2012
Te faaroo i te Taraehara a Iesu Mesia, ua papa‘ihia anei i roto i to tatou aau ?
Novema 2012


Te faaroo i te Taraehara a Iesu Mesia, ua papa‘ihia anei i roto i to tatou aau ?

Hōho’a
Linda K. Burton

Te raveraa, te haapa‘oraa e te oaoaraa i ta tatou mau fafauraa, o te reira te riro mai ei faaiteraa e, ua papa‘i-mau-hia te Taraehara a Iesu Mesia i roto i to tatou aau.

To’u mau tuahine here, ua vai noa outou i roto i to’u feruriraa e to’u aau i te mau ava‘e a feruri ai au i teie hopoi‘a rahi. Noa’tu e aita vau e mana‘o nei e, ua ti‘a vau i te faito o teie hopoi‘a, ua ite râ vau e, no ô mai i te Fatu ra teie piiraa mai roto mai i Ta’na peropheta ma‘iti, no reira, ua nava‘i te reira. Te haapii nei te mau papa‘iraa mo‘a e, « na roto i te reo [o te Fatu] e aore râ na roto i te reo o ta’u mau tavini, hoe â ïa ».1

Te hoê o te mau horo‘a faufaa rahi e tu‘ati nei i teie piiraa, o te papûraa ïa e, ua here te Metua i te Ao ra i Ta’na mau tamahine atoa. Ua farii au i to’u nei aau i To’na aroha no tatou tata‘itahi !

Mai ia outou te huru, ua here au i te mau papa‘iraa mo‘a ! I roto i te buka a Ieremia te itehia nei te hoê papa‘iraa o tei vai noa i roto i to’u aau. Ua ora na Ieremia i te hoê tau fifi e te vahi fifi ; are‘a râ ua faati‘a te Fatu ia’na ia ite i « te hoê tau i roto i te mau mahana hopea nei i te haaputuputuraa o Iseraela »2—to tatou ia tau. Ua tohu Ieremia e :

« Ia oti a‘e te reira anotau, e tuu vau tau ture i roto ia ratou, e papa‘i au i te reira i roto i to ratou aau ; e e riro vau ei Atua no ratou, e ei taata hoi ratou no’u…

« […] e ite paatoa hoi ratou ia’u, o tei haehaa e o tei rahi, te parau maira Iehova ; e faaore hoi au i ta ratou hara, e ore au e mana‘o faahou i ta ratou ino ».3

O tatou ta Ieremia i ite. Ua taparu anei tatou i te Fatu e papa‘i i te ture, e aore râ te haapiiraa tumu, i roto i to tatou aau ? Te tiaturi nei anei tatou e, te faaoreraa hara tei matara na roto i te Taraehara ta Ieremia i parau, ua matara ïa na tatou tata‘itahi ?

Tau matahiti i ma‘iri ua faaite mai Elder Jeffrey R. Holland i to’na mana‘o no ni‘a i te faaroo hohonu o te mau pionie i tura‘i tamau noa e tae roa mai i te faa no Roto Miti noa’tu â te pohe o ta ratou mau tamarii. Ua parau oia e, « Aita ratou i rave i te reira no te hoê tapura ohipa, aita ratou i rave i te reira no te hoê ohiparaa sotiare, ua rave râ ratou i te reira no te faaroo i te evanelia a Iesu Mesia e vai ra i to ratou aau, i roto roa i te puo o te mau ivi ».

Faaite mai nei oia ma te putapû rahi e :

« Te reira noa te tumu e roaa ai i tera mau metua vahine e tanu [i ta ratou mau aiû] i roto noa i te hoê afata faraoa e e tamau noa’tu ai i te haere i mua ma te parau e, ‘Tei ô mai te fenua i parauhia. E tapae ihoa tatou i te faa’.

« Ua roaa ia ratou ia parau i te reira no te mau fafauraa e te haapiiraa tumu e te faaroo e te heheuraa e te varua atoa ho‘i ».

