2012
Faaiteraa i te evanelia mafatu e te mafatu
Setepa 2012


Parau poro‘i na te Peresideniraa Matamua, Tetepa 2012

Faaiteraa i te evanelia mafatu e te mafatu

Hōho’a
Peresideni Henry B. Eyring

E tuu te Atua i te mau taata ineine i ni‘a i te haere‘a o Ta’na mau tavini ineine o te hinaaro e faaite i te evanelia. Ua tupu a‘enei te reira i roto i to outou oraraa. Te pinepineraa o te tupuraa o te reira, tei te huru ïa o te ineine o to outou varua e to outou mafatu.

Te vai ra hoê hoa to’u, ua pure noa oia i te mau mahana atoa ia farerei oia i te hoê taata tei ineine no te farii i te evanelia. Ua ta‘ita‘i noa oia na muri iho ia’na i te hoê Buka a Moromona. I te pô na mua a‘e i te hoê tere poto, ua faaoti oia eiaha e ta‘ita‘i i te hoê buka na muri iho ia’na, e ta‘ita‘i râ i te hoê tareta. A ineine ai oia no te reva, ua tupu mai ra te hoê mana‘o varua i roto ia’na: « A rave hoê Buka a Moromona na muri iho ia oe ». Ua tuu a‘era oia i te hoê buka i roto i ta’na pute.

Ia parahi a‘era te hoê vahine ta’na i matau i piha‘i iho ia’na i roto i te reira tere, ua maere a‘era oia, « Teie anei te taata ? » Ua tere mai â teie vahine e ô o’na i roto i te tere ho‘iraa. Ua feruri oia e, « Nahea vau i te faaite i te evanelia ? »

Na teie iho vahine i parau mai ia’na e, « te aufau nei oe i te tuhaa ahuru i ta oe ekalesia, e ere anei ? » Ua parau atura oia e, e, te na reira nei oia. Ua parau maira oia e, ua titauhia ia’na ia aufau i te tuhaa ahuru i ta’na ekalesia, aita râ oia i aufau. E ua ui maira oia e, « eaha ta oe e nehenehe e parau mai ia’u no ni‘a i te Buka a Moromona ? »

Ua faataa atura oia e, e papa‘iraa mo‘a te reira buka, te tahi faahou ite no Iesu Mesia, ua iritihia e te Peropheta Iosepha Semita. Mai te huru ra e, ua anaanatae oia, no reira, ua patia atura teie taata i to’na rima i roto i ta’na pute e na ô atura e, « ua faaûruhia vau ia ta‘ita‘i mai i teie buka na muri iho ia’u. Te mana‘o nei au e, na oe teie buka ».

Ua haamata a‘era te vahine i te tai‘o. A taa ê ai raua, ua na ô maira te vahine e, « o oe e o vau, e paraparau â taua no ni‘a i teie ».

Te mea aita e ti‘a i to’u hoa ia ite—ta te Atua râ i ite—maori râ, te imi ra te vahine i te hoê ekalesia. Ua ite te Atua e, ua hi‘opo‘a maite te vahine i to’u hoa e ua ui maere e, no te aha ta’na ekalesia i faariro ai ia’na ei taata oaoa. Ua ite te Atua e, e ani te vahine i te hoê Buka a Moromona e e hinaaro oia ia haapiihia oia e te mau misionare. Ua faaineinehia oia. Na reira atoa to’u hoa. Outou e o vau nei, e nehenehe atoa tatou e faaineinehia.

Te faaineineraa ta tatou e titau nei o te ineineraa ïa o to tatou varua e to tatou mafatu. Ua faaroo e ua haamana‘o teie vahine i te mau parau no ni‘a i te Buka a Moromona, te Ekalesia a te Fatu tei faati‘a-faahou-hia mai, e te faaueraa ia aufau i te tuhaa ahuru i te Atua ra. E ua farii te vahine i te omuaraa o te faaiteraa o te parau mau i roto i to’na aau.

Ua parau mai ho‘i te Fatu e, e heheu mai oia i te parau mau i to tatou feruriraa e i to tatou aau na roto i te Varua Maitai (a hi‘o PH&PF 8:2). Te rahiraa o te mau taata ta outou e farerei atu ua farii ratou i te haamataraa i taua ineineraa ra. Ua faaroo e aore râ, ua tai‘o a‘ena ratou i te parau no te Atua e Ta’na parau. Mai te mea ua nava‘i te mărû o to ratou aau, e farii ïa ratou, i te haapapûraa o te parau mau, noa’tu e, e ere i te mea papû roa.

Ua ineine te vahine ra. Oia atoa to’u hoa, te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei o tei tuatapapa i te Buka a Moromona. Ua farii oia i te hoê faaiteraa e, e parau mau te reira, e ua ite oia i te arata‘iraa a te Varua ia ta‘ita‘i i te hoê buka na muri iho ia’na. Ua ineine oia i roto i to’na varua e i to’na aau.

E faaineine te Atua i te mau taata ia farii i to outou iteraa papû no te parau mau i faaho‘ihia mai. Te titau nei oia i to outou faaroo e i ta outou ohipa no te faite, ma te mata’u ore, i te mea tei riro ei ohipa faufaa rahi no outou e no te feia ta outou e here nei.

A faaineine no te faaite atu na roto i te faaîraa i to outou varua i te mau parau mau o te evanelia i te mau mahana atoa. A haapa‘o ai outou i te mau faaueraa e a faatura ai i ta outou mau fafauraa, e ite outou i te faaiteraa a te Varua e i te here hau atu o te Faaora no outou e no te mau taata ta outou e farerei nei.

Mai te mea e, e rave outou i ta outou tuhaa, e tupu rahi to outou iteraa mărû ia farerei atu i te mau taata tei ineine no te faaroo i to outou iteraa papû no ni‘a i te parau mau—tei pûpûhia mai e te mafatu i te mafatu, mai to outou i to ratou.

Haapiiraa no roto mai i teie parau poro‘i

A feruri ia tai‘o i te parau poro‘i e te utuafare e ia aparau i ni‘a i te tuhaa i muri noa iho i te paratarafa hopea, i reira hoi te peresideni Eyring e paraparau ai i te mau rave‘a no te haapuai i te iteraa papû o te hoê taata. A paraparau e te utuafare i te faufaa no te faaiteraa i te iteraa papû a faaite ai i te evanelia. E riro te mau tamarii i roto i te utuafare i te feruri e, e mea maitai ia ha‘uti teata i te huru no te faaiteraa i te iteraa papû i te mau hoa.