’Āmuira’a rahi
Ti’ara’a pipi itoito i te mau mahana hope’a nei
’Āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 2022


Ti’ara’a pipi itoito i te mau mahana hope’a nei

Ti’aturi pāpū tātou, ’eiaha e fa’atopa i te morare, fa’aitoito, ’eiaha e māmahu noa, ’ia ’ī i te fa’aro’o, ’eiaha rā te ri’ari’a ’a mau pāpū noa ai tātou i te mōri a te Fatu i teie mau mahana hope’a nei.

E ō faufa’a rahi mau nā te Atua te ti’amāra’a mōrare nō tāna mau tamari’i tāta’itahi.1 Mea ti’amā ïa tātou « ’ia mā’iti i te ti’amā ’e te ora mure ’ore, nā roto i te Arai rahi o te ta’ata ato’a, ’e ’ia ’imi i te tītīra’a ’e te pohe, mai te au i te tītīra’a ’e te mana o te diabolo ».2 E’ita te Atua e fa’ahepo ia tātou ’ia rave i te maita’i, ’e e’ita tā te diabolo e nehenehe e fa’ahepo ia tātou ’ia rave i te ’ino.3 Noa atu tē feruri nei paha vetahi ē e tata’ura’a teie i rotopū i te Atua ’e te ’enemi, hō’ē noa parau tā te Fa’aora « ’e mū roa a’e ra Sātane ’e ti’avaruhia ai […] E ’ere i tō te Atua pūai teie e tāmatahia nei, ’o tō tātou rā ».4

I te pae hope’a e ’ō’oti tātou i te mea tā tō tātou mau mā’itira’a i ueue i te roara’a o tō tātou orara’a.5 ’E nō reira, e aha tā te tā’āto’ara’a o tō tātou mau ferurira’a, mau hina’aro, mau ta’o ’e mau ’ohipa e fa’a’ite nei nō te here o te Fa’aora, tāna mau tāvini, ’e tāna ’Ēkalesia i fa’aho’ihia mai? Mea faufa’a roa a’e ānei nō tātou iho i tō tātou bāpetizora’a, autahu’ara’a, ’e te mau fafaura’a o te hiero, ’aore rā i te ’āruera’a a tō te ao nei, ’aore rā, te mau « likes » (mau au) a te tūreiara’a sōtiare. Mea hau ānei i tō tātou here i te Fatu ’e i tāna mau fa’auera’a, i tō tātou here i te mau tao’a ’aore rā i te tahi a’e ta’ata i roto i teie nei ao?

Mai te tau mai ā tō te ’enemi ’e tāna mau ’āpe’e i te ’imira’a ’ia vāvahi i te ’ohipa a te Mesia ’e i tāna mau peropheta. ’Ua tāu’a-’ore-hia, ’e ’ua ha’afaufa’a-’ore-hia te mau fa’auera’a a te Fa’aora nā te rahira’a o tō te ao nei. Mea pinepine te mau ve’a a te Atua ’o tē poro nei i te parau mau « tano ’ore » i te ha’afaufa’a-’ore-hia. ’O te Fa’aora iho tei pi’ihia ’ei « ta’ata ’ā’amu ’e te inu uaina »,6 tei pari-ha’avare-hia ’ei fa’atūrorirori i te mana’o o te huira’atira ’e ’ei ta’ata fa’a’āmahamaha. ’Ua « ’āpo’o iho rā [te mau vāirua paruparu ’e te ha’avare] i te parau e fifi ai ’oia ia rātou ’ia parau »,7 ’e tāna « pupu » « ’ua fa’a’inohia ïa ’e ’aita e vāhi e toe ».8

’Ua fa’aruru te Fa’aora ’e tāna mau pipi ’āpī i te pāto’ira’a pūai mau i roto ’e i rāpae i te pupu, ’e tē fa’aruru ato’a nei ā tātou i te reira. I teie mahana fa’atata ’aita tātou e nehenehe e ora itoito fa’ahou i tō tātou fa’aro’o mā te ’ore e fa’atorohia i te rima mau ānei, ’aore rā te rima ha’avare, nō te fa’a’ino a tō te ao nei. E utu’a maita’i tā te pe’era’a i te Fa’aora, terā rā i te tahi mau taime e ō ato’a atu tātou i roto i te herepata a te feiā e poro nei i te parau « ’a ’amu, ’a inu, ’e ’ia ’oa’oa »9 , i reira ho’i te fa’aro’o i te Mesia, te ha’apa’o, ’e te tātarahapara’a i monohia ai e te mana’o hape ē, e fa’ati’a te Atua te tahi hara iti nō tōna here rahi ia tātou.

