’Ōnohi
Te pārurura’a i te ’ōnohi ’e te pāhonora’a i muri a’e i tei mo’e ’ē.


Te pārurura’a i te ’ōnohi ’e te pāhonora’a i muri a’e i tei mo’e ’ē.

’Ua riro te mara’ara’a te fāito o te ’ōnohi i roto i te mau fenua e rave rahi o te ao nei, ’ei māna’ona’ora’a rahi. Te fā o teie parau, nō te tāuturu ïa i te mau metua, te mau ’ūtuāfare, te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia, ’e te mau melo o te ’Ēkālesia, ’ia aupuru rātou i te feiā tei ro’ohia i te ’ōnohi.

E ti’a i te mau melo ’ia fa’a’ohipa i teie buka nō te ha’api’i mai nō ni’a i te ha’api’ira’a tumu a te ’Ēkālesia nō ni’a i te ’ōnohi, te mau tāpa’o fa’aarara’a nō te ’ōnohi, nāhea ’ia tauturu i te hō’ē ta’ata i roto i te ’ati ’e nāhea ’ia pāhono i muri a’e i te mo’era’a nā roto i te ’ōnohi. E ti’a i te feiā fa’atere ’ia fa’a’ohipa i teie buka nō te arata’i i te mau ’āparaura’a faufa’a e te mau melo i roto i te mau ’āpo’ora’a titi ’e pāroita ’e te tahi atu mau ’āpo’ora’a. Te fā o teie mau ’āparaura’a, ’o te tāuturura’a ïa i te feiā fa’atere ’e i te mau melo ’ia aupuru ma te maita’i hau atu i te feiā tei ro’ohia i te ’ōnohi.

Mai te mea ē, e riro te fa’aterera’a i te hō’ē ’āparaura’a nō ni’a i te ’ōnohi ’ei tāuturura’a i te pārurura’a i te ’ōnohi ’e te aupurura’a i te feiā tei ro’ohia i teie fifi, tītauhia e piti ta’ata pa’ari nō te fa’atupu i te reira ’āparaura’a. E hina’aro paha te feiā fa’atere ’ia tītau manihini i te hō’ē ta’ata ’aravihi i roto i te ’oire, ’o tei ta’a ’e tei fa’atura i te mau ha’api’ira’a tumu a te ’Ēkālesia nō ni’a i te ’ōnohi, ’ia ’āmui mai i roto i te ’āparaura’a. E fa’atupuhia te mau ’āparaura’a e te mau tamari’i i raro a’e i te 12 matahiti i muri a’e noa i tō te mau metua ’āparaura’a i tā rātou mau tamari’i.

I muri a’e i tō te mau ’āpo’ora’a titi ’e te pāroita hi’opo’ara’a i teie parau, e ’āparau rātou i te mau rāve’a tano nō te turu i te mau tauto’ora’a a te ’oire ’e nō te fa’aara i te mau melo nō ni’a i te mau rāve’a e vai ra.

Te parau ha’api’ira’a e te mau parau tumu

’Ua ani mai te Fatu ia tātou ’ia fa’a’ite i te fa’a’oroma’i ’e te aroha i te mau ta’ata ato’a, ’a ha’api’i ai ’oia ē, « e aroha’tu ’oe i tō ta’ata tupu mai tō aroha ia ’oe iho na » (Mataio 22:39). E hau atu i te maita’i tā tātou mau tauto’ora’a nō te aupuru i te feiā i ro’ohia i te ’ōnohi mai te mea ē, e rahi atu tō tātou hāro’aro’ara’a i te parau ha’api’ira’a ’e te mau ha’api’ira’a, mai tei teie i muri nei :

  • Nā roto i tāna tāra’ehara, ’ua fāri’i Iesu Mesia i te īra’a o te mau tītaura’a o te tāhuti nei, ’ia ’ite ’oia « i te rāve’a e fa’aora ai i tōna mau ta’ata i tō rātou paruparura’a » (Alama 7:11–13). ’Ua ha’api’i mai ’o James E. Faust : « Nō te mea ho’i ’ua mamae te Fa’aora i te mau huru mea ato’a tā tātou e ’ite ’e e farerei, e ti’a Iāna ’ia tauturu i tei paruparu ’ia riro ’ei mea puai » (« The Atonement : Our Greatest Hope », Ensign, Novema 2001, 22).

