« 22. Te pāhonora’a i te mau hina’aro pae mātēria ’e te fa’atupura’a i te fa’arava’ira’a iāna iho », Buka arata’i rahi : Tāvini i roto i te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei (2020).
« 22. Te pāhonora’a i te mau hina’aro pae mātēria ’e te fa’atupura’a i te fa’arava’ira’a iāna iho », Buka arata’i rahi.
22.
Te pāhonora’a i te mau hina’aro pae mātēria ’e te fa’atupura’a i te fa’arava’ira’a iāna iho
22.0
’Ōmuara’a
E fafau te mau melo o te ’Ēkālesia ’ia « amo te tahi i tā te tahi mau hōpoi’a… ’ia ’oto ’a ’oto ai te feiā ’oto ra… ’ia tāmāhanahana ia rātou ’o tē au ’ia tāmāhanahanahia » (Mosia 18:8–9). ’Ua riro te ha’apa’ora’a i te feiā tei hina’aro i te tauturu pae mātēria ’ei tuha’a nō te ’ohipa nō te fa’aorara’a ’e te fa’ateiteira’a (hi’o 1.2). E au teie hōpoi’a i te mau melo ato’a o te ’Ēkālesia ’a aupuru ai rātou i te tahi ’e te tahi.
Tē a’o-ato’a-hia nei i te mau melo o te ’Ēkālesia ’ia ha’apūai i tō rātou iho fa’arava’ira’a ia rātou iho nā roto i te ’ohipa itoito ’e nā roto i te tauturu a te Fatu. Te fa’arava’ira’a iāna iho, ’o te ’aravihi ïa, te fafaura’a ’e te tauto’ora’a nō te hōro’a i te mau mea e tītauhia nō te orara’a pae vārua ’e pae mātēria, nōna iho ’e nō tōna ’utuāfare. ’Ia rahi atu te fa’arava’ira’a ia rātou iho, e noa’a rahi atu ā i te mau melo ’ia tāvini ia vetahi ’ē.
TE TAUTO’ORA’A A TE TA’ATA HŌ’Ē ’E A TE ’UTUĀFARE
22.1
Ha’amaita’i i te fa’arava’ira’a iāna iho
Nā roto i te tauturu a te Fatu, e ha’amaita’i te mau melo i te fa’arava’ira’a ia rātou iho mai teie i muri nei :
-
Fa’arahi i te pūai pae vārua, pae tino ’e pae manava.
-
Noa’a te ha’api’ira’a ’e te ’ohipa.
-
Ha’amaita’i i te fa’aineinera’a pae mātēria.
22.1.1
Te pūai pae vārua
’Ua ha’api’i mai te Fa’aora ē, « nō te pae vārua te mau mea ato’a iā’u nei, ’aita vau i hōro’a atu ia ’outou i te hō’ē ture tāhuti noa nei » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 29:34). E fa’arahi te mau melo i te pūai pae vārua mai te mea ē, e rave rātou i te mau mea i raro nei :
-
Fa’a’ohipa i te fa’aro’o i te Mesia.
-
Pure.
-
Ha’apae i te mā’a.
-
Tuatāpapa i te mau pāpa’iraa mo’a ’e te mau parau a te mau peropheta ora.
-
Ha’apa’o i te mau fa’auera’a.
-
Haere i te purera’a ’ōro’a ’e i te tahi atu mau rurura’a a te ’Ēkālesia.
-
Haere e tauturu ia vetahi ’ē.
-
’Āmui i te mau ’ōro’a mo’a ’e tūtava i te ha’apa’o i te mau fafaura’a e tū’ati i te reira.
’Ia rave te mau melo i teie mau mea, e fāri’i rātou i te arata’ira’a a te Vārua Maita’i nō ni’a i te rāve’a nō te fa’a’āfaro i tō rātou mau fifi ’e nō te aupuru maita’i ia vetahi ’ē.
22.1.2
Te ea pae tino ’e pae manava
Tē hina’aro nei te Metua i te ao ra i tāna mau tamari’i ’ia fa’arahi i tō rātou pūai i te pae tino ’e i te pae manava. Tei roto ïa i te reira te ravera’a i teie mau mea i muri nei :
-
Ha’apa’o i te Parau Pa’ari (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 89 ; hi’o ato’a 38.7.14 i roto i teie buka arata’i).
-
Fa’aitoito i te ’amu i te mā’a maita’i, fa’a’eta’eta tāmau i te tino, ta’oto maita’i, ’e tāpe’a noa i te hō’ē teiaha tano.
-
Ha’apae i te mau mea ’e te mau peu ’ī’ino ’e ’aore rā te hia’ai fa’atītī.
-
Tāmā maita’i iāna ’e fāri’i i te rapa’aura’a tano.
-
Fa’arahi ’e ha’apūai i te mau aura’a maita’i ’e te ’utuāfare ’e ia vetahi ’ē.
-
Ha’api’i e aha tē rave ’ia tupu te urupu’upu’u.
-
’Imi i te tauturu nō te mau fifi i te pae ferurira’a ’aore rā i te pae manava, mai te mea e hina’arohia.
22.1.3
Te ha’api’ira’a ’e te ’ohipa
’Ua ha’api’i te Fa’aora ē « te hanahana o te Atua ra, ’o te ’ite ïa » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 93:36). ’Ua ha’api’i ato’a ’oia ē : « ’A ’imi ho’i i te ’ite, ’oia ïa nā roto ho’i i te ha’api’i ’e nā roto ato’a i te fa’aro’o » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 88:118 ; hi’o ato’a Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 130:18). E nehenehe te ha’api’ira’a ’aore rā te ha’api’ipi’ira’a tōro’a e arata’i i te hō’ē ’ohipa maita’i a’e, ’ia ti’a i te mau melo ’ia fa’afāna’o i te mau hina’aro o te ta’ata hō’ē ’e o te ’utuāfare.
Nā te fa’arahira’a i te ’aravihi nō te rave i te ’ohipa, e tauturu i te mau melo ’ia tauturu i tō rātou mau ’utuāfare, te ’Ēkālesia, ’e i tō te ao nei. Tē a’ohia nei te mau melo ’ia rave itoito i te ’ohipa ’e ’ia vai parauti’a noa i roto i te mau mea ato’a tā rātou e rave.
22.1.4
Te fa’aineinera’a pae mātēria
Tē ha’api’i nei te mau pāpa’ira’a mo’a i te faufa’a rahi nō te vai-ineine-ra’a (hi’o Ezekiela 38:7 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 38:30). ’Ua a’ohia te mau melo ’ia vai ineine rātou ’ia nehenehe ia rātou ’ia ha’apa’o ia rātou iho, tō rātou ’utuāfare ’e ia vetahi ’ē i te mau taime fifi.
Tē fa’arahi nei te mau melo i tā rātou fa’aineinera’a pae moni nā roto i te :
-
’Aufaura’a i te tuha’a ’ahuru ’e te mau ō (hi’o Malaki 3:8–12).
-
Fa’a’orera’a ’e te ha’apaera’a i te tārahu mai te mea e nehenehe.
-
Fa’aineinera’a ’e te orara’a ma te hō’ē tāpura faufa’a moni.
-
Fa’ahereherera’a nō ananahi.
-
Fāri’ira’a i te hō’ē fāito ha’api’ira’a tano nō te tauturu ia rātou ’ia fa’afāna’o ia rātou iho ’e i tō rātou ’utuāfare (hi’o 22.3.3).
Tei roto ato’a i te fa’aineinera’a te ha’amaura’a i te hō’ē fa’anahora’a e nāhea i te ha’apa’o i te mau hina’aro tumu i roto i te tau rū. Tē fa’aitoitohia nei te mau melo ’ia fa’anaho i te hō’ē ha’aputura’a mā’a ’e te pape ’e te tahi atu mau mea e tītauhia, nō te tau poto ’e nō te tau roa.
Nō te tahi atu mau ha’amāramaramara’a, ’a hi’o i te Personal Finances for Self-Reliance [Te faufa’a moni a te ta’ata hō’ē nō te fa’arava’ira’a iāna iho], ’e i « Temporal Preparedness Resources [Te mau mātēria nō te fa’aineinera’a pae mātēria]. »
22.2
Aupuru i te feiā tei hina’aro i te tauturu i te pae mātēria ’e i te pae manava
Tē ha’api’ihia nei te mau pipi a te Fatu ’ia « aroha… ’e ’ia tāvini te tahi i te tahi » ’e ’ia « aupuru… ia rātou tei au ia ’outou ’ia aupuru » (Mosia 4:15–16). E tūtava te mau melo ’ia hi’o ia vetahi ’ē mai tā te Fa’aora e hi’o nei ia rātou, ma te māramarama i tō rātou mau pūai ’e tō rātou mau hina’aro hō’ē roa. Nā roto i te ravera’a i te reira, e fa’auruhia te mau melo ’ia ’ite nāhea ’ia aupuru i te feiā tei hina’aro i te tauturu pae mātēria ’e pae manava. I roto i teie mau hina’aro, tē vai nei te mā’a, te ’ahu, te nohora’a, te ha’api’ira’a, te ’ohipa, te ora maita’i o te tino ’e te ora maita’i i te pae manava.
22.2.1
Te fare vaira’a tao’a a te Fatu
’Ua ha’api’i te Fa’aora : « E hōro’a atu i hō’ē tufa’a nō tā ’outou tao’a i te feiā veve ra… ’e e tu’uhia atu te reira i mua i te ’episekōpo… [’e] e tāpe’ahia te toe’a o te mau faufa’a i roto i tā’u fare vaira’a tao’a, nō te ’ōpere atu nā te feiā veve ’e te feiā i ’ere » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 42:31, 34). ’Ua pi’ihia te mau rāve’a ato’a a te ’Ēkālesia nō te tauturu i te feiā tei hina’aro i te tauturu pae mātēria, ’o te fare vaira’a tao’a a te Fatu (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 82:18–19). Tei roto i te reira te mau ō a te mau melo nō te taime, te mau tārēni, te aumihi, te mau mātēria, ’e te mau faufa’a moni nō te tauturu i te feiā tei hina’aro i te tauturu.
E fare vaira’a tao’a a te Fatu i roto i te pāroita tāta’itahi ’e te titi tāta’itahi. E ti’a i te feiā fa’atere ’ia tauturu pinepine i te mau ta’ata ’e te mau ’utuāfare ’ia ’imi i te mau rāve’a nō tō rātou mau hina’aro nā roto i te tītaura’a i te ’ite, te ’aravihi ’e te tāvinira’a e hōro’ahia mai e te mau melo o te pāroita ’e te titi.
Ta’a ’ē noa atu te mau mātēria a te fare vaira’a tao’a a te Fatu, e mea pinepine te mau melo i te fāri’i i te tauturu e hina’arohia nā roto i te mau tauturu a te hau ’e i roto i te huira’atira (hi’o i te 22.12).