I te paraura’a « nā roto i [tōna] iho reo ’e ’aore rā nā roto i te reo o [tāna] mau tāvini »,10 ’aita ānei te Fa’aora e parau nei nō tō tātou ’anotau ē, « te vai atu rā ho’i te tau e ’ore ai rātou e fāri’i ai i te parau mau, nō te anoenoe rā o tō rātou tari’a, e ha’aputu ai rātou i te ’orometua i au i tō rātou iho hina’aro » ’e e rave rahi tē « ’ōpa’i ti’a atu i te fabula » ?11 ’Aita ānei ’oia i ’oto na ē « e mea faufa’a ’ore rā tā rātou e pure iā’u nei, ’a ha’api’i ai i tei tu’uhia mai a te ta’ata ana’e ra » ?12 ’Aita āneri ’oia i fa’aara ē, « E ti’a mai ho’i te ta’ata i roto ia ’outou iho, e parau mai i te parau pi’o ’ia pe’ehia rātou e te pipi » ?13 ’Aita ānei ’oia i ’ite nā mua atu ē, te ’ino ra, e maita’i, ’e te maita’i ra, e ’ino »,14 ’e e ’itea ho’i tō te ta’ata nei ’enemi i roto i tōna iho fēti’i »?15

E aha ïa tātou nei ? E ti’a ānei ia tātou ’ia ha’amā ’aore rā ’ia ri’ri’a ? E ti’a ānei ia tātou ’ia ora i tō tātou fa’aro’o nā te atea ’ē noa? Pāpū roa ē, ’aita ! Ma te fa’aro’o i te Mesia, ’eiaha tātou e mata’u i te fa’ahapa a te ta’ata ’aore rā ’ia ri’ari’a i tā rātou mau fa’a’ino ’ū’ana.16 Mai te Fa’aora i te hoe fa’atere ’e te mau peropheta ora nō te ’āfa’i ’e nō te arata’i ia tātou, « e ti’a ia vai ’ia mārō mai »?17 Ti’aturi pāpū tātou, ’eiaha e fa’atopa i te morare, fa’aitoito, ’eiaha e māmahu noa, ’ia ’ī i te fa’aro’o, ’eiaha rā te ri’ari’a ’a mau pāpū noa ai tātou i te mōri a te Fatu i teie mau mahana hope’a nei.18

’Ua ha’apāpū mai te Fa’aora « E teie nei, o tei fā’i iā’u i mua i te aro o te ta’ata nei, e fā’i ato’a vau iāna i mua i te aro o tā’u Metua i te ao ra […] ’O tei huna rā iā’u i mua i te aro o te ta’ata nei, e huna ato’a vau iāna i mua i te aro o tā’u Metua i te ao ra ».19

Nō reira, nō te mea ho’i ē, mea au a’e nā vetahi i te hō’ē Atua e haere mai mā te tītaura’a ’ore, ’a fa’a’ite pāpū ana’e tātou nā roto i te mau parau a Elder D. Todd Christofferson ē, « Te hō’ē Atua ’aita e tu’u i te tītaura’a, ’ua tūea noa ïa i te hō’ē Atua ’aita e vai ra ».20

’A hina’aro ai vetahi ’ia mā’iti’iti i te mau fa’auera’a tā rātou e ha’apa’o, ’a fāri’i ana’e tātou, ma te ’oa’oa, i te tītaura’a « ’ia ha’apa’o [tātou] i te mau parau ato’a nō roto mai i te vaha o te Atua ra ».21

’A ti’aturi noa ai e rave rahi ta’ata ē, e fāri’i noa te Atua ’e tāna ’Ēkālesia i te « rave noa i te hina’aro o tō ’outou ’ā’au »,22 e ha’apūai na tātou i te poro ē, e mea hape te « eiaha ’oe e pe’e i te feiā rahi i te parau ’ino ra »,23 nō te mea « ’aita te huira’atira e taui ’ei mea tano te mea tā te Atua i parau e mea hape ».24

« ’A ha’amana’o na, ’a ha’amana’o […] e mea pāpū māite [noa atu te ti’amāra’a] te mau fa’auera’a a te Atua ».25 E nehenehe te ha’api’ira’a atu i teie mau mea mā tē pāpū, e hi’ohia mai te hō’ē ’ohipa au-’ore-ra’a. Nō reira, ’a fa’a’ite ana’e tātou ē ’aita noa e nehenehe, e mea faufa’a rā ’ia here i te hō’ē tamari’i a te Atua ’o tē vai nei tāna iho ti’aturira’a ’ē atu i tō ’oe.

