2013
Ia puai, ia tino maitai, ia maramarama
Atopa 2013


No te Puai o te Feia Apî

Ia puai, ia tino maitai, ia maramarama

Hōho’a
Elder Adrián Ochoa

Hinaaro ia maitai aʻe te tino e ia rahi aʻe te tiʻaturi i te pae tino e i te pae feruriraa ? E riro te faaetaetaraa tamau i te tino ei tauturu.

Aita i maoro aʻenei, ua taiʻo vau i te tahi haapiiraa maitai roa no niʻa i te faaetaetaraa. Ua taiʻo vau e, mai te mea e, e tiʻa oiʻoi outou i niʻa i te poʻipoʻi, e oomo i to outou ahu faaetaetaraa tino, e e feruri e, « e oomo noa vau i teie, e haere i rapae no te hahaere, e mai te mea e, e mea maitai, e haamata ïa vau i te horohoro rii », e roaa ia outou te hoê faaetaetaraa tino maitai roa hou a ite ai outou i te reira. Mai te mea e, e rave outou i te hoê faanahoraa ohie roa mai teie te huru, e nehenehe i te reira e tauturu ia outou ia haamau i te tahi mau peu faaetaetaraa tino maitai, e ia atuatu i to outou tino. No te mau taata e rave rahi, ua riro te haamataraa e te tamau-maite-raa ei na tuhaa paari roa. Mai te mea e, e haamanaʻo noa outou e, e haamaitai te faaetaetaraa tino eiaha i to outou noa tino, i to outou atoa râ varua e te feruriraa, e tauturu te reira ia outou ia faatupu i te hinaaro ia riro mai ei taata tino maitai atu. A faaetaeta noa ai outou i to outou tino, e riro mai outou ei taata ito rahi ma te mana‘o ia’na ei taata puai e te tiʻaturi e te iʻeiʻe e te paruru.

Hōho’a
A stick of wood balancing on a rock. The stick has worms on one end and feathers on the other.

Eiaha e faariro ia outou mai te manu hupehupe tei hoo i toʻna mau huruhuru.

Faahohoʻaraa na Greg Newbold

Te haamanaʻo nei au i te aamu o te hoê manu tei haamata i te hoo i toʻna huruhuru no te toʻe. E mea ohie roa ia roaa te maa na roto i taua raveʻa ra, e ua manaʻo te manu e, e mea rahi roa toʻna huruhuru. A tamau noa ai oia i te hoo i toʻna mau huruhuru, ua oaoa te manu i te mea e, aita i titau-faahou-hia ia’na ia tiʻa oioi i niʻa i te poʻipoʻi no te haere e imi i te toʻe. Ua nehenehe ta’na e parahi noa i roto i toʻna ofaaraa i te mahana taatoa ma te faahaʻuti ore i te hoê uaua. I te pae hopea râ, ua mâtau roa te manu i teie ohipa e ua ite aʻera e, eita ta’na e nehenehe faahou e rere no te mea ua ere oia i toʻna mau huruhuru faufaa.

E nehenehe i teie huru e tupu mai i niʻa i te mau huru taata atoa o te topa i roto i te herepata o te peu ino, te hupehupe, e aore râ, te faaohiparaa i te mau maa e faariro mai ei tîtî no te reira. I roto i te buka ra No te Puai o te Feia Apî te taiʻo nei tatou e, na teie mau mea « e haamou i to outou tino, to outou feruriraa, to outou aehuehuraa, e to outou huru maitai i te pae varua. E faaino te reira i te mau auraa e te utuafare e te mau hoa, e e faaiti i to outou feruriraa no ni‘a i to outou faufaa. E taoti‘a te reira i to outou ite ia rave i te mau ma‘itiraa no outou iho ».1 Ia faaetaeta tamau noa tatou i te tino e ia tamaa ma te au maite, e tauturu te reira ia tatou ia patoʻi i teie mau peu ino. Ahiri te manu i tamau noa i te maʻurere e i te imi i te maa, eita roa ïa oia e ere i toʻna mau huruhuru. Oia atoa tatou, mai te mea e, « e taʻiriʻiri tatou i to tatou pererau » e e faaetaeta tamau noa i te tino, e faatupu ïa tatou i te aravihi no te patoʻi i te mau peu o te faaino e o te haafaufaa ore ia tatou.