22.2.2
Te ture nō te ha’apaera’a mā’a ’e te mau ō ha’apaera’a mā’a
’Ua ha’amau te Fatu i te ture nō te ha’apaera’a mā’a ’e te mau ō ha’apaera’a mā’a nō te ha’amaita’i i tōna mau ta’ata ’e nō te hōro’a i te hō’ē rāve’a nō rātou nō te tāvini i te feiā nava’i ’ore. E ha’amaita’i te ture nō te ha’apaera’a mā’a i te ta’ata hōro’a ’e i te ta’ata fāri’i. E ha’afātata atu ā te mau melo i te Fatu ’e e rahi atu ā tō rātou pūai pae vārua ’a ora ai rātou i te ture nō te ha’apaera’a mā’a. E ha’apūai ato’a te reira i tō rātou fa’arava’ira’a ia rātou iho ’e e fa’arahi a’e i tō rātou aumihi. (Hi’o Isaia 58:6–12 ; Malaki 3:8–12.)
E nehenehe te ha’apaera’a mā’a e ravehia i te mau huru taime ato’a. Terā rā, e ha’apa’o te mau melo i te sābati mātāmua o te ’āva’e ’ei mahana ha’apaera’a mā’a. Teie te mau mea i roto i te hō’ē mahana ha’apaera’a mā’a :
-
Pure
-
Te fa’aeara’a ma te mā’a ’ore ’e te inu ’ore nō te hō’ē pu’e tau e 24 hora (mai te mea e nehenehe te tino)
-
Te hōro’ara’a i te ō ha’apaera’a mā’a maita’i
Te hō’ē ō ha’apaera’a mā’a ’o te hō’ē ïa ō nō te tauturu i te feiā tei hina’aro i te tauturu. ’Ia ha’apae ana’e te mau melo i te mā’a, e anihia ia rātou ’ia hōro’a i te hō’ē ō tei ’aifāito a’e i te faufa’a o te mā’a ’aita i ’amuhia. Tē fa’aitoitohia nei te ’ā’au hōro’a o te mau melo ’e ’ia hōro’a hau atu i te ho’o o nā tāmā’ara’a e piti mai te mea e mara’a ia rātou.
E hōro’a te mau melo i tā rātou ō ha’apaera’a mā’a ma te fa’a’ī i te parau nō te tuha’a ’ahuru ’e te tahi atu mau ō, ’e hōro’a atu ai i te ’episekōpo ’aore rā i te hō’ē o tōna nā tauturu. I te tahi mau vāhi, e nehenehe ato’a tā rātou e hōro’a i tā rātou ō nā ni’a i te natirara. I roto i te tahi mau pāroita, e nehenehe te ’episekōpo e fa’ati’a i te mau taea’e tei mau i te Autahu’ara’a a Aarona ’ia ’ohi mai i te mau ō ha’apaera’a mā’a (hi’o 34.3.2).
22.2.3
Tāvinira’a
E ’imi te mau melo ’ia tāvini ia vetahi ’ē mai tā te Fa’aora i rave (hi’o Ioane 13:35). E tūtava rātou ’ia ’ite i te mau pūai ’e te mau hina’aro o te tahi ’e te tahi. E aupuru rātou te tahi i te tahi ma te here ’e te hāro’aro’a.
E nehenehe te ’ohipa tāvinira’a e fa’anahohia i roto i te pāroita, te titi ’aore rā te huira’atira. I te vāhi tē vai ra te JustServe.org, e nehenehe te mau melo ’e te tahi atu mau ta’ata e fa’a’ohipa i te reira nō te hi’o mai i te mau rāve’a tāvinira’a i roto i te huira’atira. E nehenehe ato’a te mau melo ’e vetahi ’ē e hōro’a i te tauturu i te mau ’ati rahi ’aore rā i roto i te ’oire nā roto i te mau ’ōpuara’a a te ’Ēkālesia mai te Mau rima tauturu.
22.2.4
Te tauturu ’ia maita’i te ta’ata
Tē hōro’a nei te ’Ēkālesia i te tauturu ’ia maita’i te ta’ata, nā te ao ato’a nei. Tē rave nei ’oia i te reira nā roto iāna iho ’e nā roto ato’a i te ’āpitira’a e te tahi atu mau fa’anahora’a tauturu nā te ao nei. E hōro’ahia teie tauturu nā roto i te fa’anahora’a a te ’Ēkālesia tei pi’ihia Latter-day Saint Charities [Te mau tauturu aroha a te feiā mo’a i te mau mahana hope’a nei]. E hōro’ahia te reira ma te hi’o ’ore i te nūna’a ta’ata, te fa’aro’o, ’e ’aore rā te ti’ara’a pātireia.
Nō te mau melo ’e te tahi atu mau ta’ata e hina’aro e pāturu i teie mau tauto’ora’a, e nehenehe rātou e hōro’a i te ’āfata faufa’a tauturura’a i te ao nei a te ’Ēkālesia. E hōro’a te mau melo i tā rātou ō ma te fa’a’ī i te parau nō te tuha’a ’ahuru ’e te tahi atu mau ō, ’e hōro’a atu ai i te ’episekōpo ’aore rā i te hō’ē o tōna nā tauturu. I te tahi mau vāhi, e nehenehe ato’a tā rātou e hōro’a i tā rātou ō nā ni’a i te natirara.
TE MAU TAUTO’ORA’A A TE FEIĀ FA’ATERE
22.3
Hōho’a nō te fa’atupura’a i te fa’arava’ira’a iāna iho ’e te aupurura’a i te feiā tei hina’aro i te tauturu
E ti’a te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia nō te Fa’aora, i te ha’apa’ora’a i te mau ta’ata tei hina’aro i te tauturu i te pae mātēria ’e i te pae manava (hi’o 22.3.4). ’A nā reira ai rātou, tē tūtava nei rātou i te tauturu i te mau melo ’ia ha’apūai i te fa’arava’ira’a ia rātou iho.
E ’imi te feiā fa’atere i te arata’ira’a a te Vārua Maita’i ’ia ti’a ia rātou ’ia tauturu atu ma te ha’apa’o maita’i e aha tō rātou vaira’a ’e ma te aumihi. E tauturu te hōho’a i muri nei i te feiā fa’atere ’ia pāhono i te mau hina’aro o te mau melo, ma te fa’atupu ato’a i te fa’arava’ira’a iāna iho :
-
’Imi i te feiā tei hina’aro i te tauturu.
-
Tauturu ia rātou ’ia hi’o ’e ’ia pāhono i te mau hina’aro tau poto.
-
Tauturu ia rātou ’ia fa’atupu i te fa’arava’ira’a ia rātou iho nō te tau roa.
-
Aupuru i te feiā tei hina’aro i te tauturu i te pae manava.
22.3.1
’Imi i te feiā tei hina’aro i te tauturu
E hōpoi’a mo’a nā te ’episekōpo ’ia ’imi ’e ’ia ha’apa’o i te feiā tei hina’aro i te tauturu (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 84:112). Teie te tahi atu mau ta’ata e ti’ara’a faufa’a rahi tō rātou i roto i te tauturura’a i te ’episekōpo i roto i teie hōpoi’a :
-
Te mau taea’e ’e te mau tuahine aupuru.
-
Te mau peresidenira’a nō te Sōtaiete Tauturu ’e nō te pupu peresibutero.
-
Nā tauturu o te ’episekōpo.
-
Te tahi atu mau melo o te ’āpo’ora’a pāroita.
Mai te mea e tītauhia, e nehenehe te ’episekōpora’a e pi’i i te mau ta’ata ’aravihi nō te ’ohipa totauturu ’e te fa’arava’ira’a iāna iho nō te pāroita, nō te pāturu i teie mau tauto’ora’a (hi’o i te 22.6.4).
Ma te here ’e te māna’ona’ora’a, e tauturu te feiā fa’atere pāroita ’e te feiā e tāvini nā muri ia rātou, ’ia ’ite i te mau melo e hina’aro i te tauturu. ’Aita e nava’i ’ia tauturu i te taime noa e anihia mai. E ti’a i te feiā fa’atere ’ia ’āpo’o ’e te mau taea’e ’e te mau tuahine aupuru nō te ha’apāpū ē, e fāri’i te mau melo tei hina’aro i te tauturu i te aupurura’a tano.
22.3.2
Tauturu i te mau melo ’ia hi’opo’a ’e ’ia pāhono i te mau hina’aro tau poto
E tūtava te mau melo i te pāhono i tō rātou mau hina’aro tumu nā roto i tā rātou iho mau tauto’ora’a, te tauturu a te fēti’i piri, ’e te mau tauturu a te hau ’e i roto i te huira’atira (hi’o i te 22.12). Mai te mea ’aita e nava’i teie mau rāve’a, e hina’aro paha te mau melo i te tauturu a te ’Ēkālesia.
I roto i te tauturu a te ’Ēkālesia, tē vai ra te tauturu nō te hō’ē tau poto, mai te mā’a, te mau tao’a nō te tāmāra’a, te ’ahu, te fare, ’aore rā, te tahi atu mau mea tumu. E nehenehe te mau ’episekōpo e fa’a’ohipa i te mau ō ha’apaera’a mā’a nō te pāhono i teie mau hina’aro. I te tahi mau vāhi, e nehenehe ato’a te mau ’episekōpo e fa’a’ohipa i te mau poro’ira’a a te ’episekōpo nō te mā’a ’e te tahi atu mau tauiha’a tumu (hi’o « Commandes et recommandations de l’évêque [Te mau poro’ira’a ’e te mau mātēria a te ’episekōpo] » i roto i te rāve’a tauturu a te feiā fa’atere ’e te pāpa’i parau [DDG]).
’Ia hōro’a-ana’e-hia te tauturu a te ’Ēkālesia, e pe’e te feiā fa’atere i te mau parau tumu ’e te mau fa’aturera’a i fa’ata’ahia i roto i te mau tuha’a 22.4 ’e 22.5.
22.3.3
Tauturu i te mau melo ’ia patu i te fa’arava’ira’a iāna iho i te tau roa
E hina’aro paha te mau melo i te pāturura’a tāmau nō te pāhono i te mau fifi roa a’e. E nehenehe te ha’api’ira’a, te ha’api’ipi’ira’a tōro’a, ’aore rā te tahi atu mau rāve’a tauturu e ha’amaita’i i te fa’arava’ira’a ia rātou iho ’e ’ia pāhono i tō rātou mau hina’aro roa a’e. E nehenehe te feiā fa’atere nō te Sōtaiete Tauturu ’e nō te pupu peresibutero, te mau taea’e ’e te mau tuahine aupuru, ’e vetahi ’ē atu, e tauturu i te mau melo ’ia fāri’i i teie mau mātēria tauturu.
E tauturu te ’api parau Plan d’autonomie [fa’anahora’a nō te fa’arava’ira’a iāna iho], i te mau melo ’ia ’ite e aha tō rātou mau pūai ’e tō rātou mau hina’aro. E tauturu ato’a te reira ia rātou ’ia ’ite mai e aha te mau rāve’a tauturu maita’i. E fa’a’ohipahia teie fa’anahora’a i te mau taime ato’a e mana’ohia e fa’a’ohipa i te tauturu a te ’Ēkālesia. E nehenehe te ’episekōpo e fa’aue i te feiā fa’atere o te Sōtaiete Tauturu, te feiā fa’atere o te pupu peresibutero, te mau taea’e e te mau tuahine aupuru, ’aore rā te tahi atu mau ta’ata, ’ia tauturu i te mau melo ’ia fa’a’ī i te reira ’api parau.