Ua faaoti atura oia ma teie mau parau faatupu mana‘o : « Ua nehenehe ana‘e ta tatou e tape‘a i te reira i roto i to tatou mau utuafare e i roto i te Ekalesia, ua haamata atoa ïa te tahi mau pu‘eraa mea i te tere afaro a‘e. Ua marua atoa paha ïa te mau mea faufaa iti a‘e i raro i te pereoo. Ua parauhia mai e, tera mau pereoo putô, maa tauihaa noa te ô i roto. Mai ta tatou hui tupuna i ma‘iti i ta ratou e afa‘i atu, peneia‘e e titau te tenetere 21 ia tatou ia rave i te hoê faaotiraa, ‘Eaha ra ta tatou e nehenehe e afa‘i na ni‘a i teie pereoo putô ? O te tumu iho o te varua ; o te mea iho i roto i te puo o to tatou mau ivi ».4 Ia haapotohia teie parau, o te mea ïa tei papa‘ihia i roto i to tatou aau !

Ei peresideniraa apî no te Sotaiete Tauturu, ua imi papû matou i te Fatu no te ite e, eaha te mau mea faufaa Ta’na e tuu i roto i te pereoo putô a te Sotaiete Tauturu no te faanuu tamau i Ta’na ohipa i mua. Ua farii matou e, te titau matamua nei te Metua i te Ao ra ia matou ia tauturu i Ta’na mau tamahine here ia taa i te haapiiraa tumu no te Taraehara a Iesu Mesia. Ia na reira tatou, e ite tatou i to tatou faaroo i te tupu-rahi-raa na reira atoa to tatou hiaai ia ora parau-ti‘a. Te piti, ua feruri matou i te hinaaro rahi roa ino o te mau utuafare e te mau nohoraa ia haapuaihia, e i to matou nei aau, te titau nei te Fatu ia matou ia faaitoito i Ta’na mau tamahine here ia haapa‘o maite noa i ta ratou mau fafauraa. Ua haapa‘ohia te mau fafauraa, ua haapuai-atoa-hia ïa te mau utuafare. E te hopea, ua farii matou e, te titau nei Oia ia matou ia ohipa tahoê e te mau pŭpŭ tauturu na reira atoa e te feia faatere o te autahu‘araa, no te tapăpă e no te tauturu i te feia e hinaaro ra ia haere i mua. O to matou nei pure tuutuu ore e, ia iriti tatou tata‘itahi i to tatou aau ia nana‘o te Fatu i reira i te mau haapiiraa tumu no te Taraehara, no te mau fafauraa e no te tahoêraa.

Nahea pai tatou e nehenehe e opua e haapuai i te mau utuafare e tauturu ia vetahi ê mai te peu aita i papa‘i-matamua-hia te faaroo hohonu e te auraro ia Iesu Mesia e Ta’na Taraehara oti‘a ore, i roto i to tatou iho aau ? I teie pô ua hinaaro vau e faaite e toru parau tumu no te Taraehara e faarahi i to tatou faaroo ia Iesu Mesia ahani ua papa‘ihia te reira i roto i to tatou aau. Te tiaturi ra vau e, e haamaitai mai teie nau parau tumu ia tatou tata‘itahi, e melo apî anei i roto i te Ekalesia e aore râ e melo tahito.

Parau tumu 1 : « [I] te mau mea’toa e ere i te mea maitai i roto i te oraraa nei, e faaupooti‘ahia ïa na roto i te Taraehara a Iesu Mesia ».5

Matou nei, e outou iho nei, te faaite papû nei i te Taraehara a te Faaora, o Iesu Mesia. To matou nei iteraa papû, mai to outou iho nei, ua papa‘ihia ïa i roto i to tatou aau a faaruru ai tatou i te mau tamataraa pae varua rau e te mau ati. Ahiri aita te haro‘aro‘a i te opuaraa oaoa e te maitai roa a te Metua i te Ao ra na reira atoa te Taraehara a te Faaora ei tuhaa niu no te reira, e riro teie mau tamataraa e ere i te mea maitai. E tamataraa ta tatou paatoa e ite nei. Tera râ i roto i te aau o te feia haapa‘o ua papa‘ihia te parau, « [I] te mau mea’toa e ere i te mea maitai i roto i te oraraa nei, e faaupooti‘ahia ïa na roto i te Taraehara a Iesu Mesia ».