  • E hōro’a faufa’a rahi te orara’a tāhuti nei nō ō mai i te Atua ra—e hōro’a ’o te ti’a ’ia ha’afaufa’ahia ’e ’ia poiherehia (hi’o Te Parau Ha’api’ira’a e te Mau Parau Fafau 18:10 ; M. Russell Ballard, « ’Ōnohi : ’Ua ite tātou i te tahi mau mea, ’e te tahi, ’āita », Ensign, ’Ātopa 1987, 6–9).

  • ’Ia ha’amou ana’e te mau ta’ata i tō rātou ora, ’o te Atua ana’e te ti’a ’ia ha’avā i tō ratou mau mana’o, tā rātou mau ’ohipa ’e tō rātou fāito ti’a’aura’a. ’Eiaha ’ia fa’ariro i te ’ōnohi ’ei tumu pāpū nō te ora mure ’ore o te hō’ē ta’ata (hi’o 1 Samuela16:7 ; Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 137:9 ; Dale G. Renlund, « Grieving after a Suicide Loss », i ni’a i te suicide.lds.org).

Te tahi atu ā mau mātēria tauturu :

  • Te mau tumu parau nō te ’ēvanelia i ni’a i te topics.lds.org ’e i roto i te vaira’a buka ’ēvanelia

Te mau tāpa’o fa’aara o te ’ōnohi

’E’ita te rahira’a o te mau ta’ata e tāmata i te ’ōnohi e hina’aro i te pohe ; e hina’aro noa rātou e ha’amāmā i tō rātou māuiui pae tino, pae ferurira’a, ’e ’aore rā, i te pae vārua tā rātou e fa’aruru ra. E rave rahi ta’ata i roto i te fifi e fa’a’ite i te mau tāpa’o fa’aara hou ’a tāmata ai rātou i te ’ōnohi. Mai te mea e ha’api’i ’outou ’ia ’ite i te mau tāpa’o fa’aara, e ineine maita’i a’e ’outou nō te aupuru i te feiā e hina’aro i te tauturu. Fa’aro’o mai i te mau fa’ahitira’a parau mai teie « ’Aita e pe’ape’a mai te mea e pohe au » ’e ’aore rā, « E maita’i a’e te mau ta’ata ato’a mai te mea ē, ’āita vau ». Teie te mau peu tei riro ’ei mau tāpa’o fa’aara :

  • ’Imira’a i te hō’ē rāve’a nō te taparahi pohe ia rātou iho

  • Paraparau nō ni’a i te mana’o ti’aturi ’ore ’e ’aore rā, ’āita e tumu nō te ora

  • Paraparau nō ni’a i te ferurira’a o te maura’a i roto i te herepata ’e ’aore rā, i roto i te māuiui faito ’ore

  • Paraparau nō ni’a i te rirora’a ’ei hōpoi’a nō vetahi ’ē

  • Te fa’arahira’a i te ravera’a i te ’ava ’e ’aore rā, i te mau rā’au ta’ero

  • Te hōro’ara’a i tā rātou iho mau tauha’a ma te tumu ’ore

  • Te ravera’a ma te māna’ona’o, ’e ’aore rā, ma te pe’ape’a, ’e ’aore rā, te ravera’a ma te ha’apa’o ’ore.

  • Te fa’aātea-’ē-ra’a, ’e ’aore rā, te ha’amo’era’a ia rātou iho

  • Te fa’a’itera’a i te ’iriā, ’e ’aore rā, te paraparaura’a nō ni’a i te ’īmira’a i te tāho’o

  • Te fa’a’itera’a i te huru au ’ore (hi’o National Suicide Prevention Lifeline)

E’ita hō’ē tāpa’o fa’aara e riro ’ei fa’a’itera’a ē, tē vai ra hō’ē fifi. Terā rā, mai te mea ē, e rave rahi tōna tāmatara’a, ’e ’aore rā, e ’ite ’outou i te hō’ē tauira’a tā’ue i roto i teie ta’ata ’e ’aore rā, e ha’amata i te ’ite i te mau tāpa’o rau, ’a rave i terā iho taime. E roa’a te niuniu tāuturu nō te fifi tāmoni ’ore ’e te tahi atu ha’amāramaramara’a i ni’a i te suicide.lds.org. (’A hi’o « Nāhea ’ia tauturu i te hō’ē ta’ata i roto i te ati » i roto i teie buka arata’i nō te tahi atu mau ha’amāramaramara’a).