’Ei tuha’a nō te fa’anahora’a fa’arava’ira’a iāna iho, e nehenehe te feiā fa’atere e ani i te mau melo ’ia ’āmui atu i roto i te hō’ē pupu fa’arava’ira’a iāna iho. E tauturu teie mau pupu ia rātou ’ia fa’arahi i te ’aravihi ’e te mau rāve’a tauturu nō te fāito ha’api’ira’a maita’i a’e, te ’ohipa, ’aore rā, te fa’aterera’a i te pae faufa’a (hi’o 22.13). I te rahira’a o te taime, e fa’anahohia teie mau pupu e te mau ’āpo’ora’a titi ’aore rā pāroita (hi’o 22.10.2, 22.7).
E fa’a’ohipa te ’episekōpo, ’aore rā te tahi atu ta’ata fa’atere tāna e fa’aue, i te Guide de l’évêque pour le plan d’autonomie [Buka arata’i a te ’episekōpo nō te fa’anahora’a fa’arava’ira’a iāna iho] ’ia hōro’a ana’e ’oia i te tauturu. E tauturu teie parau i te feiā fa’atere ’ia hi’opo’a i te nu’ura’a i mua o te mau melo e tae atu ai i te fa’arava’ira’a iāna iho.
22.3.4
Aupuru i te feiā tei hina’aro i te tauturu pae manava
E rave rahi melo e fa’aruru nei i te mau fifi i te pae manava. E nehenehe te mau taea’e ’e te mau tuahine aupuru ’e te feiā fa’atere o te pāroita e riro ’ei mauiha’a nō te tauturu i te mau melo i roto i teie mau fifi.
E nehenehe ato’a te ’āehuehu o te hō’ē ta’ata e ha’afifi i te mau melo o tōna utuāfare. E ha’apa’o maita’i te feiā fa’atere o te pāroita i te mau hina’aro o te mau melo o te ’utuāfare, o te mau hoa fa’aipoipo iho ā rā. E fa’a’ite te feiā fa’atere i te pāturura’a ’e tō rātou mana’o hāro’aro’a i tō rātou fifi.
Tē hōro’a nei te ’Ēkālesia i « Te mau mātēria tauturu nō te fa’aa’o i te ta’ata » nō te tauturu i te feiā fa’atere ’ia pāturu i te mau melo i ni’a i te mau uira’a rau i te pae manava ’e i te pae sōtiare. Teie te tahi atu mau mātēria tauturu nō te mau melo :
-
Te ’itera’a i te pūai i roto i te Fatu : Te ’āteura’a pae manava
-
Mau ha’api’ira’a nō te ha’apūai i te mau fa’aipoipora’a ’e te mau ’utuāfare
Hi’o ato’a « Ea i te pae manava » i te 22.13.
E nehenehe te mau ’episekōpo e paraparau i te feiā rave ’ohipa nō te piha ’ohipa nō te ’utuāfare nō te māramarama maita’i a’e i te mau fifi pae manava o te hō’ē melo, ’e nō te hi’o mai e aha te mau mātēria tauturu ’e te mau ’ohipa tauturu e vai ra. E nehenehe ato’a te mau peresideni titi ’e misiōni e paraparau i te piha ’ohipa nō te ’utuāfare. ’Ei tuha’a nō teie ’āparaura’a, e nehenehe te feiā fa’atere nō te piha ’ohipa nō te ’utuāfare e tauturu i teie feiā fa’atere ’ia hi’opo’a ē, e tītauhia ānei te ta’ata tōro’a fa’aa’o nō te hō’ē melo e fifi pae manava ’aore rā pae tōtiare. E nehenehe teie feiā fa’atere e ani i te hō’ē fārereira’a nā roto i te paraparaura’a i te piha ’ohipa nō te ’utuāfare ’aore rā, i tō rātou fa’atere nō te ’ohipa totauturu ’e te fa’arava’ira’a iāna iho. Hi’o 31.3.6 nō te ha’amāramaramara’a hono.
E nehenehe te mau ’episekōpo e fa’afārerei i te mau melo tei hina’aro i te fa’aa’oraa, i te hō’ē ta’ata tōro’a fa’aa’o a te piha ’ohipa nō te ’utuāfare, mai te mea ē tē vai ra. E rave rātou i te reira nā roto i te fa’a’ohipara’a i te poro’ira’a a te ’episekōpo nō te mau ’ohipa (hi’o « Commandes et recommandations de l’évêque [Te mau poro’ira’a ’e te mau mātēria a te ’episekōpo] » i roto i te DDG). Terā rā, e nehenehe te mau melo e tītau i te tauturu a te feiā tōro’a fa’aa’o i roto i te huira’atira.
I te tahi taime e a’o te mau ’episekōpo i te mau melo tei hina’aro i te tauturu, ’ia tātarahapa i tā rātou mau peu rave hara. I roto i te reira mau peu, tē vai ra te mau hara e tū’ati ra ’e ’aore rā, e tupu mai nā roto i te mau hia’ai fa’atītī. I terā vaira’a, e hi’o te mau ’episekōpo i te mau arata’ira’a i roto i te 32.8.1 ’e te 32.8.2.
22.4
Te mau parau tumu nō te hōro’ara’a i te tauturu a te ’Ēkālesia
Nā roto i te tauturu a te Fatu, e ’imi te mau melo ’ia ha’apa’o ia rātou iho ’e i tō rātou ’utuāfare. ’Ia hina’aro ana’e te mau melo i te tauturu pae moni, e fāriu atu rātou i ni’a i te mau rāve’a i muri nei, mai teie ’āna’ira’a :
-
Tō rātou fēti’i piri
-
Te mau tauturu pae faufa’a a te hau ’e i roto i te huira’atira
-
Tauturu a te ’Ēkālesia nā roto i te mau ō ha’apaera’a mā’a
’Ia hina’aro ana’e te mau melo i te tauturu tau poto mai te mā’a ’aore rā te tahi atu mau tauiha’a tumu, e nehenehe te mau ’episekōpo e fa’a’ohipa i te mau ō ha’apaera’a mā’a nō te hōro’a i te tauturu (hi’o 22.3.2). Mai te mea ē tē vai ra te mau poro’ira’a a te ’episekōpo, i te rahira’a o te taime, e fa’a’ohipa te mau ’episekōpo i te reira nō te hōro’a i te mā’a ’e te tahi atu mau tauiha’a tumu.
’Ua ’ōpuahia te tauturu a te ’Ēkālesia nō te tauturu i te mau melo ’ia fa’arahi i te ti’amāra’a, ’eiaha rā te tārerera’a. Te mau tauturu ato’a e hōro’ahia, ’ia ha’apūai te reira i te mau melo i roto i tā rātou mau tauto’ora’a fa’arava’ira’a ia rātou iho e ti’a ai.
’Ia hōro’a-ana’e-hia te tauturu a te ’Ēkālesia, e pe’e te feiā fa’atere i te mau parau tumu i roto i te mau tuha’a 22.4.1 ē tae atu i te 22.4.5. Tē fa’aitoitohia nei te mau ’episekōpora’a ’e te mau pāpa’i parau ’ia hi’o fa’ahou i te video « Intégrité et responsabilités concernant les fonds sacrés [Faufa’a moni mo’a, hōpoi’a mo’a] ».
22.4.1
Tūra’i i te parau nō te hōpoi’a a te ta’ata hō’ē ’e tā te ’utuāfare
Tē ha’api’i nei te feiā fa’atere ē, tei te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare te hōpoi’a mātāmua nō tō rātou iho maita’i pae mātēria, pae manava ’e pae vārua. Nā roto i te orara’a i te mau parau tumu nō te fa’arava’ira’a iāna iho, e maita’i a’e te mau melo nō te fa’a’āfaro i tō rātou iho mau hina’aro (hi’o 22.1).
Hou ’a hōro’a ai i te tauturu a te ’Ēkālesia, e hi’o te ’episekōpo (’aore rā te tahi atu ti’a fa’atere ’aore rā te tahi atu melo tāna e fa’aue) nā muri i te mau melo e aha te mau rāve’a tauturu tā rātou e fa’a’ohipa nei nō te pāhono i tō rātou iho mau hina’aro. E nehenehe teie ta’ata e fa’ahiti i te tahi atu mau rāve’a nō te mau melo e feruri, mai te mau tauturu a te hau ’e i roto i te huira’atira (hi’o 22.12).
22.4.2
Hōro’a i te tauturu tau poto nō te mau hina’aro faufa’a rahi
Te fā nō te tauturu a te ’Ēkālesia, nō te pāhonora’a ïa i te mau hina’aro tumu nō te hō’ē tau, ’a tūtava noa ai te mau melo i te fa’arava’i ia rātou iho. I te rahira’a o te taime, e fa’a’ohipahia te mau ō ha’apaera’a mā’a nō te ’aufau i te mau mea faufa’a, mai te mā’a ’e te ’ahu. Terā rā, e nehenehe ato’a te reira e fa’a’ohipahia nō te ’aufau i te nohora’a ’aore rā te uira, te pape, te māhu. E nehenehe ato’a te reira e fa’a’ohipahia nō te ’aufau i te mau ha’amāu’ara’a mai te mau fa’aa’ora’a, te mau rapa’aura’a ma’i ’aore rā te ha’api’ipi’ira’a ’aravihi tau poto.
’Ua fa’ata’ahia te tauturu a te ’Ēkālesia nō te pāturu i te orara’a—’eiaha rā nō te tāpe’a i te huru orara’a. E tītauhia paha te pāturura’a ’e te auma’i nō te mau melo ’a ’ohipa ai rātou nō te fa’aiti ’aore rā nō te fa’a’ore i te mau ha’amāu’ara’a, ’ia pāhono maita’i a’e rātou i tō rātou iho mau hina’aro.
E fa’a’ohipa te mau ’episekōpo i te ferurira’a pa’ari ma te ’imi i te arata’ira’a pae vārua ’ia feruri ana’e rātou i te fāito moni ’e te maoro o te tauturu e hōro’ahia. E fa’a’ite rātou i te aumihi ’e te ’ā’au hōro’a, ma te ’ore e fa’atupu i te peu tārerera’a.
22.4.3
Fa’afāna’o i te mau tao’a ’aore rā, te mau ’ohipa, ’eiaha rā te moni
Mai te mea e nehenehe, ’eiaha te ’episekōpo e hōro’a i te moni. E fa’a’ohipa rā ’oia i te mau ō ha’apaera’a mā’a ’aore rā te mau poro’ira’a a te ’episekōpo nō te hōro’a i te mau melo i te mau mā’a ’aore rā i te mau ’ohipa. E nehenehe ïa te mau melo e fa’a’ohipa i tā rātou iho moni nō te ’aufau i te tahi atu mau hina’aro.
Mai te mea ē, ’aita te reira e nava’i, e nehenehe te ’episekōpo e tauturu nā roto i te fa’a’ohipara’a i te mau ō ha’apaera’a mā’a nō te ’aufau i te mau tārahu faufa’a rahi nō te hō’ē tau (hi’o 22.5.2). Mai te mea e nehenehe, e ’aufauhia te reira i te taiete iho (hi’o 22.5.3).