No te aha te Fatu e faati‘a ai i te mauiui e te ati ia tomo i roto i to tatou oraraa ? Pahonoraa ohie, e tuhaa no te opuaraa no to tatou tupuraa e to tatou nuuraa ! Ua « pii [tatou] i te oaoa »6 i to tatou iteraa e, e riro tatou i te pou mai i te ao nei no te ite i te tahuti. Ua haapii Elder Dallin H. Oaks e, « E manuia ohie to tatou faafariuraa na roto i te ati e te fifi, eiaha râ na roto noa i te hau ».7

Teie te hi‘oraa no te hoê pionie tuahine haapa‘o maitai, e faahi‘oraa no teie parau mau. O Mary Lois Walker, ua faaipoipohia oia i te 17raa o to’na matahiti ia John T. Morris i St. Louis, i Missouri. Ua ratere raua e te feia mo‘a i te matahiti 1853, e ua tomo i roto i te faa no Roto Miti maa taime noa i muri mai te matahiti matamua no to raua faaipoiporaa. I te roaraa o te tere, ua faaruru raua i te ati mai te tahi atoa feia mo‘a. Aita râ to raua mauiui e ati i hope i te tapaeraa i te faa no Roto Miti. Te matahiti no muri mai, 19 to’na matahiti, ua papa‘i Mary e : « Ua fanau maua i te hoê tamaroa… I te hoê pô, e piti e aore râ toru ava‘e to’na… e reo tei muhumuhu mai e, ‘E pohe tera aiû iti’ ».

I te roaraa o te tau to‘eto‘e, ua ma‘ihia te aiû. « Ua rave maua tei noaa ia maua… tamau noa râ to’na ea i te ino… I te piti no fepuare, ua pohe oia… inu a‘era vau i te aua maramara no te taa-ê-raa o to’u iho nei tino e toto ». Tera râ aita i hope ta’na mau tamataraa. Ua ma‘i-atoa-hia te tane a Mary, e toru hepetoma i muri mai te pohe o te aiû, ua pohe atoa oia.

Te papa‘i ra Mary e : « Teie au, e taure‘are‘a noa, e 20 noa mahana poto, ua mo‘e ta’u tane e ta’u tamaiti, i teie vahi mâtau ore e hanere ti‘ahapa maile i te atea o to’u nei fetii e teie atoa fifi rahi mai te mou‘a ra te huru i mua ia’u… to’u hinaaro rahi ia pohe atoa vau e ia tahoê i tei herehia ».

Te parau faahou ra Mary : « I te hoê pô sabati, te hahaere ra maua te tahi hoa… Puta faahou mai nei te mo‘e [o ta’u nei tane] e to’u iho nei vai-otahi-raa e ua heva roa ino, e i to’u feruriraa, te hoho‘a o te mou‘a teitei no te ora o ta’u e ti‘a e ta‘uma, ua teimaha roa te reira i roto i to’u aau. E aehuehu rahi mau tei topa mai i ni‘a ia’u, no te mea ua ite te enemi i te taime tano no te ta‘iri mai, noa’tu râ, e mea puai to tatou [Faaora, o Iesu Mesia] no te faaora. Na roto… i te tauturu i horo‘ahia mai e te Metua, ua aro vau i teie puai tei puohu ia’u i tera ra taime ».8

I te hoê faito matahiti apî mau, 19 matahiti, ua haapii Mary e, e faatae te Taraehara i te haapapûraa e, te mau mea’toa e ere i te mea maitai i roto i te oraraa nei, e faarirohia ïa ei mea maitai—oia atoa te oto rahi roa a‘e.