Mai te mau taata e aro nei no te farii i te ora maitai o te tino, te aro nei te tahi atu pae no te farii i te ora maitai i te pae o te feruriraa. E nehenehe i te oraraa e fifi, e i te tahi taime e tupu mai i roto ia tatou te mau manaʻo peʻapeʻa, te oto, e aore râ, te tiʻaturi ore ia tatou iho. Tera râ, a haamanaʻo e, no te ora maitai o te tino e o te feruriraa, na te faaetaetaraa tino e te ohipa-itoito-raa e tauturu ia tape‘a noa i te hiʻoraa atea maitai. Ia atuatu outou i to outou tino, e haamaitai atoa ïa te reira i to outou feruriraa, e e tauturu ia outou ia haamanaʻo e, e tamarii outou na te Atua, e e nehenehe e roaa te tiʻaturiraa e te oaoa. Ua nati-hoê-hia to tatou pae feruriraa, pae tino e te pae varua. Te haapii nei No te Puai o te Feia Apî e : « E mea faufaa atoa to outou ea i te pae o te [feruriraa] e e nehenehe te reira e haafifi i to outou huru i te pae varua e i te pae tino. I roto i te oraraa tahuti nei, e tupu mai te peʻapeʻa e te oto. Tera râ, mai te mea e, e vai maoro te mau manaʻo oto, te tiʻaturi ore, te peʻapeʻa, e aore râ, te ati, a paraparau i to outou na metua e i to outou episekopo e a ani i te tauturu ».2

No te aha tatou e ite ai na pihaʻi iho ia tatou i te mau taata ito e te oaoa rahi atu ? Te tumu rahi o te peu tamau ïa. Mai te mea e, e hiʻo tatou i to tatou tino i roto i te hiʻoraa pae varua ma te haroʻaroʻa e, « e hiero to outou tino, e horo‘a no ô mai i te Atua ra », e here ïa tatou ia’na e e faariro ia’na ei mea moʻa.3

No’u nei, te auraa no te parau ra, moʻa o te mâ ïa, te faaamuhia, e te puai. Te hoê o te mau raveʻa a te Metua i te Ao ra no te tauturu mai ia tatou ia tape‘a moʻa noa i to tatou tino, o te horoʻaraa mai ïa ia tatou i te Parau Paari. Te faataa ra No te Puai o te Feia Apî e : « Mai te mea e, e haapa‘o outou i [te Parau Paari], e vai ti‘amâ noa outou i te mau faatîtîraa iino e e roaa ia outou i te faatere i to outou oraraa. E roaa ia outou te haamaitairaa o te tino maitai, te varua maramarama, e te arata‘iraa a te Varua Maitai. E ineine outou no te tavini i te Fatu. Eiaha roa’tu e vaiiho ia Satane e aore râ, ia vetahi ê ia faahema ia outou ia feruri e, ia ofati outou i te Parau Paari e rahi a‘e ïa to outou oaoa, e rahi a‘e ïa to outou roo, e aore râ, e au-rahi-hia a‘e outou.4 Mai te mea e, e haapaʻo outou i te Parau Paari, a haamanaʻo e, te atuatu ra ïa outou i to outou tino e i to outou feruriaa, e na te reira e tauturu ia outou ia itehia « te paari e te mau taoʻa rahi no te ite » (PH&PF 89:19).

Eiaha outou ia riro mai te hoê manu e hoo i te huruhuru, a oomo râ i to outou tiaa tuʻaro e a faaitoito. A faaetaeta tamau noa i te tino. A tapa‘o ia outou i roto i ta outou tuʻaro au roa a‘e e aore râ, a faahoa i te taata e nehenehe outou e horo na muri iho, e aore râ, e rave i te tahi atu mau huru ohipa faaoaoaraa. Mai te mea e, e rave outou i te mau ohipa no te tino, aita ïa outou e faaetaeta noa ra i to outou tino, i to outou atoa râ varua. E haapuai atoa te faaetaetaraa tino i te ea i te pae o te feruriraa. A haamanaʻo e, te ohipa faufaa roa aʻe, e ere ïa to outou vitiviti e aore râ, to outou tino maona—to outou râ huru tamau maite. Mai te mea e, e faaetaeta tamau noa outou i te tino, eita outou e riro noa ei taata oaoa aʻe, e riro atoa râ ei taata puai aʻe, e te tino maitai aʻe, e te feruriraa maramarama aʻe.

Te mau nota

  1. No te Puai o te Feia Apî (buka iti, 2011), 26.

  2. No te Puai o te Feia Apî, 27.

  3. No te Puai o te Feia Apî, 25.

  4. No te Puai o te Feia Apî, 25.