E nehenehe tātou e fāri’i ’e e fa’atura ia vetahi ’ē mā tē ’ore e pe’e i tā rātou mau ti’aturira’a ’aore rā mau ’ohipa tei ’ore e tūea i te hina’aro o te Atua. ’Aita e tītauhia ’ia fa’atūsia i te parau mau i ni’a i te fata o te fāri’i-noa-ra’a ’e te hina’aro auhoara’a.

’Aita ’o Ziona ’e ’o Babulonia e tūea. « E ’ore te ta’ata e fa’aro’o i te fatu to’opiti ».26 Ha’amana’o na tātou i te uira’a putapū a te Fa’aora, « E aha ’outou i parau mai ai iā’u nei, E te Fatu, e te Fatu, ’e e ’ore ’outou i ha’apa’o i tā’u parau ? »27

Fa’a’ite ana’e na tātou i tō tātou here i te Fatu ma te ’ā’au tae, te ha’apa’o nō tātou iho.

Mai te mea rā ē, ’ua mau ’outou i ropū i te ti’ara’a pipi ’e te ao nei, ’a ha’amana’o na ē « tē hāpono mai ra ’oia i te parau […] tē fa’atorohia ra te rima o te aroha [ia ’oe na], ’e tē nā ’ō mai ra ho’i ’oia ē, ’a tātarahapa, ’e e fāri’i au ia ’outou ».28

’Ua ha’api’i mai te peresideni Russell M. Nelson : « E rave Iesu Mesia i tāna mau ’ohipa rahi roa a’e mai teienei ’e te taime e ho’i fa’ahou mai ’oia ».29 Terā rā ’ua ha’api’i ato’a mai ’oia ē, « o rātou o tē mā’iti i tō te Fatu haere’a, e’ita e ’ore, e fāri’i rātou i te mau hāmani-’ino-ra’a ».30 Nā roto i « tōna i’oa i mana’ohia ai [tātou] e au ïa [tātou] i tāua hāmani-’ino ra »31 e nehenehe i te tahi mau taime e riro ’ei tuha’a nā tātou ’a « vaiiho [ai tātou] i tōna reo ’ia riro ’ei reo mātāmua i ni’a a’e i te tahi atu ».32

« E ao tōna », parau mai rā te Fa’aora : « ’e ’o tē ’ore e tūrori iā’u nei ».33 I te tahi atu vāhi tātou e ha’api’i mai ai ē, « E hau rahi tō te feiā i hina’aro i tā ’oe ture ; ’aore ’o rātou e tūrorira’a ».34 ’Aita hō’ē ! Nō reira, e ani na ia tātou iho, « Tē fa’a’oroma’i rā ānei au nō te hō’ē tau poto, ’ia tupu ho’i te pohe ’e te hāmani ’ino nō taua parau ra, maheaitu mai rā ïa vau i reira ra ?35 ’Ua patuhia ānei au i ni’a i te niu papa o Iesu Mesia ’e tāna mau tāvini » ?

Nō te feiā « mōrare tei te huru », tē poro nei rātou ē, te parau mau e ’ohipa ri’i tōtiare noa, ’e ’aita e mōrare ti’a. Te mea tā rātou e parau nei ’oia ho’i, ’aita e hara,36 ’e te mea ato’a tā te ta’ata i rave e’ita ïa e hara »,37 e philosophia terā nā te ’enemi te fa’a’oru nei ē o ’oia te tumu ! E ara tātou i te luko mā tē ’ahuhia e te huru o te māmoe ra ’o tē ’imi noa nei ’ia tihepu ’e ’o tē fa’a’ohipa pinepine nei i tō rātou māramarama nō tē tāpo’i i tō rātou mau hapehape ».38

Mai te mea e hina’aro mau tō tātou ’ia riro ’ei mau pipi pūai nō te Mesia, e ’itehia ia tātou te hō’ē rāve’a. ’Ia ’ore, nā te ’enemi e pūpū mai i te tahi rāve’a navenave. Terā rā, ’ei mau pipi fa’aro’o mau, « ’aita tātou e faufa’a ’ia tātarahapa atu nō tō tātou mau ti’aturira’a ’aita ato’a e ’ōtohe nō te parau mau tā tātou i ’ite ».39

