2010
E faaitoito te hoê hiero i te nunaa
2010


E faaitoito te hoê hiero i te nunaa

Ia vai te hoê hoho‘a o te hoê hiero i roto i to outou fare ia nehenehe ta outou mau tamarii ia ite i te reira. A haapii ia ratou no ni‘a i te mau opuaraa o te fare o te Fatu.

Ua riro te hiero ei taipe rahi no to tatou meloraa

Eaha te hoê ohipa hanahana e riro ai no tatou ia farii te rave‘a no te haereraa i te hiero no to tatou iho haamaitairaa. E i muri iho i te haereraa i te hiero no to tatou iho haamaitairaa, eaha te hoê rave‘a hanahana ia rave i te ohipa no te feia tei haere na mua’tu ia tatou. Teie hi‘oraa no te ohipa hiero o te hoê ia ohipa pipiri-ore. Teie râ, te mau taime a rave ai tatou i te ohipa hiero no te tahi atu mau taata, te vai ra te hoê haamaitairaa o te ho‘i mai ia tatou. No reira e ere te reira i te mea maere no tatou e ua hinaaro te Fatu ia riro To’na nunaa ei hoê nunaa itoito i te hiero.

O te Fatu iho, i roto i Ta’na mau heheuraa ia tatou, o tei rave i te hiero ei taipe rahi no te mau melo o te Ekalesia. A feruri i te mau huru e te mau ti‘araa parau-ti‘a o ta te Fatu i faaite ia tatou i roto i te apooraa, ua horo‘a Oia i te feia mo‘a no Kirtland na roto i te peropheta Iosepha Semita a faaineine ai ratou no te patu i te hoê hiero. Te vai mana noa ra teie a‘oraa:

« A haamau na ia outou iho; a faaineine i te mau mea atoa e hinaarohia ra; e a haamau i te hoê fare, oia ei fare no te pure, ei fare no te haapaeraa maa, ei fare no te faaroo, ei fare no te haapiiraa, ei fare no te hanahana, ei fare no te haapa‘o, ei fare ho‘i no te Atua » (Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau 88:119). E mau huru e e mau ti‘araa anei teie i feruri-maitai-hia o ta tatou tata‘itahi e hinaaro nei e e imi nei ia riro mai ?

E arata‘i ta tatou mau tautooraa atoa i roto i te Ekalesia i te hiero mo‘a

E arata‘i ta tatou mau tautooraa atoa i roto i te pororaa i te evanelia, te haamaitairaa i te feia mo‘a, e te faaoraraa i te feia pohe i te hiero mo‘a. No te mea ua riro i te mau oro‘a hiero ei mea faufaa mau; aita tatou e nehenehe e ho‘i i mua i te aro o te Atua aita ratou.

Parau mau, ua hinaaro te Faru i To’na nunaa ia riro ei hoê nunaa itoito i te hiero. O te reira te hinaaro hohonu o to‘u aau ia farii i te hiero te mau melo ti‘amâ tata‘itahi o te Ekalesia. Te ti‘aturi nei au e te mau melo feia paari ti‘amâ atoa – e te mau ra – te hoê parau faati‘a hiero mana, noa’tu te atearaa o te hoê hiero, eita e nehenehe e ohipa oioi e aore râ e ohipa pinepine no te reira.

E mea mo‘a te hiero na te Fatu; e mea ti‘a ia riro te reira e mea mo‘a na tatou.

Ia riro tatou ei nunaa haere hiero e tei here i te hiero. E ru pinepine ana‘e tatou i te hiero mai te mea e faati‘a mai te taime e te mau rave‘a e to tatou iho mau ti‘araa. E haere tatou eiaha noa no to tatou mau tupuna tei pohe e haere atoa râ tatou no to tatou iho haamaitairaa i te haamoriraa i te hiero, no te mo‘araa e te parururaa o te roaa i roto i taua mau papa‘i ra tei haamo‘ahia. Ua riro te hiero ei hoê vahi no te nehenehe, ei hoê vahi no te heheuraa, ei hoê vahi no te hau. E fare no te Fatu E mea mo‘a na te Fatu E ti‘a e ia riro ei mea mo‘a na tatou.

