati i roto i te ino o te feia ïa tei tuu ia ratou iho i roto i te hoê ti‘araa fifi.20

E upootia tatou i mua i te enemi mai te mea e, ua ite tatou i to tatou paruparu, e e rohi tatou ia upootia i ni‘a i te reira.

Ua paari au i roto i te oraraa faaapu, e no reira, ua ite au e, ia haere ana‘e te puaa i rapae, e hi‘o vau na mua i te mau apoo e mea na reira ratou i te haereraa i rapae na mua’tu. Mai te mea e, tei rapae te hoê puatoro i te aua no te haere e imi i te mau vahi aihere maitai a‘e, ua ite au e, ihea vau e hi‘o ai na mua i te vahi na reira oia i te haereraa i rapae. E mea papû roa e, e mea na reira oia i te ou‘araa na ni‘a i te aua na mua’tu, e aore râ, i te vahi ua fati te aua. Mai te reira ato‘a te diabolo, ua ite oia e, i hea e faahema ai, i hea e rave ai i ta’na aroraa. Ua itehia ia’na te vahi paruparu. Te vahi i reira te hoê taata i paruparu ai na mua’tu, i reira ato‘a ïa oia e faahema faahou ai.21

Mai te huru ra e, tei piha‘i iho noa te ino ia tatou… E no reira, e mea ti‘a ato‘a ïa ia tatou ia vai araara noa. E tabula tatou i to tatou mau paruparu, e i reira tatou e imi ai i te rave‘a no te faaore i te reira.22

Te rahiraa o tatou te vai ra to tatou mau vahi paruparu, e na reira ho‘i te ati i te rave ia tatou, maoti râ, ua paruru-maitai-hia tatou e ua tehu roa…

Te faaite mai nei te aamu e rave rahi… hi‘oraa o te puai e o te te‘ote‘o, to te taata iho anei e aore râ, to te nunaa, tei pohe na roto i te peperaa te vahi paruparu. I te rahiraa o te taime, tei te vahi ateatea noa teie mau vahi paruparu, e mau paruparu no te tino, e ua ite o Lutifero i te mau peu, te mau paruparu, e te mau vahi paruparu o te hoê taata, e faaohipa oia i te reira mau paruparu no te haamou roa ia tatou i te pae varua. To te tahi taata, e riro paha e hiaai ava to’na paruparu; to te tahi ra, e riro ïa te hinaaro maha ore; to te tahi ra, ua vaiiho ïa i to’na hiaai apeniraa ia faatere ia’na; te tahi ra, to’na ïa here i te moni, e te oraraa ona e te au maite ta te moni e nehenehe e hoo; e to te tahi ra, te titau ra ïa i te mana; e te vai atu ra.23

Te taata e mau hinaaro ino to’na, ia riro ïa oia ei taata parauti‘a i te iteraa i to’na mau paruparu. Te parau atu nei au ia outou e, eita te Fatu e tuu mai i te hara i roto i to tatou oraraa. Aita oia i hamani i te taata ei taata ino… Ua faati‘ahia te hara i roto i te ao nei, e ua faati‘ahia o Satane ia faahema ia tatou, tera râ, e ti‘amâraa to tatou. E nehenehe ta tatou e rave i te hara e aore râ, e ora ma te parau-ti‘a, tera râ, eita ta tatou e nehenehe e ape i te hopoi‘a. E mea ohie roa, e e mea paruparu ato‘a ia faahapa i te Fatu no ta tatou hara, ma te parau e, aita e rave‘a, eita e nehenehe e arai. Faahapa i to tatou mau metua no ta tatou mau hara e no te huru o to tatou haapiiraahia, e rave‘a te reira na te taata e ape ra i ta’na hopoi‘a. E riro paha, aita na metua i manuia i roto i ta raua hopoi‘a; ua fifi paha to tatou oraraa, tera râ, i roto i to tatou ti‘araa e tamaiti e e tamahine na te Atua, tei roto ia tatou te mana no te ti‘a i ni‘a a‘e i to tatou huru oraraa, e ia taui i to tatou oraraa.24

Te taparu nei matou i to tatou mau taata i te mau vahi ato‘a, « E tena na, e auraro atu outou i te Atua. E pato‘i atu i te diabolo, e na’na e ma‘ue ê atu » (Iakobo 4:7).

Te vai nei paha te mana‘o pe‘ape‘a i roto i te tahi pae o te taata no te huru o te ao nei, e no te rahi te ino, tera râ, ua parau mai te Fatu e, « … mai te mea râ ua vai ineine noa outou, e ore outou e măta‘u » (PH&PF 38:30), e ua parau faahou â oia e, « E hau ta‘u e vaiiho ia outou nei… Eiaha e taiâ to outou aau, eiaha ho‘i e măta‘u » (Ioane 14:27).25

Tatou te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, e mea ti‘a ia tatou ia vai araara noa. Te rave‘a no te paruru i te taata e i te utuafare tata‘i tahi i te mau faahemaraa a te Enemi e no te faaineine no te mahana rahi o te Fatu, o te mau-papû-raa ïa i te auru o te auri, o te faarahiraa i te faaroo, o te tatarahaparaa ïa i ta tatou mau hara, e i to tatou mau hapehape, e ia anaanatae i te ohipa o To’na basileia i ni‘a i te fenua nei, oia te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei. Tei roto ho‘i i reira te oaoa mau hoê roa no te mau tamarii paato‘a a te Metua.26

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa ai outou i te pene aore râ, a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu tautururaa, a hi‘o i te mau api v–xi.

