« Nō te feiā fa’atere—Hōro’a i te ha’api’ipi’ira’a mātāmua ’e turu i te mau ’orometua ha’api’i », Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora : Nō te feiā ato’a e ha’api’i i te ta’ata i te fare ’e i te ’Ēkālesia (2022)
« Hōro’a i te ha’api’ipi’ira’a mātāmua ’e turu i te mau ’orometua ha’api’i », Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora
Nō te feiā fa’atere—Hōro’a i te ha’api’ipi’ira’a mātāmua ’e turu i te mau ’orometua ha’api’i
’Ei ta’ata fa’atere, e hōpoi’a nā ’oe ’ia « fārerei atu i te mau ’orometua ha’api’i tei pi’i-’āpī-hia » i roto i tā ’oe pupu tauturu ’e ’ia « tauturu ia rātou ’ia fa’aineine nō tō rātou pi’ira’a » (Buka arata’i rahi, 17.3, Vaira’a buka ’evanelia). E riro teie mau rurura’a ’ei taime fa’a’itera’a i te mau ’orometua ha’api’i ’āpī i tō rātou pi’ira’a mo’a ’e ’ei fa’aurura’a ia rātou nā roto i te hō’ē hi’ora’a i te aura’a ’ia ha’api’i mai tā te Fa’aora ra. ’Ei ta’ata fa’atere, e nehenehe ’oe e tauturu i te mau ’orometua ha’api’i ’āpī ’ia tāvini, nā roto i te ravera’a i teie mau mea i muri nei :
-
’A fa’a’ite i tō ’oe ti’aturira’a ē, e tauturu te Fa’aora ia rātou i roto i tō rātou pi’ira’a (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 88:78).
-
’A hōro’a nā te mau ’orometua ha’api’i ’āpī teie mātēria tauturu, ’e ’a fa’aitoito ia rātou ’ia ’imi i te mau rāve’a nō te fa’a’ohipa i teie mau parau tumu i roto i tā rātou ha’api’ira’a.
-
’A fa’a’ite i te mau ’orometua ha’api’i ’āpī i te mau mea ato’a nō ni’a i tā ’oe pupu tauturu ’o te nehenehe e tauturu ’ia rātou.
-
Mai te mea e hina’arohia, e parau i te mau ’orometua ha’api’i ’āpī i roto i teihea piha rātou e ha’api’i ai ’e e ha’amata rātou i teihea ha’api’ira’a. ’A hōro’a i te mau ha’amāramaramara’a ato’a e hina’arohia e rātou nō ni’a i tā rātou piha ’e i te mau melo o te piha.
-
‘A fa’ata’a i te mau ’orometua ha’api’i ’āpī ē, e nehenehe ’oe e tauturu ia rātou i roto i tō rātou pi’ira’a. ’A hōro’a i te pāturura’a i roto i te piha ha’api’ira’a ’e te fāri’ira’a i te mau mātēria tauturu ha’api’ira’a e hina’arohia.
-
’A ani ’ia hi’opo’ahia i te tahi taime te mau piha ha’api’ira’a a te mau ’orometua ha’api’i, ’e ’a hōro’a i tō ’oe mau mana’o mai tei muhumuhuhia mai e te Vārua.
-
’A ani i te mau ’orometua ha’api’i ’ia ’āmui mai i te mau rurura’a a te ’āpo’ora’a a te mau ’orometua ha’api’i pauroa te toru ’āva’e.
I te roara’a o te tāvinira’a a te mau ’orometua ha’api’i, ’a tāmau noa i te fārerei ia rātou i terā taime ’e terā taime nō te turu tāmau ia rātou. ’Ei hi’ora’a, e nehenehe ’oe e paraparau poto noa ’e te hō’ē ’orometua ha’api’i nā mua a’e ’aore rā i muri a’e i te piha ha’api’ira’a nō te ’āparau i te mau parau tumu o te Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora. ’A ui i te ’orometua ha’api’i e aha tōna mana’o nō te mea tāna e rave maita’i ra ’e te mau rāve’a tāna e hina’aro e ha’amaita’i atu ā. ’A fa’aitoito ia rātou ma te hāmani maita’i ’e te māuruuru nō te tāvinira’a tā rātou e hōro’a nei.
E mea tano ia ’oe ’ia fa’aineine nō teie mau ’āparaura’a nā roto i te hi’ora’a i te ’orometua ’ia ha’api’i. ’A ’imi ’ia māramarama atu ā i te mau pūai o te ’orometua ha’api’i ’e ’a ’imi i te mau rāve’a e nehenehe ai ’oe e pāturu. E mea faufa’a te tūru’ira’a i ni’a i te pūai o te hō’ē ’orometua ha’api’i mai te ’imira’a i te mau vāhi e ha’amaita’i atu ā.