Noa atu tā tātou mau tauto’ora’a maita’i roa a’e, e’ita te mau ’ōnohi ato’a e nehenehe e pāruruhia. E tupu mai te tahi mau ’ōnohi ma te ’ite-’ore-hia te mau fa’aarara’a pāpū maita’i. E ’ere nā ’outou te hōpoi’a nō te mā’itira’a a te tahi atu mau ta’ata ’ia ha’amou i tō rātou ora.

Te tahi atu ā mātēria tauturu :

Nāhea i te tauturu i te hō’ē ta’ata i roto i te ’ati

’A ha’apa’o maita’i i te mau taime ato’a i te mau tāpa’o fa’aara o te ’ōnohi ’e i te mau ha’amātaura’a ia rave i te ’ōnohi, noa atu ē, e feruri ’oe ē, ’āita tāua ta’ata ra e feruri pāpū ra i te rave i te ’ōnohi, ’e ’aore rā, tē hina’aro noa ra ’oia ’ia tāu’ahia ’oia. ’A pe’e i teie nau ta’ahira’a e toru nō te hōro’a i te tauturu—’a Ui, ’a Tāu’a, ’a Parau.

Ta’ahira’a 1 : ’a Ui. ’A ui ti’a roa atu i te ta’ata ē, tē feruri ra ānei ’oia i te ’ōnohi. E ti’a ia ’oe ’ia ui ē, « Tē feruri ra ānei ’oe e ha’amou i tō ’oe ora ? » Mai te mea e parau rātou ē, tē feruri nei rātou i te ’ōnohi, ’a ui ia rātou e aha tā rātou fa’anahora’a. E ti’a ia ’oe ’ia ui ē, « e fa’anahora’a anei tā ’oe nō te ha’apepe ia ’oe iho ? » Mai te mea ē, e fa’anahora’a tā rātou, ’a tāuturu ’oi’oi ia rātou ’ia haere i te fare ma’i ’e ’aore rā, i te clinique, ’e ’aore rā, ’a niuniu i te piha utututura’a rū ’e ’aore rā, i te niuniu tāuturu nō te ’ohipa fifi o tō ’outou fenua. (’A haere i ni’a i te suicide.lds.org/crisis nō te mau niuniu tāuturu nā te ao nei). Mai te mea ē, ’āita tā rātou e fa’anahora’a, ’a haere i te ta’ahira’a 2

Ta’ahira’a 2 : a Tāu’a. ’A fa’a’ite ē, tē tāu’a nei ’outou ia rātout nā roto i te fa’aro’ora’a i te mau mea tā rātou e parau ra. ’A hōro’a ia rātou i te taime nō te fa’ata’a mai i to rātou mau mana’o. ’A fa’atura i tō rātou mau mana’o nā roto i te pāhonora’a i te mau parau mai teie te huru, « Tē tātarahapa nei au nō tō ’oe mauiui rahi » ’e ’aore rā, « ’Āita vau i ’ite ē, e mea fifi mau ’oe ». E ti’a paha ia ’oe ’ia tāuturu ia rātou nō te hāmani i te hō’ē fa’anahora’a pārurura’a ’ōnohi (’a hi’o « How to Create a Suicide-Prevention Safety Plan », Doug Thomas, Ensign, Setepa 2016, 63). E nehenehe te hō’ē fa’anahora’a pārurura’a e tauturu i te ta’ata ’ia ’imi i tō rātou iho pūai, te mau aura’a maita’i ’e tō rātou mau ’aravihi nō te fa’aaura’a. E fa’aiti ato’a te reira i te rāve’a e roa’a ia rātou nō te fa’a’ino ia rātou iho, mai te mau mauha’a ’e ’aore rā, te rā’au huero. Mai te mea ē, e ani mai rātou ia ’oe ’eiaha e fa’a’ite i te hō’ē ta’ata i tō rātou mau mana’o, ’a fa’ata’a ia rātou ē, e fa’atura ’oe i tō rātou orara’a ’ōmo’e ’ia au i te mara’a ia ’oe, terā rā, e tāuturu rahi atu te tītauhia nō rātou, hau atu i tā ’oe e nehenehe e hōro’a…’Eiaha roa atu e fafau e tāpe’a huna noa ’oe i tō rātou mau mana’o ’ōnohi.