Ia faaite tatou i ta tatou mau tamarii i te mau fariiraa pae varua o tei roaa ia tatou i roto i te hiero. E e haapii atu tatou ia ratou ma te haapa‘o maitai e ma te marû i te mau mea o ta tatou e nehenehe e parau mai te au no ni‘a i te mau opuaraa o te fare o te Fatu. A vaiiho i te hoê hoho‘a o te hiero i roto i to outou utuafare ia ti‘a i ta outou mau tamarii ia ite i te reira. A haapii ia ratou i te mau opuaraa o te fare o te Fatu. A ani ia ratou ia faaineine i te hoê faanahoraa i to ratou apîraa ra ia haere i reira e ia vai ti‘amâ noa no te farii i te reira haamaitairaa.

E mea mauruuru na te Fatu ia haere ana‘e tatou i te hiero ma te ti‘amâ.

E mea mauruuru na te Fatu ia haere ana‘e to tatou mau feia apî i te hiero ma te ti‘amâ e ia rave i te mau bapetizoraa ei mono no te feia tei ore i farii i te haamaitairaa o te bapetizoraa i roto i te oraraa nei. E mea mauruuru na te Fatu ia haere ana‘e tatou i te hiero ma te ti‘amâ no te rave i ta tatou iho mau fafauraa i mua Ia’na e ia taatihia tatou ei tane e ei vahine faaipoipo e ei utuafare. E e mea mauruuru na te Fatu ia haere ana‘e tatou i te hiero ma te ti‘amâ no te rave atoa i te reira mau oro‘a no te feia tei pohe, e rave rahi ho‘i o ratou o tei tia‘i tuutuu ore noa ia ravehia te reira mau oro‘a no ratou.

No te faariroraa i te hiero ei tapa‘o no tatou, e mea ti‘a ïa ia tatou ia titau ia tupu te reira. E mea ti‘a ia tatou ia ora ma te ti‘amâ no te tomo i roto i te hiero. E mea ti‘a ia tatou ia haapa‘o i te mau faaueraa a to tatou Fatu. Ahani e, e nehenehe ta tatou e faahoho‘a i to tatou oraraa i ni‘a i te Fatu, e ia rave i Ta’na mau haapiiraa e To’na hi‘oraa ei hoho‘a tumu no tatou iho, eita ïa tatou e taupupu i roto i te riroraa ei feia ti‘amâ no te haere i te hiero, te riroraa ho‘i ei feia haapa‘o i roto i te mau mea atoa o te oraraa, no te mea, e haapa‘o ïa tatou i te ture mo‘a o to tatou huru e to tatou ti‘aturiraa. I te fare anei e aore râ, i te makete, i te fare haapiiraa anei e aore râ, ia hope te pu‘e tau haapiiraa, o tatou ana‘e anei e aore râ, i roto anei i te hoê pŭpŭ taata, e vai papû maitai noa to tatou haere‘a e e mea maramarama maitai hoi ta tatou mau ture.

Te haapa‘oraa i ta tatou mau ture, te oraraa ma te parau ti‘a e te faaroo ia au i to tatou ti‘aturiraa – o tera ïa te mea faufaa. Te haapa‘oraa tatou i te ture mau i roto i to tatou iho oraraa, i roto i to tatou nohoraa e te utuafare, e i te mau vahi atoa e farerei ai tatou i te taata – te reira te haapa‘o ta te Atua e titau nei ia tatou. E titauhia te fafauraa – oia te hoê fafauraa ma te varua atoa, ma te mau papû, ma te poihere mure ore i te mau ture ta tatou i ite e, e mau ture parau mau i roto i te mau faaueraa ta te Atua i horo‘a mai. Mai te mea e, e haapa‘o tatou ma te faaroo i te mau ture a te Fatu, e riro noa ïa tatou ei mau taata ti‘amâ no te haere i te hiero, e e riro ïa te Fatu e To’na mau hiero mo‘a ei mau tapa‘o rarahi no to tatou ti‘araa pĭpĭ Na’na ra.

Hiero no Keterani Haamo‘ahia i te 27 no Mati 1836.

Hiero no Logan Utaha Haamo‘ahia i te 17 no Me 1884. Haamo‘a-faahou-hia i te 13 no Mati 1979.