’Ei pū’ohura’a, teie ā te tahi parau nō nā tāvini 15 o te Atua tē pārahi ra i muri iā’u nei. ’A « parau [noa ai tō te ao nei] i te feiā hi’o ra, ’e te mau peropheta ra, ’eiaha e fa’a’ite mai i te mea parau ti’a ra »,40 e fa’akoronahia ho’i rātou, tei ’ī i te fa’aro’o, i te mau ha’amaita’ira’a nō ni’a mai, ’oia ïa, ’e i te mau fa’auera’a e rave rahi, ’e te mau heheura’a i tō rātou ra taime mau ».41

’Aita e maerehia, mea pinepine teie mau ta’ata i te riro ’ei mau ta’ata e ’ume nei ia rātou te feiā tei ’ore i māuruuru i te parau a te Atua mai tā te mau peropheta i parau a’e nei. ’Aita rātou e ’ite nei ē, « te mau tohu ato’a i roto i te parau i pāpa’ihia ra, e ’ere ïa te mea ’imihia e te ta’ata nei », ’e ’aore rā nō roto mai i te hina’aro o te ta’ate nei, « ’o te mau ta’ata mo’a rā o te Atua tei parau i tā te Vārua Maita’i i tu’u mai ia rātou ra ».42

Mai ia Paulo, ’aita « [teie mau ta’ata] e ha’amā i te parau o tō tātou Fatu » ’e e « ta’ata i tāpe’ahia »43 rātou e ana i te mea ē, e ’ere nā rātou te parau tumu tā rātou e poro nei, nōna rā tei pi’i ia rātou. Mai ia Petero, « e ’ore ho’i [rātou] e ti’a ’ia ’ore ’ia parau i tā [rātou] i hi’o a’e nei ’e i tā [rātou] i fa’aro’o a’e nei ».44 Tē fa’a’ite pāpū nei au ē, e mau ta’ata maita’i ’e te ha’avare ’ore te Peresidenira’a Mātāmua ’e te Tino ’Ahuru Ma Piti ’āpōsetolo ’o tei here i te Atua ’e tāna mau tamari’i ’e te feiā i herehia e ana. E fāri’i ho’i tātou i tāna parau mai te mea ra ē nō roto i tō’u iho nei vaha, « mai te fa’a’oroma’i ’e te fa’aro’o. Nā roto ho’i i te ravera’a i teie mau mea, e ’ore roa ’outou e noa’a i te mau ’ūputa o hade… ’e nā te Fatu ra te Atua e ha’apurara ’ē atu i te mau mana nō te pōiri mai mua atu ia tātou ».45

« ’aore roa e rima vi’ivi’i e nehenehe e tāpe’a i te ’ohipa ’ia haere i mua »;46 e ta’ahi ’oia mā tē hanahana rahi nā muri ia ’outou ’aore rā ’aita, ’o vau ana’e « e fa’ata’a na ’outou i teie mahana i tā ’outou e ha’amori ».47 ’Eiaha roa e vare ’aore rā e ha’amā i te māniania ’ū’ana a te ’enemi nō ’ō mai i te fare rahi ’e te ’ā’ano. ’Aita tā rātou māniania hope’a ’ore e tūea i te fa’aurura’a hau maita’i o te reo iti ha’iha’i i ni’a i te mau ’ā’au ’oto ’e te mau vārua ha’eha’a.

Tē ora nei te Mesia, ’o ’oia tō tātou Fa’aora ’e te Tāra’ehara, ’e tē arata’i nei ’oia i tāna ’Ēkālesia nā roto i te peresidenira’a mātāmua ’e te pupu nō te Tino ’Ahuru ma Piti ’Aposētolo, nō tē ha’apāpū ē « ’ia ’ore tātou ’ia ’aueue noa i te mata’i ra, i terā parau, i terā parau ».48

« Te ti’ara’a pipi mau a Iesu Mesia », tē ha’api’i mai nei te peresideni Nelson, « ’ua ineine rātou ’ia ti’a atu, ’ia parau ma te taiā ’ore, ’e ’ia riro ’ei feiā ta’a ’ē atu i te mau ta’ata o te ao nei. Mea itoito rātou, mea ha’apa’o ’e te taiā ’ore ».49

Te mau taea’e ’e te mau tuahine, e mahana maita’i teie nō tē riro ’ei mea maita’i ! Nā roto i te i’oa mo’a o Iesu Mesia, ’āmene.