Seminare
3 Nifae 8–10: O Le Siufofoga o le Faaola i le Pouliuli


“3 Nifae 8–10: O Le Siufofoga o le Faaola i le Pouliuli,” Tusi Lesona a le Faiaoga o le Tusi a Mamona (2024)

“3 Nifae 8–10,” Tusi Lesona a le Faiaoga o le Tusi a Mamona

3 Nifae 8–10

O Le Siufofoga o le Faaola i le Pouliuli

Ata
aiga ma se teineitiiti tauaso o loo lagonaina le la mo le taimi muamua talu mai aso e tolu o le pogisa ina ua mavae le faasatauroga o Iesu Keriso

I le atu Amerika, o le tele o le faatafunaga ma le pogisa na faailogaina ai le faasatauroga o le Faaola. I se taimi i aso e tolu o le mafiafia o le pogisa, sa fetalai atu ai Iesu Keriso i tagata. O taimi ua mavae ma taimi nei, o mala faalenatura, mafatiaga, ma tofotofoga e mafai ona avea ma avanoa e aoao ai ma liliu atu ia Iesu Keriso. O lenei lesona o le a faailoa ai uiga o Iesu Keriso e mafai ona fesoasoani ia te oe e lagona ai le alofa sili atu mo Ia ma faalagolago ai ia te Ia.

Faamalosiauina o tagata aoga e taulai atu ia Iesu Keriso. Fesoasoani i tagata aoga e faatotonugalemu lo latou aoaoina o le talalelei ia Iesu Keriso ina ia mafai ai e le Agaga Paia ona faamalosia lo latou malamalama ma le talisapaia o Ia. O se tasi auala e faia ai lenei mea o le fai atu lea o fesili o le a fesoasoani i tagata aoga e vaavaai ai mo faamaoniga o Lona mana, alofa mutimutivale, ma le misiona togiola.

Sauniuniga a le tagata aoga: Valaaulia tagata aoga e faitau le 3 Nifae 8, ma vaai faalemafaufau pe ono faape’ī le i ai i le taimi o nei mea na tutupu.

Gaoioiga e Ono Mafai Ona Aoao Ai

O se afā tele

Ata
asiosio o loo agai atu i le fanua
Ata
afā o uila
Ata
o timuga afā ma matagi ua taia ai se taulaga

Fesili i tagata aoga pe i ai se tasi o i latou sa i ai i se afā taufaafefe, ma matautia pe na oo foi i se isi ituaiga o faalavelave faalenatura. Valaaulia se toatasi pe toalua e faasoa mai pe na faape’ī ō laua aafiaga, pe e mafai foi ona e faasoa atu sau aafiaga na i ai.

Ina ua faasatauroina Iesu Keriso i Ierusalema, o se afā ma se mafuie matautia i le atu Amerika na mafua ai le faatafunaga tele. O nei mea na tutupu na faataunuuina ai valoaga a Samuelu le sa Lamanā e uiga i faailoga o le maliu o le Faaola (tagai Helamana 14:20–27).

Ina ia aoao e uiga i auiliiliga o nei mea faataumaoi na tutupu, faitau le 3 Nifae 8:5–22. E mafai foi ona e matamata i le vitiō, “Jesus Christ Appears in the Ancient Americas,” mai le faailo taimi 0:00–3:19. O loo maua lenei vitiō i le ChurchofJesusChrist.org.

  • Faamata o a ni ou mafaufauga po o ni lagona pe ana e oo i nei mea?

I tausaga e tau atu i lenei faatafunaga, o le toatele o sa Nifaē na liliuese mai le Alii ma tutuliese perofeta na auina atu e le Atua e talai atu ia i latou (tagai 3 Nifae 7:7–8, 14, 21).

Faitau le 3 Nifae 8:23–25, ma vaavaai pe na faapefea ona tali atu tagata na faasaoina ina ua uma ona oo i nei mea faataumaoi na tutupu.

  • O le a faapefea ona e faamatalaina o latou lagona?

Upumoni e uiga ia Iesu Keriso

A o faanoanoa tagata i le pogisa, sa latou faalogoina le siufofoga o Iesu Keriso o fetalai atu ia i latou. Sa ia ta’ua igoa o le tele o aai ma faamalamalama atu o nā aai ma tagata na faaumatia ona o lo latou amioleaga. Ona Ia aoaoina lea o tagata i le tele o upumoni taua e uiga ia te Ia lava.