22.4.4
Hōro’a i te ’ohipa e rave ’aore rā, te mau ’ohipa tāvinira’a
E ani te mau ’episekōpo i te feiā e fāri’i i te tauturu ’ia rave i te tahi ’ohipa ’aore rā, ’ia haere e tauturu i te ta’ata, ’ia au i tō rātou ’aravihi. E tauturu te reira i te mau melo ’ia tāpe’a noa i te mana’o ti’amā. E fa’arahi ato’a te reira i tō rātou ’aravihi ’ia fa’arava’i ia rātou iho. I te vāhi tē vai ra te JustServe.org, e nehenehe te reira e fa’a’ohipahia nō te hi’o i te mau rāve’a tāvinira’a i roto i te huira’atira.
Nō te tahi mau melo ruhiruhia ’aore rā huma, ’aita paha ïa e rahi te ’ohipa ’aore rā te tāvinira’a tā rātou e nehenehe e hōro’a. E māramarama maita’i te feiā fa’atere i tō rātou vaira’a nō te fa’afāna’o ia rātou i te rāve’a nō te rave i te mea e mara’a ia rātou.
22.4.5
Tāpe’a ’ōmo’e i te mau ha’amāramaramara’a nō ni’a i te tauturu a te ’Ēkālesia
E tāpe’a ’ōmo’e noa te ’episekōpo ’e te feiā fa’atere o te pāroita i te mau ha’amāramaramara’a nō ni’a i te mau melo e hina’aro i te tauturu a te ’Ēkālesia. Nā te reira e pāruru i te orara’a ’ōmo’e ’e te ti’amā o te mau melo. (Hi’o 31.3.)
Te mau melo e fāri’i i te tauturu, e ti’a ia rātou ’ia ta’a maita’i i te nātura mo’a o te mau ō ha’apaera’a mā’a ’e o te mau poro’ira’a a te ’episekōpo. ’Ia fa’a’ohipa rātou i te mau tauturu ato’a tā rātou e fāri’i ma te ’ōmo’e ’e te fa’atura.
I te tahi taime, e mea maita’i nō te ’āpo’ora’a pāroita ’aore rā nō vetahi ’ē ’ia ’ite i te mau hina’aro o te hō’ē ta’ata ’aore rā o te hō’ē ’utuāfare. Hō’ē hi’ora’a, ’oia ho’i, ’ia ’imi ana’e te hō’ē melo i te hō’ē ’ohipa. I terā taime, ’e i te rahira’a o te taime, e ani te ’episekōpo ’e te tahi atu feiā fa’atere i te parau fa’ati’a a te melo nō te fa’a’ite i te reira huru ha’amāramaramara’a.
22.5
Te mau ture nō te hōro’ara’a i te tauturu a te ’Ēkālesia
E pe’e te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia i te mau ture i fa’ata’ahia i roto i teie tuha’a ’a hōro’a ai i te tauturu nā roto i te mau ō ha’apaera’a mā’a ’aore rā te mau poro’ira’a a te ’episekōpo nō te mā’a ’e te tahi atu mau tauiha’a tumu.
22.5.1
Te mau ture nō ni’a i te feiā e fāri’i i te tauturu a te ’Ēkālesia
22.5.1.1
Tauturu i te mau melo o te pāroita
I te rahira’a o te taime, te mau melo e fāri’i i te tauturu a te ’Ēkālesia, tē ora nei ïa rātou i roto i te mau ’ōti’a o te pāroita ’e tei reira tō rātou parau melora’a i roto i te pāroita. E nehenehe te tauturu e hōro’ahia noa atu ē ’aita te melo e haere tāmau nei i te mau rurura’a a te ’Ēkālesia, ’e ’aita e pe’e nei i te mau fa’aturera’a a te ’Ēkālesia.
Mai te mea ’aita i maoro a’enei tō te melo taera’a mai i roto i te pāroita, e paraparau te ’episekōpo i te ’episekōpo nā mua atu nō te ’āparau i te huru orara’a o taua ta’ata ra hou ’a hōro’a ai i te tauturu. E nehenehe ato’a te mau ’episekōpo e hi’o fa’ahou i te mau tauturu ato’a tei hōro’ahia i roto i nā matahiti e toru i ma’iri a’e nei i roto i te tuha’a « Finance [Moni] » o te DDG.
22.5.1.2
Tauturu nō te mau ’episekōpo ’e te mau peresideni titi
I te tahi mau taime, e hina’aro paha te hō’ē ’episekōpo ’aore rā te hō’ē melo nō tōna ’utuāfare piri ’aore rā fēti’i e ora ra i roto i te pāroita i te tauturu a te ’Ēkālesia. ’Ia tupu ana’e te reira, e hi’opo’a te ’episekōpo i te mau hina’aro ’e te tauturu i ’ōpuahia, nā muri i te peresideni titi. E tītauhia te parau fa’ati’a pāpa’i a te peresideni titi hou te ’episekōpo e nehenehe ai e fa’a’ohipa i te mau ō ha’apaera’a mā’a ’aore rā hou e fa’ati’a ai i te poro’ira’a a te episekōpo nōna iho ’aore rā nō tōna ’utuāfare.
Mai te mea e fa’a’ohipahia te moni ha’apaera’a mā’a, e hi’opo’a te peresideni titi i te mau parau ’aufaura’a ’e te tahi atu mau ha’amāu’ara’a hou ’a fa’ati’a ai i te ’aufaura’a. ’Aita e ti’a i te ’episekōpo ’ia ha’amana i te hō’ē ’aufaura’a nōna iho ’aore rā, nō tōna ’utuāfare.
’Ia hina’aro ana’e te hō’ē peresideni titi ’aore rā te mau melo o tōna ’utuāfare piri ’aore rā fēti’i e ora ra i roto i tāna pāroita i te tauturu, e paraparau ’oia i te ’episekōpo. E pe’e te ’episekōpo i te hō’ē ā mau parau tumu ’e te mau arata’ira’a nō te tauturu a te ’Ēkālesia e tītauhia nō te tahi atu melo. Terā rā, i te taime ’ua fa’ati’a te ’episekōpo i te anira’a, e hāpono te peresideni titi i te reira i te peresidenira’a ārea. E tīa’i te peresideni titi ’e te ’episekōpo i te parau fa’ati’a pāpa’i a te hō’ē melo o te peresidenira’a ārea hou ’a rave ai i te ’aufaura’a ’aore rā te poro’ira’a.
22.5.1.3
Tauturu nō te mau ta’ata rātere ’aore rā, te nohora’a ’ore
E nehenehe te mau ’episekōpo e tauturu i te mau melo ’e i te tahi atu mau ta’ata rātere ’aore rā e nohora’a ’ore. Terā rā, e feruri maita’i rātou i te huru ’e te fāito moni nō te tauturu e hōro’ahia. Tē fa’aitoitohia nei rātou ’ia ’āpo’o ’e te ’episekōpo o te pāroita nā mua a’e, hou ’a hōro’a ai i te tauturu.
I te rahira’a o te taime, e ani te mau ’episekōpo i te mau melo rātere ’aore rā te nohora’a ’ore, ’o tē fāri’i nei i te tauturu, ’ia fāri’i e rave i te ’ohipa ’aore rā i te tahi tāvinira’a. E nehenehe ato’a te mau ’episekōpo e fa’ahaere atu i teie mau melo e hi’o i te mau tauturu i roto i te huira’atira, e rāve’a tā rātou nō te pāhono i tō rātou mau hina’aro.
Mai te mea e tītauhia, e nehenehe te hō’ē peresideni titi e mā’iti i te hō’ē ’episekōpo nō te ha’apa’o i te mau anira’a ato’a i roto i te titi nō te mau ta’ata rātere ’e te nohora’a ’ore. I te tahi mau vāhi e rave rahi titi e mau rātere rahi ’e te feiā nohora’a ’ore. I terā taime, e nehenehe te peresidenira’a ārea e pi’i i te hō’ē misiōnare piha ’ohipa nō te ha’apa’o i tā rātou mau anira’a nō te tauturu. E mea maita’i e ta’ata tei tāvini a’ena ’ei ’episekōpo.
22.5.1.4
Tauturu nō te feiā e ’ere i te melo nō te ’Ēkālesia
Te feiā e ’ere i te melo nō te ’Ēkālesia, e fa’ahaerehia rātou i te mau tauturu i roto i te huira’atira, nō te tauturu. I te mau taime varavara roa, mai te au i te arata’ira’a a te Vārua, e nehenehe te ’episekōpo e tauturu ia rātou nā roto i te mau ō ha’apaera’a mā’a ’aore rā te mau poro’ira’a a te ’episekōpo. ’Ei hi’ora’a, e nehenehe te ’episekōpo e feruri i te tauturu nō te mau metua ’e ’aore rā, nō te feiā ha’apa’o e ’ere i te melo nō te ’Ēkālesia, e tamari’i rā tā rātou e melo.
22.5.2
Te mau ture nō ni’a i te fa’a’ohipara’a i te mau ō ha’apaera’a mā’a
22.5.2.1
Te mau rapa’aura’a ma’i ’aore rā te tahi atu fifi i te pae nō te ea
’Ua ha’amau te ārea tāta’itahi o te ’Ēkālesia i te mau ’ōti’a nō te fa’a’ohipara’a i te mau ō ha’apaera’a mā’a, nō te ’aufau i te mau ha’amāu’ara’a nō te rapa’aura’a ma’i, te niho ’aore rā te utuutura’a pae ferurira’a. Nā te peresidenira’a ārea e tu’u i teie mau ’ōti’a. ’Ua ha’amanahia te reira e te Tomite fa’atere a te ’Ēkālesia nō te ’Ohipa totauturu ’e te fa’arava’ira’a iāna iho. Tei te huru te ’ōti’a i te vāhi ’aore rā i te fenua.
’Ia fa’a’ohipa ana’e te mau ’episekōpo i te mau ō ha’apaera’a mā’a nō te tauturu i te ’aufau i te rapa’aura’a ma’i, te niho ’aore rā te utuutura’a pae ferurira’a, ’eiaha rātou ’ia hau atu i teie mau ’ōti’a ma te parau fa’ati’a ’ore. Nō te mau tino moni ’e te mau arata’ira’a, ’a hi’o « Utilisation des offrandes de jeûne pour des frais médicaux [Fa’a’ohipa i te mau ō ha’apaera’a mā’a nō te mau ha’amāu’ara’a rapa’aura’a] ».
22.5.2.2
Te tārahu ’aimamaura’a ’e te mau taiete ’e ’aore rā te mau tu’ura’a moni i topatari
E’ita e ti’a i te mau ō ha’apaera’a mā’a ’ia fa’a’ohipahia nō te ’aufau i te tārahu ’aimamaura’a, mai te mau tāreta moni ’aore rā te mau tārahu a te ta’ata iho. E’ita ato’a e ti’a i te mau ō ha’apaera’a mā’a ’ia fa’a’ohipahia nō te ’aufau i te tārahu nō te topatarira’a te hō’ē taiete ’aore rā nō te tahi tu’ura’a moni.
22.5.2.3
Te fa’aho’ira’a i te mau ō ha’apaera’a mā’a
’Aita te mau melo e fa’aho’i i te tauturu ō ha’apaera’a mā’a tā rātou e fāri’i nō ’ō mai i te ’Ēkālesia.
22.5.2.4
Te mau ha’amāu’ara’a moni ha’apaera’a mā’a a te pāroita
’Aita e tītauhia i te mau ’episekōpo ’ia tā’ōti’a i te tauturu ō ha’apaera’a mā’a nō te mau melo o te pāroita, i te rahira’a ō i ’ohihia i roto i te pāroita.