Ta’ahira’a 3 : ’a Parau. ’A fa’aitoito i te ta’ata ’ia fa’a’ite i te hō’ē ta’ata e nehenehe e hōro’a i te tauturu rahi atu. ’A fa’a’ite i te ha’amāramaramara’a nō te fāri’i i te mau rāve’a tāuturu i roto i to ’outou fenua. Te mau rāve’a tāuturu maori rā, te mau fare ma’i o te ’oire, te mau cliniques rapa’aura’a, ’e ’aore rā, te mau niuniu ’ati tamoni ’ore…IMai te mea ē, e’ita rātou e ’imi i te tāuturu, ’ia parau ’oe i te hō’ē ta’ata e ti’a ai. E ti’a ia ’oe ’ia parau ē, « Tē ha’ape’ape’a nei au nō ’oe ’e tē hina’aro nei au ’ia vai maita’i noa ’oe. E haere au e parau i te hō’ē ta’ata o te nehenehe e tāuturu ia oe. » ’A fa’atura i to rātou orara’a ōmo’e nā roto i te paraura’a i te hō’ē noa iho ta’ata tā ’outou e mana’o ra e nehenehe e tāuturu, mai te hō’ē melo fātata o te ūtuāfare, tōna ’ēpisekōpo, te hō’ē fa’atere ha’api’ira’a, te hō’ē taote, ’e ’aore rā, te hō’ē ta’ata tōro’a utuutu ma’i. Mai te mea ē, ’āita ’oe i pāpū ē, ’o vai te ta’ata e parau, ’a paraparau i tō ’outou ’ēpisekōpo ’e ’aore rā, ’a niuniu i te niuniu tāuturu ’ati o tō ’oe fenua. ’A ha’amana’o ē, ’āita ’oe i tītauhia ’ia pāturu ’oe ana’e iho i te reira ta’ata.

Fa’aarara’a : Mai te mea ē, tē arata’i nei ’oe i te hō’ē ’āparaura’a, ’a ani i te mau ta’ata ’ia fa’aineine i teie mau ta’ahira’a. ’A hōro’a ia rātou i te hō’ē hi’ora’a nō ni’a i te hō’ē ta’ata e haere mai e fāreirei ia rātou ’e e fa’a’ite mai i tō rātou mau mana’o ’ōnohi, ’e ’a ani ia rātou ’ia fa’aineine nāhea rātou ’ia pāhono.

Te tahi atu ā rāve’a tauturu :

Nāhea i te pāhono i muri a’e i te hō’ē ’ōnohi

Noa atu tā tātou mau tauto’ora’a maita’i roa a’e, e’ita te mau ’ōnohi ato’a e nehenehe e pāruruhia. E peu mātauhia i te feiā i muri a’e i te hō’ē ’ōnohi ’ia fāri’i i te mau mana’o fa’aru’ehia, te maere rahi, te fa’ahapa ia rātou iho, te riri ’e te ta’a ore. ’Ua parau te peresideni M. Russell Ballard ē, « E riro te ravera’a i tōna iho ora ’ei ’ohipa ri’ari’a mau i te mea ē, e vaiiho mai teie peu e rave rahi ta’ata pēpē : ’a tahi, te ta’ata i pohe, ’e i muri iho, e rave rahi atu tātini—te ūtuāfare ’e te mau hoa—’āita i tāu’ahia, ’e nō te tahi pae o rātou, ’o tē fa’aruru e rave rahi matahiti māuiuira’a ’e te ta’a ’ore » (« Suicide: Some Things We Know, and Some We Do Not », Ensign, ’Ātopa 1987, 7). Nō teie mau ta’ata, e tae mai te ora nā roto mai i te Fa’aora, tei « pou mai i raro a’e i te mau mea ato’a ra » ’ia ’ite ’oia « nā roto i te tino, i te rāve’a e fa’aora ai i tōna mau ta’ata i tō rātou mau paruparura’a » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 88:6 ; Alama 7:12). E riro te mau rāve’a tāuturu ’aravihi ’e te a’o ato’a ’ei tauturura’a.