Parau tumu 2 : Te vai ra te mana i roto i te Taraehara no te faati‘a ia tatou ia upooti‘a i te taata tino nei e ia riro mai ei pĭpĭ mau no Iesu Mesia.9

Te vai nei te hoê rave‘a no te ite e, ua apo maitai anei tatou i te hoê haapiiraa tumu e aore râ te hoê parau tumu o te evanelia. O te taime ïa ua nehenehe ia tatou e haapii i te reira i te hoê tamarii ia maramarama mai oia. Te hoê materia maitai mau no te haapii i te mau tamarii ia taa maitai i te Taraehara, o te faahoho‘araa ïa e itehia nei i roto i te haapiiraa Paraimere. Peneia‘e e tauturu te reira ia tatou no te haapii i ta tatou mau tamarii, mootua e hoa atoa no te tahi faaroo o te hinaaro ia taa maitai i teie haapiiraa tumu faufaa rahi.

« Te haere ra [te hoê vahine] na ni‘a i te puromu e topa a‘era i roto i te hoê apoo, e no te hohonu aita ta’na e nehenehe e pa‘uma mai i rapae. E pau ta’na e rave, eita ihoa e nehenehe e pa‘uma mai ona ana‘e iho. Tuô a‘era [te vahine] i te tauturu e aua‘e te haere ra te hoê taata maitai na reira e ua haapou i te hoê pa‘i‘umaraa i roto i te apoo. Pa‘uma mai nei oia, ua noaa faahou ïa to’na ora.

« Hoê â tatou i te [vahine] i roto i te apoo. Ua riro te raveraa i te hara mai te toparaa i roto i te apoo, e eita e nehenehe ta tatou e mahuti mai tatou ana‘e iho. Mai te taata maitai tei faaroo i te [vahine] i te tuôraa i te tauturu, ua tono mai te Metua i te Ao ra i Ta’na Tamaiti Fanau Tahi no te faafana‘o i te mau rave‘a ia ora mai tatou. E nehenehe e faahoho‘ahia te Taraehara a Iesu Mesia mai te hoê pa‘i‘umaraa te haapouhia i roto i te apoo ; e rave‘a te reira no tatou no te pa‘uma i rapae ».10 Aita râ te Faaora e haapou noa i te pa‘i‘umaraa, e « pou roa mai Oia i roto i te apoo no te faanaho ia nehenehe ia tatou e faaohipa i te pa‘i‘umaraa ia ora tatou ».11 « Mai te [vahine] tei pa‘uma na ni‘a i te pa‘i‘umaraa, e ti‘a ia tatou ia tatarahapa i ta tatou mau hara e ia haapa‘o i te mau parau tumu o te evanelia e te mau oro‘a no te pa‘uma mai i rapae i te apoo ma te faaohipa i te Taraehara i roto i to tatou oraraa. No reira, ia oti ta tatou iho tuhaa ohipa, e tauturu te Taraehara ia tatou ia riro mai ei taata parau-ti‘a no te ho‘i i mua i te aro o te Metua i te Ao ra ».12

Aita i maoro a‘enei, ua farerei au i te hoê pionie no teie tau, te hoê tamahine here a te Atua e e melo faafariu apî o te Ekalesia i Chili. E metua vahine otahi oia e na tamaroa e piti. Na roto i te mana o te Taraehara, ua ti‘a ia’na i te huri i te api e i te tutava papû no te riro mai ei pĭpĭ mau no Iesu Mesia. Ia mana‘o vau ia’na, e tae mai te hoê haapiiraa a Elder David A. Bednar : « Te vai ra to tatou iteraa e, ua haere mai Iesu Mesia i ni‘a i te fenua nei no te pohe no tatou, oia ïa—o te reira te tumu e te niu mau o te parau haapiiraa a te Mesia. Tera râ, e mea titau-atoa-hia tatou ia farii e, te hinaaro nei te Fatu, na roto i To’na Taraehara e na roto i te mana o te Varua Maitai, ia ora i roto ia tatou—eiaha no te arata‘i noa ia tatou, no te haapuai atoa râ ia tatou ».13