22.5.3
Te mau ture nō te mau ’aufaura’a
Mai te mea e nehenehe, e ’aufauhia te tino moni i te mau taiete iho nō te reira mai te mau tao’a ’e te mau ’ohipa. E’ita te mau ’aufaura’a e hōro’ahia nei i te ta’ata e tauturuhia ra.
E pe’e te mau melo nō te ’episekōpora’a ’e te mau pāpa’i parau i te mau fa’anahora’a moni i fa’ata’ahia i roto i te 34.5.7 nō te :
-
Fa’aineine i te hō’ē parau moni.
-
Fa’aineine i te hō’ē ’aufaura’a tāireuirahia.
-
’Īriti i te moni nō te hō’ē ’aufaura’a ō ha’apaera’a mā’a.
22.5.4
Te mau ture nō ni’a i te ’aufaura’a nō te hō’ē ’episekōpo ’aore rā nō te hō’ē peresideni titi
’Ia hōro’a te ’episekōpo i te tauturu i te mau melo nā roto i te ō ha’apaera’a mā’a, e’ita e ti’a iāna ’ia fa’a’ohipa i te faufa’a nō te ’aufau i te mau tao’a ’e ’aore rā, te mau ’ohipa nōna iho. E tītauhia te parau fa’ati’a a te peresideni titi nō te hōro’a i te parau fa’ati’a ta’a ’ē. ’Ei hi’ora’a, mai te mea e fatu te ’episekōpo nō te fenua tārahu i reira te hō’ē melo e ora nei, e’ita e ti’a iāna ’ia fa’a’ohipa i te mau ō ha’apaera’a mā’a nō te ’aufau i te tārahu a taua melo ra maori rā e hōro’a te peresideni titi i te parau fa’ati’a nā mua. E au ato’a te reira ture mai te mea e fa’a’ohipahia te mau ō ha’apaera’a mā’a nō te ho’o i te mā’a nā te melo i roto i te hō’ē fare toa, ’o te ’episekōpo te fatu.
Mai te mea ’o te peresideni titi, ’aore rā ’o tāna taiete, tē fāna’o i te ’aufaura’ahia te mau mea nō te hō’ē melo nā roto i te ō ha’apaera’a mā’a, e tītauhia te parau fa’ati’a a te peresidenira’a ārea. ’Ia fāri’i ana’e te ’episekōpo i te anira’a ’aufaura’a, e hāpono te peresideni titi i te anira’a i te peresidenira’a ārea. E tīa’i te peresideni titi ’e te ’episekōpo i te parau fa’ati’a pāpa’i a te hō’ē melo nō te peresidenira’a ārea hou ’a ’aufau ai.
22.5.5
Te pārurura’a i te fa’a’ohipa-ti’a-’ore-ra’a i te faufa’a moni
E pāruru te mau ’episekōpora’a ’e te mau pāpa’i parau i te moni ha’apaera’a mā’a, ’eiaha te reira ’ia fa’a’ohipa-ti’a-’ore-hia. Nō te mau uira’a, ’aore rā nō te fa’a’ite i te huru rahi roa te fa’a’ohipara’ahia te tauturu a te ’Ēkālesia ’aore rā tō te reira fa’a’ohipa-ti’a-’ore-ra’a-hia, e nehenehe te mau melo nō te ’episekōpora’a ’aore rā te mau pāpa’i parau i te Fenua Marite ’e i Canada e pi’i i te rēni tauturu i te 1-800-453-3860, rēni 2-7887. E niuniu te mau melo o te ’episekōpora’a ’aore rā te mau pāpa’i parau i rāpae’au i te Fenua Marite ’e Canada i tā rātou piha tōro’a ārea.
22.6
Te hōpoi’a a te feiā fa’atere o te pāroita
22.6.1
Te ’episekōpo ’e tōna nā tauturu
E fa’auera’a hanahana tā te ’episekōpo ’ia ’imi ’e ’ia ha’apa’o i te feiā tei hina’aro i te tauturu pae mātēria (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 84:112). E tu’u ’oia i te rahira’a o teie ’ohipa i roto i te rima o te mau peresidenira’a Sōtaiete Tauturu ’e pupu peresibutero. Terā rā, nā te ’episekōpo ana’e e rave i te tahi mau hōpoi’a. ’Ei hi’oraa, nā te ’episekōpo :
-
E fa’ata’a i te huru, te tino moni ’e te roara’a o te tauturu pae mātēria e hōro’a.
-
E ha’amana ’oia i te tauturura’a ō ha’apaera’a mā’a (hi’o 22.4 ’e 22.5) ’e te mau poro’ira’a a te ’episekōpo nō te mā’a ’e te tahi atu mau tauiha’a tumu (hi’o 22.13).
-
E ha’apāpū ē, tē pe’ehia nei te mau parau tumu ’e te mau fa’aturera’a nō te hōro’ara’a i te tauturu pae mātēria. (Hi’o 22.4, 22.5, ’e te video « Intégrité et responsabilités concernant les fonds sacrés [Faufa’a moni mo’a, hōpoi’a mo’a] ».)
-
E hi’opo’a ’oia iho i te mau ’ōpuara’a fa’arava’ira’a iāna iho a te mau melo. E fa’aue ’oia i te tahi atu feiā fa’atere o te pāroita nō te ’āpe’e i te reira mau ’ōpuara’a, mai te mea e hina’arohia. (Hi’o i te fa’anahora’a fa’arava’ira’a iāna iho ’e te arata’i a te ’episekōpo nō te fa’anahora’a fa’arava’ira’a iāna iho.)
Teie te mau hōpoi’a a te ’episekōpo ’e tōna nā tauturu :
-
Ha’api’i i te ta’ata i te mau parau tumu ’e te mau ha’amaita’ira’a e tū’ati i (1) te aupurura’a i te feiā e hina’aro i te tauturu pae mātēria ’e pae manava ’e (2) te fa’atupura’a i te fa’arava’ira’a iāna iho (hi’o 22.1). Tei roto ato’a ïa te fa’aineinera’a ta’ata hō’ē ’e te fa’aineinera’a ’utuāfare.
-
Ha’api’i i te ta’ata i te ture nō te ha’apaera’a mā’a ’e fa’aitoito i te mau melo ’ia hōro’a i te ō ha’apaera’a mā’a hōro’a rahi (hi’o 22.2.2).
-
Ha’apa’o i te ’ohira’a ’e te tai’ora’a i te mau ō ha’apaera’a mā’a (hi’o 34.3.2).
’Ei peresidenira’a nō te Autahu’ara’a a Aarona, e ha’apa’o ato’a te ’episekōpora’a i te mau tauto’ora’a a te mau pupu Autahu’ara’a a Aarona ’e a te mau piha Feiā ’Āpī Tamāhine nō te tāvini i te feiā tei hina’aro i te tauturu pae mātēria i roto i te pāroita ’e i rotopū i te ’oire (hi’o 10.2.2 ’e 11.2.2). E fa’aauhia teie mau tauto’ora’a i roto i te mau rurura’a ’āpo’ora’a feiā ’āpī a te pāroita (hi’o 22.8) ’e i roto i te mau rurura’a peresidenira’a pupu autahu’ara’a ’e piha tamāhine (hi’o 10.4.3 ’e 11.3.4.3).
22.6.2
Te mau peresidenira’a Sōtaiete Tauturu ’e pupu peresibutero
I raro a’e i te fa’aterera’a a te ’episekōpo, e hōpoi’a faufa’a rahi tā te mau peresidenira’a Sōtaiete Tauturu ’e pupu peresibutero nō te ’atu’atu i te feiā tei hina’aro i te tauturu i roto i te pāroita (hi’o 8.2.2 ’e 9.2.2). E ha’api’i teie feiā fa’atere i te mau melo o te pāroita ’ia :
-
Aupuru i te feiā tei hina’aro i te tauturu.
-
Ora i te ture nō te ha’apaera’a mā’a.
-
Ha’amaita’i i te fa’arava’ira’a iāna iho.
-
Fa’arahi i te ineinera’a nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare.
E fa’a’ohipa te mau peresidenira’a Sōtaiete Tauturu ’e pupu peresibutero i te hōho’a tei fa’ata’ahia i roto i te 22.3 ’a tauturu ai rātou i te ’atu’atura’a i te feiā tei hina’aro i te tauturu.
I te tahi mau vāhi, e nehenehe te ’episekōpo e hōro’a i te mau melo tei hina’aro i te tauturu, i te poro’ira’a a te ’episekōpo nō te mā’a ’e te tahi atu mau tauiha’a tumu (hi’o 22.13). I te rahira’a taime, e fa’aue te ’episekōpo i te peresideni Sōtaiete Tauturu ’ia fārerei i te mau melo ’e ’ia fa’a’ī i te parau poro’ira’a tauiha’a (hi’o 9.2.2.2). Terā rā, e nehenehe ato’a ’oia e fa’aue i te peresideni pupu peresibutero (hi’o 8.2.2.2). E nehenehe te hō’ē tauturu i roto i te peresidenira’a o te Sōtaiete Tauturu ’aore rā pupu peresibutero e fa’auehia mai te mea e’ita te peresideni e vata. E fa’atae atu teie ta’ata fa’atere tei fa’auehia i te parau poro’ira’a tao’a tei fa’a’īhia i te ’episekōpo ra nō tāna parau fa’ati’a.
22.6.3
Te mau taea’e ’aore rā te mau tuahine aupuru
Pinepine te tauturura’a i te mau hina’aro pae vārua ’e pae mātēria i te ha’amata nā roto i te mau taea’e ’e te mau tuahine aupuru (hi’o 21.1). E fa’a’ite rātou i te mau hina’aro o te feiā tā rātou e tāvini nei i tō rātou mau peresidenira’a pupu peresibutero ’aore rā Sōtaiete Tauturu, i roto i te mau uiuira’a aupurura’a ’e i te tahi atu taime. E fa’a’ite ti’a rātou i te mau hina’aro ’ōmo’e i te ’episekōpo.
22.6.4
Te mau ta’ata ’aravihi nō te ’ohipa totauturu ’e te fa’arava’ira’a iāna iho nō te pāroita
E nehenehe te mau ’episekōpora’a e pi’i i te ta’ata hō’ē ’aore rā, nā ta’ata fa’aipoipo ’ei ta’ata ’aravihi nō te ’ohipa totauturu ’e te fa’arava’ira’a iāna iho nō te pāroita. E turu teie mau ta’ata ’aravihi i te feiā fa’atere o te pāroita i roto i tā rātou mau tauto’ora’a nō te aupuru i te ta’ata ’e nō te tauturu ia rātou ’ia fa’arava’i atu ā ia rātou iho.
E nehenehe te mau ta’ata ’aravihi e fa’auehia ’ia ha’apa’o te tahi mau vāhi fa’atumura’a ta’a ’ē. ’O te mau mea ato’a ïa i muri nei :
-
Te tōro’a ’ohipa
-
Te ha’api’ira’a
-
Te ineinera’a
-
Te ea pae manava
-
Te faufa’a moni a te hō’ē ta’ata
-
Te mau tauturu a te hau ’e i roto i te huira’atira nō te ta’ata tei hina’aro i te tauturu (hi’o 22.12)
E nehenehe ato’a te mau ’episekōpora’a e ani i te mau ta’ata ’aravihi ’ia tauturu nō te fa’anaho ’aore rā nō te rave i te hō’ē tuha’a i roto i te mau pupu fa’arava’ira’a iāna iho. I te rahira’a o te taime, e fa’anahohia teie mau pupu e te mau ’āpo’ora’a titi ’aore rā pāroita.