E hina’aro paha te mau ’āpo’ora’a titi ’e te pāroita ’ia ’āparau e nāhea rātou ’ia pāturu i te hō’ē ta’ata ’e ’aore rā i te utuafare i muri a’e i te hō’ē ’ōnohi. Teie i muri nei te mau uira’a e ti’a ’ia tāu’aparau :

  • Nāhea te mau ha’api’ira’a ’e te Tāra’ehara a Iesu Mesia e nehenehe ai e hōro’a mai i te fa’aorara’a i te hō’ē ta’ata ’e ’aore rā, i te ūtuāfare ?

  • E aha te mau hina’aro tā te mau taea’e ’e te mau tuahine aupuru i ’ite i roto i te ta’ata ’e ’aore rā, i te ūtuāfare ? E aha te tāvinira’a tā rātou i hōro’a ?

  • E aha te pāturura’a i te pae ferurira’a ’e ’aore rā, i te pae vārua tā te ta’ata ’e ’aore rā tā te ūtuāfare e hina’aro ? ’O vai te nehenehe e hōro’a i teie pāturura’a ?

  • E hina’aro pae tino ānei tō te taata ’e ’aore rā, tō te ūtuāfare, mai te parau nō te utara’a ’e ’aore rā, nō te mā’a ?

  • Nāhea e nehenehe ai i te feiā fa’atere pupu tāuturu pāroita ’ia tāuturu i te mau tamari’i ’e te feiā ’āpī ’ua mo’e te hō’ē tei herehia ?

E nehenehe te oto i muri a’e i te hō’ē ’ōnohi e vai maoro. Mai te mea e tāmau noa te hō’ē ta’ata i te mauiui rahi ’e ’aore rā, i te oto, ’a paraparau ia vetahi ’ē ’o te here nei i te reira ta’ata. ’A feruri nā roto i te pure nāhea ’oe e nehenehe ai e pāturu. E hina’aro paha ’oe e tauturu i teie ta’ata ’ia fāri’i i te hō’ē ha’amaita’ira’a autahu’ara’a ’e ’aore rā, ’ia fa’a’ite iāna i te mau rāve’a i roto i tō ’outou fenua. E nehenehe te mau pupu tāuturu ’oto, te mau taote, ’e ’aore rā, te tahi atu mau utuutu ma’i ’aravihi e tauturu.

Fa’aarara’a : Mai te mea ē, te arata’i nei ’oe i te hō’ē ’āparaura’a, ’eiaha e paraparau nō ni’a i te huru tō te hō’ē ta’ata ravera’a i tōna ora. Penei a’e e riro te reira i te fa’aitoito i te hō’ē ta’ata i roto i te pupu ’ia rave ato’a i te reira ’ohipa i fa’ata’ahia mai. Mai te mea e ha’amata te hō’ē ta’ata i te fa’a’ite i te reira mau ha’apāpūra’a i roto i te hō’ē pupu, ’a taui i te paraparaura’a ma te marū.

Te tahi atu mau rāve’a tāuturu :

Te tahi atu mau rāve’a tauturu

Mau a’ora’a a te feiā faʼatere o te ʼĒkālesia

Te mau itera’a nō roto mai i te mau melo

Te tahi atu mau rāve’a tāuturu a te ’Ēkālesia

Hi’o suicide.lds.org nō te tahi atu mau mātēria tauturu.