A paraparau noa ai maua teie tuahine no Chili no ni‘a i te mau rave‘a no te faaea noa i ni‘a i te e‘a o te ora mure ore, ua haapapû mai oia e, te vai ra to’na faaotiraa papû ia vai noa i ni‘a i taua e‘a ra. Ua na rapae ho‘i oia i te e‘a te rahiraa o to’na oraraa, e ua parau mai oia e, aita hoê a‘e mea « i ô » i rapae i te e‘a o ta’na e hinaaro e ho‘i faahou mai i roto i to’na oraraa. Te ora ra te mana haapuai o te Taraehara i roto ia’na. Te papa‘ihia ra te reira i roto i to’na aau.

Eita teie mana e tauturu noa ia tatou ia pa‘uma i rapae i te apoo, e horo‘a atoa mai râ i te puai no te faanuu â i mua i ni‘a i te e‘a afaro e te pirihao e tae atu i te aro o te Metua i te Ao ra.

Parau tumu 3 : O te Taraehara te faaiteraa rahi roa a‘e no te here o te Metua i Ta’na mau tamarii.

E mea maitai ia feruri maite tatou i teie mana‘o hanahana a Elder Oaks : « A feruri na i te huru o te oto o to tatou Metua i te Ao ra no te tonoraa mai i Ta’na Tamaiti no te faaruru i te mauiui taa-ore-hia no ta tatou mau hara. Tera ho‘i te tapa‘o rahi roa‘e no To’na aroha no tatou tata‘itahi ! »14

Ia riro taua ohipa ra no te here ei faatuturiraa ia tatou i raro i roto i te pure haehaa no te haamauruuru i to tatou Metua i te Ao ra no To’na here ia tatou e ua tae roa i te tono mai i Ta’na Tamaiti Fanau Tahi e te maitai roa ho‘i no te mamae no ta tatou mau hara, no te mauiui o to tatou aau, e no te mau mea maitai ore atoa i roto i to tatou oraraa.

Te haamana‘o ra outou i te tuahine ta te peresideni Dieter F. Uchtdorf i faahiti a‘enei ? Ua parau oia : « Ua parau te hoê vahine, ma te ta‘i, tei faaruru i te tamataraa e te oto e rave rahi matahiti, ‘ua ite au i teie nei e, e au vau mai te hoê moni parau tahito e 20 tara marite—ua mi‘omi‘o, ua mahaehae, ua repo, ua ino roa, e hitoretore roa. Tera râ, e moni parau noa hoa vau e 20 tara marite’ ».15

Ua ite teie tuahine e, e tamahine here oia na te Metua i te Ao ra, e no to’na faufaa i mua Ia’na ua tono mai oia i Ta’na Tamaiti ia pohe tusia no’na, ei taata hoê. E mea ti‘a ia ite te mau tuahine atoa o te Ekalesia i te mea ta teie tuahine e ite—oia ho‘i ïa e tamahine here oia na te Atua. Nahea te iteraa i to tatou faufaa Ia’na e taui ai i to tatou haapa‘oraa i te mau faaueraa ? Nahea te iteraa i to tatou faufaa Ia’na e tauturu ai i to tatou hinaaro e tavini ia vetahi ê ? Nahea te iteraa i to tatou faufaa Ia’na e faarahi ai i to tatou hiaai e tauturu i te feia e hinaaro ra e haro‘aro‘a i te Taraehara mai ia tatou nei—i te hoê faito hohonu mau ? Ia riro te haapiiraa no te Taraehara i te papa‘ihia i te hohonu o to tatou aau tata‘itahi, ei reira tatou e haamata ai i te riro i te huru nunaa ta te Fatu e hinaaro a ho‘i faahou mai Oia. E ite mai Oia ia tatou ei pĭpĭ mau Na’na.