22.6.5
Ha’apotora’a nō te mau pi’ira’a ’e te mau hōpoi’a
Tē ha’apoto nei te tāpura i muri nei i te mau pi’ira’a ’e te mau hōpoi’a i ’āparauhia i roto i te 22.6.
|
Pi’ira’a |
Fārerei ’e hi’o i te mau hina’aro |
Ha’api’i i te ta’ata i te mau parau tumu nō te fa’arava’ira’a iāna iho |
Tauturu i te mau melo ’e te fa’anahora’a nō te fa’arava’ira’a iāna iho |
Fa’ati’a i te tauturura’a o te ō ha’apaera’a mā’a ’aore rā te mau poro’ira’a a te ’episekōpo |
|---|---|---|---|---|
Pi’ira’a ’Episekōpo | Fārerei ’e hi’o i te mau hina’aro E nehenehe, terā rā e tu’u pinepine i roto i te rima o te tahi atu ta’ata | Ha’api’i i te ta’ata i te mau parau tumu nō te fa’arava’ira’a iāna iho ’Ē | Tauturu i te mau melo ’e te fa’anahora’a nō te fa’arava’ira’a iāna iho E nehenehe, terā rā e tu’u pinepine i roto i te rima o te tahi atu ta’ata | Fa’ati’a i te tauturura’a o te ō ha’apaera’a mā’a ’aore rā te mau poro’ira’a a te ’episekōpo ’Ē |
Pi’ira’a Mau peresidenira’a Sōtaiete Tauturu ’e pupu peresibutero | Fārerei ’e hi’o i te mau hina’aro ’Ē | Ha’api’i i te ta’ata i te mau parau tumu nō te fa’arava’ira’a iāna iho ’Ē | Tauturu i te mau melo ’e te fa’anahora’a nō te fa’arava’ira’a iāna iho Mai tei fa’auehia | Fa’ati’a i te tauturura’a o te ō ha’apaera’a mā’a ’aore rā te mau poro’ira’a a te ’episekōpo ’Aita |
Pi’ira’a Mau taea’e ’e mau tuahine aupuru | Fārerei ’e hi’o i te mau hina’aro ’Ē | Ha’api’i i te ta’ata i te mau parau tumu nō te fa’arava’ira’a iāna iho ’Ē | Tauturu i te mau melo ’e te fa’anahora’a nō te fa’arava’ira’a iāna iho Mai tei fa’auehia | Fa’ati’a i te tauturura’a o te ō ha’apaera’a mā’a ’aore rā te mau poro’ira’a a te ’episekōpo ’Aita |
Pi’ira’a Te mau ta’ata ’aravihi nō te ’ohipa totauturu ’e te fa’arava’ira’a iāna iho nō te pāroita (mai te mea ’ua pi’ihia) | Fārerei ’e hi’o i te mau hina’aro Mai tei fa’auehia | Ha’api’i i te ta’ata i te mau parau tumu nō te fa’arava’ira’a iāna iho Mai tei fa’auehia | Tauturu i te mau melo ’e te fa’anahora’a nō te fa’arava’ira’a iāna iho Mai tei fa’auehia | Fa’ati’a i te tauturura’a o te ō ha’apaera’a mā’a ’aore rā te mau poro’ira’a a te ’episekōpo ’Aita |
22.7
Te hōpoi’a a te ’āpo’ora’a pāroita
Hō’ē ’ohipa faufa’a rahi a te ’āpo’ora’a pāroita, ’o te fa’anahora’a ïa i te aupurura’a i te feiā tei hina’aro i te tauturu, ’e te tauturura’a ia rātou ’ia fa’arava’i ia rātou iho (hi’o 4.4). E ha’amau te mau melo o te ’āpo’ora’a i teie mau fa’anahora’a i ni’a i te mau ha’amāramaramara’a nō roto mai i te mau uiuira’a aupurura’a ’e nō roto i tā rātou iho mau fārereira’a ’e te feiā tei hina’aro i te tauturu. I roto i te ’āparaura’a i te mau hina’aro o te mau melo, e fa’atura te ’āpo’ora’a i te mau hina’aro o te ta’ata ’ia vai ’ōmo’e noa.
’A feruri ai te mau ’āpo’ora’a pāroita nāhea i te aupuru i te feiā tei hina’aro i te tauturu pae mātēria ’e pae manava, teie tā rātou e rave :
-
Fa’anaho i te mau rāve’a nō te ha’api’i i te mau melo o te pāroita nāhea i te fa’a’ohipa i te mau parau tumu nō te fa’arava’ira’a iāna iho (hi’o 22.1). I roto i teie mau parau tumu, tē vai ra te fa’aineinera’a ta’ata hō’ē ’e te fa’aineinera’a ’utuāfare.
-
Fa’anaho i te mau rāve’a nō te tauturu i te feiā e hina’aro rū tō rātou, mai te ’ohipa ’ore, ’e te feiā e hina’aro maoro tō rātou, mai te mau fifi ea ’aore rā te humara’a.
-
Hi’o ’o vai te mau melo o te pāroita e ’aravihi tō rātou ’o tē nehenehe e pāhono i te mau hina’aro rū ’e te mau hina’aro maoro.
-
Hi’o e aha te ’ohipa ’e ’aore rā te mau ’ohipa tāvinira’a nō te feiā e fāri’i i te tauturu a te ’Ēkālesia.
-
Hi’o ’o vai te mau melo ’o tē nehenehe e fāna’o i te haerera’a i te hō’ē pupu fa’arava’ira’a iāna iho. I te rahira’a o te taime, e fa’anahohia teie mau pupu e te mau ’āpo’ora’a titi ’aore rā pāroita.
-
Hi’o e aha te tahi atu mau tauturu a te hau, i roto i te huira’atira, ’aore rā a te ’Ēkālesia ’o tē nehenehe e ha’amaita’i i te mau melo (hi’o 22.12 ’e 22.13).
-
Fa’anaho i te mau rāve’a nō te tāvini i roto i te huira’atira. Mai te mea ē tē vai ra te JustServe.org, e nehenehe te reira e fa’a’ohipahia nō te hi’o e aha teie mau rāve’a tāvinira’a.
E fa’aineine ato’a te mau ’āpo’ora’a pāroita i te hō’ē fa’anahora’a ’ōhie tei pāpa’ihia nō te pāroita nō te pāhono i te mau taime rū. E fa’aauhia teie fa’anahora’a i te fa’anahora’a rū a te titi (hi’o « Fa’aineinera’a nō te titi ’e nō te pāroita » ; hi’o ato’a 22.9.1.3 i roto i teie buka arata’i).
E nehenehe e ani i te mau ta’ata ’aravihi nō te ’ohipa totauturu ’e te fa’arava’ira’a iāna iho nō te pāroita ’ia haere mai i te mau rurura’a ’āpo’ora’a pāroita mai te mea e hina’arohia.
22.8
Te hōpoi’a a te ’āpo’ora’a feiā ’āpī pāroita
Hō’ē fā nō te ’āpo’ora’a feiā ’āpī nō te pāroita, ’o te tauturura’a ïa i te feiā ’āpī ’ia riro ’ei pipi ha’amo’ahia nā Iesu Mesia (hi’o 29.2.6). E mea faufa’a rahi te tāvinira’a i te feiā tei hina’aro i te tauturu pae mātēria, nō te fa’atupura’a i teie fā. I roto i te mau ta’ata e mau hina’aro pae mātēria tō rātou, ’o te ruhiruhia ïa, tei ma’ihia ’aore rā te huma.
I raro a’e i te arata’ira’a a te ’episekōpora’a, e fa’anaho te ’āpo’ora’a feiā ’āpī nō te pāroita i te mau rāve’a nō te tāvini i te feiā tei hina’aro i te tauturu, i roto i tā rātou pāroita ’e tō rātou ’oire. E nehenehe e fa’anaho i te mau ’ohipa tāvinira’a ta’a ’ē i roto i te mau rurura’a peresidenira’a pupu autahu’ara’a ’e piha tamāhine. I te vāhi tē vai ra te JustServe.org, e nehenehe te reira e fa’a’ohipahia nō te hi’o i te mau rāve’a tāvinira’a i roto i te huira’atira.
22.9
Te hōpoi’a a te feiā fa’atere o te titi
22.9.1
Te peresideni titi ’e tōna nā tauturu
Nā te peresideni titi ’e tōna nā tauturu e arata’i i te mau tauto’ora’a aupurura’a i te feiā e hina’aro i te tauturu pae mātēria ’e pae manava ’e te fa’atupura’a i te fa’arava’ira’a iāna iho. E tauturu te peresidenira’a Sōtaiete Tauturu titi, te mau melo ’āpo’ora’a teitei, ’e te tahi atu mau melo o te ’āpo’ora’a titi ia rātou.
Teie te mau hōpoi’a a te peresideni titi ’e tōna nā tauturu :
-
Ha’api’i i te ta’ata i te mau parau tumu ’e te mau ha’amaita’ira’a e tū’ati i (1) te aupurura’a i te feiā e hina’aro i te tauturu pae mātēria ’e pae manava ’e (2) te fa’atupura’a i te fa’arava’ira’a iāna iho (hi’o 22.1). Tei roto ato’a ïa te fa’aineinera’a ta’ata hō’ē ’e te fa’aineinera’a ’utuāfare.
-
Ha’api’i i te ta’ata i te ture nō te ha’apaera’a mā’a ’e fa’aitoito i te mau melo ’ia hōro’a i te ō ha’apaera’a mā’a hōro’a rahi (hi’o 22.2.2).
-
Ha’api’i i te mau ’episekōpo nāhea i te hōro’a ti’a atu i te tauturu a te ’Ēkālesia i te feiā tei hina’aro i te tauturu pae mātēria (hi’o 22.9.1.1).
-
Ha’apāpū ē, e ha’api’ihia te mau peresideni nō te pupu peresibutero ’e te mau peresideni Sōtaiete Tauturu o te pāroita nō ni’a i tā rātou hōpoi’a i roto i te utuutura’a i te feiā nava’i ’ore. E tauturu te mau melo ’āpo’ora’a teitei ’e te mau peresidenira’a Sōtaiete Tauturu o te titi i te ha’api’ira’a i teie feiā fa’atere pāroita i tā rātou mau hōpoi’a (hi’o 22.9.2 ’e 22.9.3).
-
Arata’i i te mau tauto’ora’a a te titi nō te fa’aineine ’e nō te pāhono i te mau taime rū (hi’o 22.9.1.3).
Teie ato’a te mau hōpoi’a a te peresideni titi :
-
Hi’o i te mau tītaura’a ō ha’apaera’a mā’a nō te mau ha’amāu’ara’a rapa’aura’a tei hau atu i te ’ōti’a nō te parau fa’ati’a a te ’episekōpo. E nehenehe te peresideni titi e fa’ati’a i te mau anira’a ē tae atu i te ’ōti’a nō tāna parau fa’ati’a. E fa’atae ’oia i te mau anira’a tei hau atu i te ’ōti’a nō tāna parau fa’ati’a, i te peresidenira’a ārea nō te hi’opo’ara’a (hi’o 22.5.2.1).