E faaopoopo atu i le faia e tagata aoga o le lisi o loo faamatalaina i le parakalafa lenei, mafaufau foi e fatu se lisi e mafai ona iloa gofie mo lau vasega i lau suesuega atoa o le 3 Nifae. E mafai ona e faaaogaina se pepa lautele po o se fasipepa e tusi ai le ulutala o loo lisi faatusilima atu i lalo. I lenei mea, tusi ai mea na maua e tagata aoga e uiga ia Iesu Keriso i le taimi o le lesona lenei ma i lesona e sosoo mai ai.

Ina ia fesoasoani e faatulaga nei upumoni, fatu se ulutala i lau api faamaumau mo suesuega e faaautuina: Aoao e uiga ia Iesu Keriso i le 3 Nifae. Atonu e te manao e faaleoleo ni itulau se tele i lau api faamaumau mo suesuega ina ia mafai ona e faaopoopoa i ai upumoni i lenei lisi i le taimi o lau suesuega o galuega a le Faaola i sa Nifaē i nai vaiaso o lumanai.

Ia mautinoa e lava se taimi e tuu atu i tagata aoga e maua ai se aafiaga anoa i le suesueina o upu a le Faaola i fuaiupu nei. Atonu e aoga le tātā o ni musika migao ma faataga i latou e suesue taitoatasi.

E mafai foi ona e vaevaeina tagata aoga i ni vaega toalaiti ma tofi vaega taitasi e suesue ma talanoaina se tasi o fuaitau o mau nei: 3 Nifae 9:13–18; 3 Nifae 9:19–22; 3 Nifae 10:4–7; ma le 3 Nifae 10:8–12. E mafai ona valaaulia tagata mai vaega taitasi e faasoa mai mea na latou aoaoina e uiga ia Iesu Keriso mai fuaiupu sa latou suesueina.

Faitau le 3 Nifae 9:13–22 ma le 10:4–12, ma vaavaai mo mea na aoao atu e Iesu Keriso i nei tagata e uiga ia te Ia lava. Tusi upumoni nei i lalo o le ulutala i lau api faamaumau mo suesuega.

Afai ua lava se taimi o tagata aoga e suesue ai, ona talanoa lea i mea na latou aoaoina. Tuu atu i le toatele o tagata aoga se avanoa e faasoa mai ai o latou malamalamaaga ma lagona e uiga ia Iesu Keriso. Faaaoga fesili e pei o fesili nei e fesoasoani e taiala ai lenei talanoaga.

  • O le a se mea na aoao mai e le Faaola e uiga ia te Ia lava lea sa sili ona taua ia te oe? Aisea?

    E mafai e tagata aoga ona faailoa mai ni upumoni se tele e uiga ia Iesu Keriso. Atonu e te manao ia mautinoa ua matau e tagata aoga mea nei: Ua faaloaloa mai le aao o le alofa mutimutivale o Iesu Keiso ia i tatou (3 Nifae 9:14); O Iesu Keriso o le malamalama ma le ola o le lalolagi (3 Nifae 9:18); Ua fetalai mai Iesu Keriso ina ia tatou ofo atu ia te Ia se loto momomo ma se agaga salamo (3 Nifae 9:20); E finagalo Iesu Keriso e faapotopoto ma puipui i tatou (3 Nifae 10:4–7).

    Mafaufau e tusi upumoni nei i luga o le laupapa. E mafai ona e valaaulia tagata aoga e sue isi tala i tusitusiga paia o loo faapupula mai ai e Iesu Keriso se tasi pe sili atu foi o upumoni ua latou faailoa mai e uiga ia te Ia.

    Mo ni manatu pe faapefea ona e faaaluina se taimi tele i nisi o aoaoga patino a le Faaola mai nei fuaiupu, tagai i le vaega o “Gaoioiga Faaopoopo e Aoao Ai”.

  • E mafai faapefea e upumoni ua e aoaoina e uiga ia Iesu Keriso ona aafia ai lou alofa ma le faalagolago ia te Ia?

  • O a ni tulaga na e i ai, pe atonu o e i ai, lea o le a taua ai le manatuaina o se tasi pe sili atu o nei upumoni?

Molimau atu i upumoni na outou talanoaina i le asō. Faamalosiau i tagata aoga e faaauau pea ona vaavaai mo upumoni taua e uiga ia Iesu Keriso a o faaauau pea ona latou suesue i Lana galuega i totonu o sa Nifaē.