Ia faatupu te Taraehara a Iesu Mesia i te hoê « faahuru-ê-raa rahi » i to tatou aau.16 Ia ara ana‘e tatou i teie haapiiraa tumu tei faaitehia mai e te hoê melahi a te Atua ei « parau maitai e te oaoa rahi ra »,17 te fafau nei au e, e putapû atoa tatou mai te nunaa a te arii Beniamina. I muri mai to ratou pure-puai-raa ia tupu te Taraehara i roto i to ratou oraraa, « î ihora ratou i te oaoa »18 e « ua hinaaro [ratou] ia fafau i te hoê faufaa i te Atua… e ia haapa‘o hoi i ta’na mau faaue i te mau mea atoa ».19 Te raveraa, te haapa‘oraa e te oaoaraa i ta tatou mau fafauraa, o te reira te riro mai ei faaiteraa e, ua papa‘i-mau-hia te Taraehara a Iesu Mesia i roto i to tatou aau. E haamana‘o na tatou te mau tuahine i teie na parau tumu e toru :

  1. « [I] te mau mea’toa e ere i te mea maitai i roto i te oraraa nei, e faaupooti‘ahia ïa na roto i te Taraehara a Iesu Mesia ».20

  2. Te vai ra te mana i roto i te Taraehara no te faati‘a ia tatou ia upooti‘a i te taata tino nei e ia riro mai ei pĭpĭ mau no Iesu Mesia.21

  3. O te Taraehara te faaiteraa rahi roa a‘e no te here o te Metua i Ta’na mau tamarii.22

« Ia oti a‘e te reira anotau, e tuu vau tau ture i roto ia ratou, e papa‘i au i te reira i roto i to ratou aau ; e e riro vau ei Atua no ratou, e ei taata hoi ratou no’u ».23 Te ani nei au ia tatou ia ani i te Fatu ia papa‘i i teie mau parau tumu i roto i to tatou aau. Te faaite papû nei au e, e parau mau te reira. I te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 1:38.

  2. Te Faufaa Tahito : Te buka arata‘i na te orometua haapii no te piha haapiiraa evanelia (2001), 220.

  3. Ieremia 31:33–34 ; reta tei faahuru-ê-hia.

  4. Jeffrey R. Holland, « Aparauraa haati te amuraa maa », Haapiipiiraa na te feia faatere o te ao nei, 9 no fepuare, 2008, 28.

  5. Ia Poro Haere i Ta‘u nei Evanelia : Te hoê arata‘i no te ohipa misionare (2004), 58.

  6. Ioba 38:7.

  7. Dallin H. Oaks, « Te Titauraa ia Riro », Liahona, tenuare 2001, 42.

  8. Te aamu no Mary Lois Walker Morris i papa‘ihia e ana iho (te papaa parau ia Linda Kjar Burton ra).

  9. Hi‘o David A. Bednar, « Te taraehara e te tere o te tahuti nei » Liahona, eperera 2012, 12–19.

  10. Primary 7: New Testament (1997), 104.

  11. Joseph Fielding Smith, Doctrines of Salvation, haaputuhia e Bruce R. McConkie, 3 buka. (1954–56), 1:123.

  12. Primary 7, 104.

  13. David A. Bednar, Liahona, eperera 2012, 14.

  14. Dallin H. Oaks, « Te aroha e te ture », Liahona, novema 2009, 26.

  15. Dieter F. Uchtdorf, « O outou To‘u mau rima », Liahona, me 2010, 69.

  16. Hi‘o Alama 5:12–14.

  17. Mosia 3:3.

  18. Hi‘o Mosia 4:1–3.

  19. Hi‘o Mosia 5:2–5.

  20. Ia Poro Haere i Ta‘u nei Evanelia, 58.

  21. Hi‘o David A. Bednar, Liahona, eperera 2012, 12–19.

  22. Hi‘o Dallin H. Oaks, Liahona, novema 2009, 26.

  23. Ieremia 31:33 ; reta tei faahuru-ê-hia.