-
Hi’o fa’ahou i te mau anira’a ato’a nō te tauturu a te ’Ēkālesia nō te mau ’episekōpo (hi’o 22.5.1.2).
-
Tāvini ’ei ti’a peresideni titi nō te mau fa’anahora’a totauturura’a ’e te fa’arava’ira’a iāna iho mai te mea ē ’ua fa’auehia ’oia (hi’o 22.9.1.2).
E nehenehe te peresidenira’a titi e fa’aue i te hō’ē melo ’āpo’ora’a teitei, ’aore rā hau atu, nō te tauturu i te hi’ora’a i te mau tauto’ora’a aupurura’a i te feiā tei hina’aro i te tauturu pae mātēria, i roto i te titi (hi’o 22.9.2). E nehenehe ato’a te peresidenira’a titi e pi’i i te mau ta’ata ’aravihi nō te ’ohipa totauturu ’e te fa’arava’ira’a iāna iho nō te pāturu i teie mau tauto’ora’a (hi’o 22.9.4).
22.9.1.1
Ha’api’i i te mau ’episekōpo i te mau parau tumu nō te hōro’ara’a i te tauturu a te ’Ēkālesia
E ha’apāpū te peresideni titi ē, tē aupuru ra te mau ’episekōpo i te feiā tei hina’aro i te tauturu pae mātēria, i roto i tā rātou pāroita. E ha’api’i ’oia i te mau ’episekōpo i te mau parau tumu ’e te mau fa’aturera’a nō te hōro’ara’a i te tauturu a te ’Ēkālesia (hi’o 22.4 ’e 22.5). I roto i te ha’api’ira’a, e fa’a’ohipa ’oia i te mau hi’ora’a pāpū ’e te māramarama.
I roto i tāna mau uiuira’a ’e te mau ’episekōpo, e hi’o te peresideni titi i te mau ’aufaura’a ha’apaera’a mā’a mai roto mai i te parau fa’ata’ara’a faufa’a ’āva’e a te pāroita. E paraparau ato’a ’oia i te ’episekōpo tāta’itahi i te mau parau tumu tāna e fa’a’ohipa nei nō te tauturu i te mau melo. E paraparau ’oia i te ’episekōpo nō ni’a i te mau ’aufaura’a ato’a ’aore rā te mau hōho’a ’aufaura’a i roto i te parau fa’ata’ara’a ’o tē fa’a’ite i te ta’a ’ore o te mau parau tumu ti’a.
E ’āparau-ato’a-hia te mau parau tumu ’e te mau ravera’a nō te hōro’a i te tauturu i roto i te ’āpo’ora’a ’episekōpo nō te titi (hi’o 22.11).
E ha’apāpū te peresideni titi ē, e hi’o te ’episekōpo tāta’itahi i te ha’api’ipi’ira’a i roto i te video « Intégrité et responsabilités concernant les fonds sacrés [Faufa’a moni mo’a, hōpoi’a mo’a] » hō’ē a’e taime i te matahiti.
22.9.1.2
Tāvini ’ei ti’a peresideni titi nō te mau fa’anahora’a totauturura’a ’e te fa’arava’ira’a iāna iho a te ’Ēkālesia
Mai te mea e nehenehe, e fa’ata’a te peresidenira’a ārea i te hō’ē ti’a peresideni titi nō te fa’anahora’a totauturura’a ’e te fa’arava’ira’a iāna iho tāta’itahi, i tō rātou vāhi. Teie te hi’ora’a nō te reira mau fa’anahora’a :
-
Te fare vaira’a tao’a a te ’episekōpo
-
Te mau piha ’ohipa nō te ’utuāfare
-
Te mau fare toa a Deseret Industries
E tauturu te peresideni titi i fa’auehia, ’ia ’imi i te ta’ata e hōro’a i tō rātou taime, nō te turu i te reira fa’anahora’a. Nō te ta’ata e hōro’a i tō rātou taime, e nehenehe rātou e ravehia i roto i te titi o terā ti’a peresideni titi, ’e i roto i te tahi atu mau titi e fāna’o i terā fa’anahora’a.
E nehenehe te ti’a peresideni titi e ha’amau i te hō’ē tōmite arata’i a te titi ha’apa’o, nō te hi’opo’a i te terera’a o te fa’anahora’a. Teie te mau melo o te tōmite :
-
Te peresideni titi, ’aore rā te tauturu i fa’auehia
-
Te hō’ē melo ’āpo’ora’a teitei
-
Te hō’ē melo nō te peresidenira’a Sōtaiete Tauturu o te titi
-
Te fa’atere nō te fa’anahora’a
-
Te mau ta’ata ’aravihi nō te ’ohipa totauturu ’e te fa’arava’ira’a iāna iho, mai te mea e hina’arohia
22.9.1.3
Pāhono i te mau taime rū
E hi’opo’a te peresideni titi i te pāhonora’a rū a te ’Ēkālesia ’e te tūreiara’a i roto i tāna titi. I roto i te mau ’ati e hau atu i te hō’ē titi, e nehenehe te peresidenira’a ārea ’aore rā te hō’ē Hitu ’Ahuru ārea tei fa’auehia, e arata’i i te pāhonora’a. E turu te mau ti’a fa’atere nō te ’ohipa totauturu ’e te fa’arava’ira’a iāna iho i te feiā fa’atere o te ārea ’e o te titi i roto i teie mau tauto’ora’a.
E nehenehe te mau peresideni titi e pi’i i te mau ta’ata ’aravihi nō te ’ohipa totauturu ’e te fa’arava’ira’a iāna iho, nō te ha’apa’o i te hō’ē pū ’ohipa rū, nō te ha’apa’o i te tūreiara’a ’aore rā nō te ha’apa’o i te mau fifi nō te pārurura’a. Mai te mea e hina’arohia, e nehenehe ato’a te peresidenira’a ārea ’aore rā te Hitu ’Ahuru ārea e fa’aue i taua mau ta’ata ’aravihi ra ’ia ’ohipa nō te ārea ’aore rā nō te ’āpo’ora’a fa’aaura’a.
E fa’a’ite te mau taea’e ’e te mau tuahine aupuru i te vaira’a ’e te mau hina’aro o te mau melo, i te feiā fa’atere nō te pupu autahu’ara’a ’e nō te Sōtaiete Tauturu. E fa’a’ite teie feiā fa’atere i te ’episekōpo, nāna e fa’a’ite i te peresidenira’a titi.
E fa’atae te peresidenira’a titi i te mau ha’amāramaramara’a i (1) te peresidenira’a ārea ’aore rā i te Hitu ’Ahuru ārea i fa’auehia ’e (2) i te fa’atere nō te ’ohipa totauturu ’e te fa’arava’ira’a iāna iho. E tu’uhia i roto i teie parau fa’a’ite te vaira’a o te mau melo, o te mau misiōnare, o te mau fare a te ’Ēkālesia, ’e o te huira’atira. Mai te mea ’ua ro’ohia te mau melo o te ’Ēkālesia i te ’ati rahi, e nehenehe te mau ’episekōpo e fa’a’ohipa i te mau ō ha’apaera’a mā’a nō te tauturu i te ha’apa’o i te mau hina’aro tumu. E pe’e te mau ’episekōpo i te mau parau tumu i roto i te 22.4.
Nā te peresideni titi e fa’ati’a i te mau parau e pūharahia i mua i te ta’ata i reira nā ni’a i te i’oa o te ’Ēkālesia. E fa’anaho ’oia i te reira ’e te fa’atere tūreiara’a a te titi, mai te mea ē ’ua pi’ihia te hō’ē ta’ata (hi’o 6.2.1.7). E ha’apāpū ’oia ē, e mea tano ’e e mea tano te mau ha’amāramaramara’a. E nehenehe ’oia e tāvini ’ei ’auvaha parau nō te ’Ēkālesia nō te pāhono i te mau uira’a i roto i te rāve’a ha’apararera’a. E nehenehe ato’a ’oia e fa’aue i te fa’atere tūreiara’a a te titi, ’aore rā i te tahi atu ’auvaha parau nō te rave i te reira. I roto i te mau ’ati e hau atu i te hō’ē titi, e nehenehe te peresidenira’a ārea ’aore rā te Hitu ’Ahuru ārea tei fa’auehia, e ha’apa’o i te mau ha’apararera’a i mua i te ta’ata.
E nehenehe te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia e hōro’a i te mau rāve’a a te ’Ēkālesia i te mau ti’a mana tīvira i te taime rū. Nā roto i te parau fa’ati’a a te peresidenira’a ārea, e nehenehe te mau fare a te ’Ēkālesia (’eiaha rā te mau hiero) e fa’a’ohipahia ’ei ha’apūra’a, ’ei vāhi tauturu mātāmua, ’e ’aore rā, ’ei vāhi fa’a’amura’a. E fa’aauhia te fa’a’ohipara’a i te hō’ē fare a te ’Ēkālesia ’e te fa’atere nō te mau vāhi patuhia. Mai te mea ē ’ua fa’ati’ahia te tahi atu tā’atira’a hōro’a aroha ’aore rā te tahi tā’atira’a orara’a ’āmui, ’ia fa’a’ohipa i te reira fare, e mea ti’a ïa ’ia tu’urimahia te hō’ē parau fa’aau. Hi’o « Fa’a’ohipa i te mau fare a te ’Ēkālesia i roto i te hō’ē ’ati rahi » nō te tahi atu mau ha’amāramaramara’a.
E roa’a te mau ha’amāramaramara’a hau atu i ni’a i « Terera’a ’ohipa nō te tau rū ».
22.9.2
Te mau melo o te ’āpo’ora’a teitei
Nā te melo ’āpo’ora’a teitei, tei fa’ata’ahia nō te pupu peresibutero tāta’itahi, e turu i te peresidenira’a pupu peresibutero i roto i tā rātou hōpoi’a e aupuru i te feiā tei hina’aro i te tauturu, ma te tauturu ia rātou ’ia ha’amaita’i i te fa’arava’ira’a ia rātou iho (hi’o 22.6.2).
E nehenehe ato’a te peresidenira’a titi e fa’aue i te hō’ē melo ’āpo’ora’a teitei, ’aore rā hau atu, ’ia rave i te mau mea i muri nei :
-
Tauturu ’ia ha’api’i i te mau ta’ata ’aravihi nō te ’ohipa totauturu ’e te fa’arava’ira’a iāna iho nō te titi ’e nō te pāroita, nō ni’a i tā rātou mau hōpoi’a, mai te mea ’ua pi’ihia te mau ta’ata ’aravihi (hi’o 22.9.4 ’e 22.6.4).
-
Fa’anaho i te tauto’ora’a a te feiā e hōro’a i tō rātou taime, i roto i te mau fa’anahora’a totauturura’a ’e te fa’arava’ira’a iāna iho.
-
Tāvini i roto i te mau pupu ’ohipa ta’a ’ē ’o tē fa’aau i te mau rāve’a tauturu e au i te fa’arava’ira’a iāna iho, ’aore rā i te tāvinira’a i te huira’atira (hi’o 22.10.2).