  • Eaha te haapiiraa a te peresideni Kimball no ni‘a ia Satane e ta’na mau rave‘a ta outou i feruri e, e mea maitai e no te aha ? (A hi‘o i te mau api 126–27).

  • A hi‘o faahou i te tuhaa o te haamata i te mau api 127–28. Nahea te Fatu ia tauturu ia tatou no te pato‘i i te ino ? (Ei hi‘oraa, a hi‘o i te aamu i te api 125). I nahea outou i te fariiraa i teie huru tauturu ?

  • A tai‘o i te fabula i ni‘a i te api 130. I to outou mana‘oraa, no te aha te taata ratere i faati‘a ai i te kamela ia tomo mai i roto i to’na fare ie ? A feruri e mea nahea to te Faaora pato‘iraa i te faahemaraa (a hi‘o i te mau api 130–31). Eaha te tahi mau rave‘a e ti‘a ai i te mau metua ia tauturu i ta ratou mau tamarii ia ite e ia pato‘i i te mau faahemaraa, noa’tu e mea na’ina’i roa ?

  • A hi‘o faahou i te taato‘araa o te paratarafa piti i ni‘a i te api 131. A faaau i te rave‘a no te mitoraa i mua i te hara, e te rave‘a no te tatarahaparaa i te hara e te upootiaraa i ni‘a i te reira.

  • Te parau ra te peresideni Kimball e, « E mea ohie ia rave i te mau faaotiraa ti‘a mai te mea e, e rave tatou i te reira na mua roa » (api 132). Eaha te tupu i roto i to tatou oraraa mai te mea e, e ravehia te mau faaotiraa na mua roa ia haapa‘o te mau faaueraa mai te Parau Paari ? (Ei hi‘oraa, a hi‘o i te api 132). Eaha te tahi mau faaotiraa no ni‘a i te haapa‘oraa i te evanelia ta outou i rave papû ?

  • A feruri i te mau parau a te peresideni Kimball no ni‘a i ta’na mau puaa e ta’na puatoro (api 133–35). Eaha te roaa ia tatou na roto i te fariiraa i to tatou mau paruparu e te fariiraa i te hopoi‘a no te reira ?

Te mau papa‘iraa mo‘a: 1 Korinetia10:13; 1 Nephi 15:23–25; Helamana 5:12; Etera 12:27; PH&PF10:5

Te mau nota

  1. I roto i te Conference Report, Amuiraa area no Brisbane Australia 1976, 19.

  2. I roto i te « The Mission Experience of Spencer W. Kimball », Brigham Young University Studies, tau haapoheraa raau 1985, 126.

  3. Te Semeio no te Faaoreraa Hara, (1969), 21.

  4. Te Semeio no te Faaoreraa Hara, 213.

  5. « The Role of Righteous Women », Ensign, novema 1979, 104.

  6. « President Kimball Speaks Out on Morality », Ensign, novema 1980, 94.

  7. « How to Evaluate Your Performance », Improvement Era, atopa 1969, 12.

  8. « The Gospel of Repentance », Ensign, atopa 1982, 2.

  9. I roto i te Conference Report, eperera 1979, 5; or Ensign, me 1979, 6.

  10. Te Semeio no te Faaoreraa Hara, 14–15.

  11. Te Semeio no te Faaoreraa Hara, 176.

  12. Te Semeio no te Faaoreraa Hara (1972), 87, 88.

  13. « The Blessings and Responsibilities of Womanhood », Ensign, mati 1976, 71.

  14. Faith Precedes the Miracle, 219.

  15. Te Semeio no te Faaoreraa Hara, 215–17.

  16. « Decisions: Why It’s Important to Make Some Now », New Era, eperera 1971, 3.

  17. « President Kimball Speaks Out on Planning Your Life », New Era, tetepa 1981, 50.

  18. I roto i te Conference Report, eperera 1976, 70; e aore râ Ensign, me 1976, 46.

  19. I roto i te Conference Report, Amuiraa area no Manila Philippines 1975, 5.

  20. Te Semeio no te Faaoreraa Hara, 15.

  21. Te Semeio no te Faaoreraa Hara, 171.

  22. Te Semeio no te Faaoreraa Hara, 209–10.

  23. Te Semeio no te Faaoreraa Hara, 218–19.

  24. An Apostle Speaks to Youth—Be Ye Clean: Steps to Repentance and Forgiveness (buka iti, 1970), 13.

  25. I roto i te Conference Report, eperera 1974, 6; e aore râ, Ensign, me 1974, 6.

  26. I roto i te Conference Report, atopa 1982, 4; e aore râ, Ensign, novema 1982, 5.

Hōho’a
woman thinking

Ua haapii mai te peresideni Kimball e, mai te mea e faaroo tatou i « te faaururaa mărû e te piiraa a te Varua. », e haamaitaihia ïa tatou i te « parururaa, te mana, te ti’amâraa e te oaoa ».

Hōho’a
family studying scriptures

Ua parau te peresideni Kimball e, no te paruru ia tatou i te enemi, e mea ti‘a ia tatou ia « mau papû i te auru o te auri ».