I roto i te mau titi e turu i te hō’ē fa’anahora’a totauturura’a ’e te fa’arava’ira’a iāna iho, e nehenehe e ani i te hō’ē melo ’āpo’ora’a teitei ’ia tāvini i roto i te tōmite arata’i a te titi ha’apa’o (hi’o 22.9.1.2).
22.9.3
Te peresidenira’a Sōtaiete Tauturu o te titi
E pāturu te peresidenira’a Sōtaiete Tauturu o te titi i te mau peresidenira’a Sōtaiete Tauturu o te pāroita i roto i tā rātou hōpoi’a ’ia aupuru i te feiā tei hina’aro i te tauturu, ma te tauturu ia rātou ’ia ha’amaita’i i te fa’arava’ira’a ia rātou iho (hi’o 22.6.2).
E nehenehe te mau melo o te peresidenira’a Sōtaiete Tauturu titi e anihia ’ia t’āvini i roto i te mau pupu ’ohipa ta’a ’ē ’o tē fa’aau i te mau rāve’a tauturu e au i te fa’arava’ira’a iāna iho, ’aore rā i te tāvinira’a i te huira’atira (hi’o 22.10.2). I roto i te mau titi e turu i te hō’ē fa’anahora’a totauturura’a ’e te fa’arava’ira’a iāna iho, e nehenehe ato’a e ani i te hō’ē melo nō te peresidenira’a ’ia tāvini i roto i te tōmite arata’i a te titi ha’apa’o (hi’o 22.9.1.2).
22.9.4
Te mau ta’ata ’aravihi nō te ’ohipa totauturu ’e te fa’arava’ira’a iāna iho a te titi
Mai te mea e hina’arohia, e nehenehe te peresidenira’a titi e pi’i i te ta’ata hō’ē aore rā, i te feiā fa’aipoipo ’ei ta’ata ’aravihi nō te ’ohipa totauturu ’e te fa’arava’ira’a iāna iho. E turu rātou i te feiā fa’atere o te titi i roto i tā rātou mau tauto’ora’a nō te aupuru i te ta’ata ’e nō te tauturu ia rātou ’ia fa’arava’i atu ā ia rātou iho.
E nehenehe te mau ta’ata ’aravihi e fa’ata’ahia nō te hō’ē ’ohipa faufa’a ta’a ’ē. ’Ei hi’ora’a, e anihia paha rātou ia :
-
Tauturu i te fa’anaho ’aore rā i te fa’a’ōhie i te mau pupu fa’arava’ira’a iāna iho ’aore rā i te mau pupu fa’aorara’a ma’i fa’atītī. I te rahira’a o te taime, e fa’anahohia teie mau pupu e te mau ’āpo’ora’a titi ’aore rā pāroita.
-
Tauturu i te mau melo ’ia ’imi i te mau rāve’a ’ohipa ’aore rā, te mau rāve’a ha’api’ira’a.
-
Tāvini ’ei misiōnare piha ’ohipa nō BYU–Pathway Worldwide ’aore rā ’ei ta’ata e hōro’a i tō rātou taime.
-
Hōro’a i te mau mana’o ’e fa’afāna’o i te mau rāve’a tauturu nō te tauturu i te mau melo o te titi ’ia fa’arahi i tō rātou fa’aineinera’a pae mātēria (hi’o 22.1.4).
-
Tauturu i te fa’aineinera’a ’e ’aore rā i te pāhonora’a i te mau taime rū (hi’o 22.9.1.3).
-
Fa’a’ite i te mau tauturu a te hau, i roto i te huira’atira ’e a te ’Ēkālesia, i te mau melo (hi’o 22.12 ’e 22.13).
Nā te feiā ’aravihi o te titi e fa’anaho i te mau tauto’ora’a ’e te mau ta’ata ’aravihi nō te ’ohipa totauturu ’e te fa’arava’ira’a iāna iho, tei pi’ihia i roto i te mau pāroita.
22.10
Te hōpoi’a a te ’āpo’ora’a titi
E ’āparau te mau melo o te ’āpo’ora’a titi i te mau hina’aro o te mau melo o te titi ma te fa’anaho e nāhea i te tauturu i te mau melo ’ia fa’arava’i ia rātou iho (hi’o 29.3.8). E ’imi rātou i te mau rāve’a tauturu i roto i te huira’atira ’e te titi ’o tē nehenehe e tauturu i te feiā fa’atere o te pāroita ’ia ha’apa’o i te mau hina’aro pae mātēria ’e pae mānava o tā rātou mau melo (hi’o 22.12 ’e 22.13). E feruri ’e e tāpe’a rātou i te hō’ē fa’anahora’a ’ōhie tei pāpa’ihia nō te titi, nō te pāhono i te mau taime rū (hi’o « Fa’aineinera’a nō te titi ’e nō te pāroita »). E nehenehe ato’a te mau ’āpo’ora’a titi e fa’anaho i te mau rāve’a nō te tāvinira’a i roto i te huira’atira.
22.10.1
Te mau rave’a tauturu fa’anahohia e te titi
Mai te mea tē vai ra i tō ’outou fenua, e nehenehe te ’āpo’ora’a titi e tītau ’aore rā e fa’a’ohipa i te mau rāve’a tauturu fa’ahepo-’ore-hia i muri nei. E nehenehe teie mau rāve’a tauturu e tauturu i te mau melo o te titi ’ia ha’amaita’i i te fa’arava’ira’a ia rātou iho ’aore rā, ’ia ’āmui atu i te tāvinira’a i roto i te huira’atira :
-
Te mau pupu fa’arava’ira’a iāna iho nō ni’a i te ’ohipa, te ravera’a i te ’ohipa nōna iho, te ha’api’ira’a, te faufa’a moni a te ta’ata hō’, ’aore rā te ’āteura’a pae manava
-
JustServe.org (hi’o i te JustServe Community Service Guidebook)
-
Te mau pū tauturu nō te ’ohipa totauturu ’e te fa’arava’ira’a iāna iho a te titi
-
Te tāpura nō te mau rāve’a a te fa’aterera’a hau ’e i roto i te huira’atira, nō te feiā tei hina’aro i te tauturu (hi’o 22.12 ’ei hi’ora’a)
22.10.2
Te mau pupu ’ohipa ta’a ’ē
Nō te tauturu i te fa’anaho ’e i te fa’atere i te mau rāve’a tauturu fa’ahepo-’ore-hia tei fa’ata’ahia i roto i te 22.10.1, e nehenehe te peresidenira’a titi e fa’ata’a i te mau pupu ’ohipa ta’a ’ē, mai te mau pupu ’ohipa JustServe. E nehenehe e tu’u i roto i teie mau pupu te tahi mau melo mā’itihia nō te ’āpo’ora’a titi ’aore rā nō te tōmite fa’atere nō te feiā pa’ari a te titi (hi’o 29.3.9). E nehenehe ato’a e tu’u i roto i te mau ta’ata ’aravihi mai teie i muri nei :
-
Te mau ta’ata ’aravihi nō te ’ohipa totauturu ’e te fa’arava’ira’a iāna iho (hi’o 22.9.4)
-
Te mau fa’atere tūreiara’a ’aore rā te feiā ’aravihi nō te JustServe (hi’o i te JustServe Community Service Guidebook)
-
Te tahi atu mau ta’ata mai te mea e hina’arohia
22.11
Te hōpoi’a a te ’āpo’ora’a ’episekōpo nō te titi
E fa’atupuhia te ’āpo’ora’a ’episekōpo nō te titi nō te paraparau nō ni’a i te mau hōpoi’a a te mau ’episekōpo. Tei roto i te reira te tāu’aparau-tāmau-ra’a i te mau parau tumu mai (1) te aupurura’a i te feiā e hina’aro i te tauturu pae mātēria ’e pae manava ’e (2) te fa’atupura’a i te fa’arava’ira’a iāna iho. (Hi’o 29.3.11.)
Tē fa’aitoitohia nei te mau melo o te ’āpo’ora’a ’ia :
-
Parau i tō rātou mau mana’o, mau ’itera’a rau, ’e mau rāve’a tauturu nō te pāhono i te mau hina’aro pae mātēria ’e pae manava o te mau melo. ’O te mau rāve’a tauturu ato’a ïa i roto i te huira’atira. Tē vai ato’a ra te mau mana’o nō te mau ’ohipa ’aore rā te tāvinira’a a te mau melo e fāri’i nei i te tauturu a te ’Ēkālesia.
-
’Āparau i te mau rāve’a nō te fa’aitoito i te mau melo ’ia fāri’i i te mau ha’amaita’ira’a nō te orara’a i te ture nō te ha’apaera’a mā’a ’e nō te hōro’ara’a i te ō ha’apaera’a mā’a.
TE MAU TAUTURU A TE HAU, I ROTO I TE HUIRA’ATIRA ’E A TE ’ĒKĀLESIA
22.12
Te mau tauturu a te hau ’e i roto i te huira’atira
I te mau vāhi e rave rahi, e nehenehe te mau melo e fāri’i i te mau tauturu a te hau ’aore rā te tauturu i roto i te huira’atira, nō te mau hina’aro tumu. I roto i te reira mau rāve’a tē vai ra :
-
Te tauturu nō te ea.
-
Te tauturu nō te mā’a.
-
Te ha’api’ipi’ira’a ’ohipa ’e te mau vāhi tītaura’a ’ohipa.
-
Te mau pū nō te ea i te pae ferurira’a.
-
Te mau fa’anahora’a ha’api’ira’a.
-
Te mau fa’anahora’a tauturu nō te ta’ata pa’ari.
-
Te tauturu nō te fare.
Tē fa’aitoitohia nei te mau melo ’ia tuātapapa i teie mau tauturu, ta’a ’ē noa atu te mau rāve’a tauturu tei hōro’ahia mai e te ’Ēkālesia (hi’o 22.13).
22.13
Te mau rāve’a tauturu a te ’Ēkālesia
Tei ni’a i te tāpura i muri nei te mau rāve’a tauturu a te ’Ēkālesia ’o tē nehenehe e turu i te mau tauto’ora’a a te mau melo nō te pāhono i tō rātou mau hina’aro pae mātēria ’e pae manava, ’e nō te ha’amaita’i i te fa’arava’ira’a ia rātou iho. Tē vai nei te fare vaira’a tao’a a te Fatu (hi’o 22.2.1) ’e te mau ō ha’apaera’a mā’a (hi’o 22.2.2), nō te mau ’episekōpo, i roto i te mau pāroita ato’a. Te tahi atu mau rāve’a tauturu i tāpurahia, e mea fa’ahepo ’ore ïa, ’e tei te huru o te vāhi.
|
Huru tauturu |
Mau rāve’a tauturu |
|---|---|
Huru tauturu Mau hina’aro rū | Mau rāve’a tauturu
* ’Ua tu’uhia te mau poro’ira’a a te ’episekōpo i roto i « Commandes et recommandations de l’évêque [Te mau poro’ira’a ’e te mau mātēria a te ’episekōpo] » i roto i te DDG. |
Huru tauturu Te ha’api’ira’a ’e te ’ohipa | Mau rāve’a tauturu
|
Huru tauturu Te ea pae manava | Mau rāve’a tauturu
|
Huru tauturu Fa’aineinera’a pae mātēria | Mau rāve’a tauturu
|
Huru tauturu ’Ohipa tāvinira’a i roto i te huira’atira | Mau rāve’a tauturu |